AVIZAREA JURIDICĂ – BAZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ INSTITUȚIONALĂ

 

📘 AVIZAREA JURIDICĂ – BAZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ INSTITUȚIONALĂ

1. ⚖️ CE ESTE AVIZAREA JURIDICĂ?

Avizarea juridică este actul prin care consilierul juridic analizează din punct de vedere al legalității un document cu caracter juridic, administrativ sau contractual, și își exprimă opinia, sub semnătură personală, asupra conformității actului cu legea.

Este un filtru preventiv menit să protejeze instituția de acte ilegale, abuzive sau vătămătoare din punct de vedere juridic.

2. 🧭 TEMEIURI LEGALE

• Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
• Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019) – art. 441 privind rolul consilierului juridic
• Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
• Alte acte normative relevante: Codul civil, Codul muncii, legislația specifică domeniului (ex: educație, achiziții, finanțe publice)

3. 🧷 SCOPUL AVIZĂRII

• Asigurarea respectării legalității în activitatea instituției;
• Prevenirea litigiilor;
• Evitarea atragerii răspunderii patrimoniale sau penale a conducerii;
• Protejarea interesului public și a patrimoniului instituției.

4. 📂 CATEGORII DE ACTE CARE SE AVIZEAZĂ

Contracte (civile, comerciale, administrative);

• Hotărâri/decizii administrative cu caracter individual sau normativ;
• Note de fundamentare privind angajamente bugetare;
• Acte privind personalul (încetări, sancțiuni, litigii);
• Răspunsuri oficiale către instanțe, instituții de control, justiție, etc.;
• Regulamente, proceduri interne;
• Cereri de chemare în judecată, întâmpinări, recursuri etc.

5. ✍️ FORME DE AVIZ

• ✅ Avizat pentru legalitate – documentul respectă normele legale;
• ❗ Avizat cu observații – legal, dar se recomandă clarificări, completări, formulări mai precise;
• ❌ Neavizat pentru legalitate – documentul este neconform cu legea, prezentând vicii grave de fond sau formă;
• ⚠️ Aviz rezervat / condiționat – uneori, în cazuri speciale, consilierul juridic poate menționa „cu rezerve” sau „sub condiția îndeplinirii unor cerințe suplimentare”.

6. 📌 RĂSPUNDEREA CONSILIERULUI JURIDIC

• Consilierul juridic răspunde profesional și juridic pentru avizele date;
• Avizul dat este „consultativ” în sensul juridic – însă este obligatoriu pentru conducere în evaluarea deciziei finale; nu înlocuiește decizia conducerii;
• Dacă conducerea ignora avizul negativ, poate răspunde direct pentru prejudiciile rezultate.

7. 📋 DOCUMENTARE ȘI PROCEDURĂ

 

• Avizul trebuie formulat în scris, pe proiectul de act sau sub forma unui referat;
• Se indică: data, temeiurile legale, eventualele observații și semnătura consilierului juridic;
• Se arhivează în dosarul documentului și se înregistrează într-un Registru de avize juridice.

8. 🛑 LIMITĂRI

Consilierul juridic:

• nu se substituie conducerii în luarea deciziilor;
• nu poate semna acte neavizate ca fiind legale;
• nu poate aviza un act asupra căruia are conflict de interese sau lipsă de competență tematică fără consultare.

9. 🧠 CONCLUZII

Avizarea juridică:

• este un instrument esențial pentru legalitatea și transparența în administrația publică;
• consolidează statutul profesional al consilierului juridic ca garant al legalității;
• necesită competență, vigilență și independență profesională.

📘 AVIZAREA CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

 

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 923/2014, actualizat prin OMF nr. 1139/2015 și OMF nr. 953/2023, reglementează exercitarea controlului financiar preventiv propriu (CFPP) în instituțiile publice din România. Acest ordin stabilește normele metodologice generale și codul specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de CFPP.

În Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 923/2014, referirile directe la consilierul juridic sunt limitate. Totuși, în Anexa nr. 1 – Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, se menționează că:

„În cazul în care, în urma verificării formale a proiectului de operațiune, se constată neîndeplinirea condițiilor formale, acesta se restituie compartimentului de specialitate care l-a inițiat, pentru refacere/completare, cu menționarea motivelor de refuz. În acest sens, se întocmește o notă de refuz.”

Deși nu este specificat explicit, în practică, consilierul juridic al instituției poate fi implicat în:

• Verificarea legalității proiectelor de acte normative sau contracte, înainte de aplicarea vizei de control financiar preventiv;
• Emiterea de avize juridice privind conformitatea legală a documentelor supuse controlului;
• Colaborarea cu compartimentul financiar-contabil pentru asigurarea respectării cadrului legal în operațiunile financiare. 

✍️  Este important de menționat că Ordinul nr. 923/2014 nu detaliază atribuțiile consilierului juridic în cadrul procesului de control financiar preventiv. Pentru o înțelegere completă a rolului acestuia, este recomandabil să se consulte și alte acte normative relevante, cum ar fi:

• Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic;
• Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  

Consilierul juridic dintr-o instituție publică are obligația de a aviza pentru legalitate toate actele juridice sau administrative care angajează răspunderea juridică, patrimonială sau contractuală a instituției.

Conform Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, coroborată cu reglementările privind controlul intern și auditul public, iată care sunt, de regulă, contractele ce trebuie avizate pentru legalitate de către consilierul juridic:

✅ 1. Contracte de achiziții publice

• contracte de furnizare (bunuri);
• contracte de prestări servicii (ex: IT, curățenie, consultanță);
• contracte de lucrări;
• acte adiționale, modificări, prelungiri.

Temei legal: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și legislația secundară.

✅ 2. Contracte civile sau comerciale

• închirieri, comodat, leasing;
• parteneriate, convenții de colaborare;
• contracte de sponsorizare, donații;
• contracte de servicii juridice, consultanță, audit.

✅ 3. Contracte administrative

• contracte de management (ex: în învățământ, sănătate, cultură);
• contracte de delegare a gestiunii sau concesiune;
• contracte de asociere în participațiune cu alte autorități.

✅ 4. Contracte de muncă sau acte adiționale

- în special în cazuri atipice sau care pot genera litigii (ex: încetare disciplinară, modificări salariale, clauze speciale).

✅ 5. Contracte cu impact bugetar

• orice contract ce implică cheltuieli din bugetul public și necesită control financiar preventiv;
• contracte finanțate din fonduri europene.

⚠️ Ce NU avizează de obicei consilierul juridic?

• Documente strict tehnice (ex: devize, planuri, note de fundamentare), dacă nu produc efecte juridice directe.
• Contracte interne de mică valoare, dacă există proceduri aprobate care exclud avizul (ex: sub 5.000 lei pentru materiale consumabile), dar chiar și acestea pot fi supuse avizului dacă instituția impune.
  

📌 Cum se acordă avizul de legalitate?

Consilierul juridic:

• verifică forma, temeiurile legale, competența, semnatarii, și respectarea procedurilor;
• semnează cu mențiunea „Avizat pentru legalitate”, data și parafa profesională;
• poate refuza motivat acordarea avizului dacă actul este nelegal (refuzul trebuie consemnat în scris).

 

 

 

Resurse juridice

 Vizitati  https://resursejuridice.blogspot.com/

Prevederi noi privind protecția, educarea şi îngrijirea minorilor

 

Prevederi noi privind protecția, educarea şi îngrijirea minorilor

• Editare
• Şterge
• Raportează
• Informaţie
• Citează

 

Prevederi noi privind protecția, educarea şi îngrijirea minorilor

În Monitorul oficial nr. 367 din 9 aprilie 2021 a fost publicată de Ministerul Educaţiei Metodologia din 19 martie 2021 pentru aplicarea mecanismului de alertă privind interzicerea de către instanţele judecătoreşti a dreptului unui cadru didactic de a desfăşura activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor.

Metodologia a fost aprobată prin ORDINUL nr. 3.511 din 19 martie 2021 și a intrat în vigoare la data publicării.

Dispoziţii generale

Metodologia reglementează modalitatea de aplicare a mecanismului de alertă privind interzicerea de către instanţele judecătoreşti naţionale a dreptului unui cadru didactic de a desfăşura, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor, denumit în continuare modul de alertă pentru educaţia minorilor.
Utilizarea modulului de alertă pentru educaţia minorilor se realizează în scopul colaborării eficiente cu autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European prin schimbul şi prelucrarea de informaţii, prin transmiterea de alerte referitor la interzicerea de către instanţele judecătoreşti naţionale a dreptului unui cadru didactic de a desfăşura, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor.

Stabilirea responsabilităţilor

Ministrul educației desemnează Direcţia generală învăţământ preuniversitar cu rol de coordonator la nivel naţional al modulului de alertă pentru educaţia minorilor.

Coordonatorul la nivel naţional al modulului de alertă pentru educaţia minorilor verifică existenţa în alertă a informaţiilor menţionate la alin. (2) din Metodologie şi aprobă sau respinge transmiterea acesteia către statele membre.

ORDINUL nr. 3.511 din 19 martie 2021 este dus la îndeplinire și este obligatoriu pentru:
• Direcţia generală învăţământ preuniversitar
• inspectoratele şcolare
• Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti,
• unităţile de învăţământ preuniversitar,
• Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor

Autorităţi competente în aplicarea mecanismului de alertă

Se desemnează inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ca autorităţi competente în aplicarea mecanismului de alertă privind interzicerea de către instanţele judecătoreşti naţionale a dreptului unui cadru didactic de a desfăşura, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor, denumite în continuare autorităţi competente.

Autoritatea competentă, în scopul gestionării modulului de alertă pentru educaţia minorilor, utilizează Sistemul de informare al pieţei interne - IMI.

Autorităţile competente au obligaţia de a informa în scris persoanele vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în Sistemul de informare al pieţei interne - IMI şi la drepturile acestora: dreptul de acces la datele care le privesc, dreptul de a solicita ca datele inexacte să fie corectate, iar cele prelucrate ilegal să fie şterse.

Utilizatori ai Sistemului de informare al pieţei interne - IMI

În scopul gestionării modulului de alertă pentru educaţia minorilor, la nivelul fiecărei autorităţi competente se desemnează un număr de utilizatori ai Sistemului de informare al pieţei interne - IMI, cuprins între minimum două şi maximum cinci persoane.

Una dintre persoanele desemnate de către fiecare autoritate competentă să utilizeze Sistemul de informare al pieţei interne - IMI în scopul gestionării modulului de alertă pentru educaţia minorilor este o persoană cu atribuţii de secretariat.

Autorităţile competente şi utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI desemnaţi de acestea iau măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii accidentale, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală.

Atribuţiile de utilizare a Sistemului de informare al pieţei interne - IMI în scopul gestionării modulului de alertă pentru educaţia minorilor se stabilesc prin fişa postului.

Transmiterea informaţiilor prin alerta IMI

Autorităţile competente transmit coordonatorului la nivel naţional al modulului de alertă pentru educaţia minorilor, în cel mult 30 de zile de la data aprobării prezentei metodologii, datele de identificare şi contact ale utilizatorilor desemnaţi să utilizeze Sistemul de informare al pieţei interne - IMI în scopul gestionării modulului de alertă pentru educaţia minorilor.

Orice modificare a datelor de identificare şi/sau de contact ale utilizatorilor desemnaţi se transmite coordonatorului la nivel naţional al modulului de alertă pentru educaţia minorilor în cel mult 30 de zile de la data aplicării modificărilor.

Obligațiile unităţilor de învăţământ preuniversitar

Unităţile de învăţământ preuniversitar cuprinse în reţeaua şcolară naţională au obligaţia:

a) să anunţe inspectoratul şcolar din judeţul/municipiul Bucureşti în care funcţionează despre hotărârea judecătorească definitivă prin care unui cadru didactic i s-a interzis de către instanţele judecătoreşti naţionale dreptul de a desfăşura, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor, în termen de o zi de la data primirii hotărârii judecătoreşti;

b) să pună la dispoziţia autorităţii competente, în condiţii de siguranţă şi cu păstrarea confidenţialităţii, toate informaţiile necesare transmiterii alertei, conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Metodologie .

Utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI

Utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI acţionează numai la instrucţiunile autorităţii competente şi sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor cu caracter personal pe care le prelucrează.
Utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI lansează alerta IMI în cel mult două zile lucrătoare de la data înregistrării la inspectoratul şcolar a informării transmise de către unitatea de învăţământ cu privire la hotărârea judecătorească definitivă prin care unui cadru didactic i s-a interzis de către instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor.

Alerta IMI

Prin alerta IMI se transmit:
a)numele şi prenumele, iniţiala/iniţialele cadrului didactic căruia i s-a interzis de către instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar, în unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară naţională, activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor;
b)informaţii cu privire la instanţa naţională care a pronunţat hotărârea privind interdicţia;
c)motivul interdicţiei;
d)perioada de aplicare a interdicţiei.
Utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI şterg alerta transmisă, în termen de maximum 7 zile de la data primirii înştiinţării cu privire la existenţa unei hotărâri judecătoreşti referitoare la încetarea interdicţiei sau restricţiei menţionate la art. 9 alin. (1).

Dispoziţii finale

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către utilizatorii Sistemului de informare al pieţei interne - IMI, în scopul schimbului de informaţii menţionate la alin. (1), (2) şi (3), se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi cu Directiva 2002/58/CE (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice).

Cadrele didactice au dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente pentru orice prejudiciu cauzat prin alerte false transmise altor state membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.

Instruirea utilizatorilor Sistemului de informare al pieţei interne - IMI se desfăşoară permanent de către coordonatorul IMI de arie legislativă pentru domeniul „recunoaşterea calificărilor profesionale“ - Ministerul Educaţiei - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.

Pentru a completa cadrul legal, consultați:

– Legea invatamantului preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 272 /2004, Republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 931/2010 privind desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieţei interne - IMI şi pentru aprobarea normelor şi procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
– Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012 („Regulamentul IMI“) privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne şi de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei.
-ORDIN nr. 3.511 din 19 martie 2021 privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea mecanismului de alertă privind interzicerea de către
instanţele judecătoreşti a dreptului unui cadru didactic de a desfăşura activităţi legate de educarea şi îngrijirea minorilor
EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 9 aprilie 2021
Data intrării în vigoare 09-04-2021

Fişiere ataşate

 ORDIN nr. 3.511 din 19 martie 2021.pdf

(99.78 KiB) Descărcat de 3 ori

Cu stimă,

Regulamentele interne ale unității școlare

 

Regulamentele interne ale unității școlare

• Editare
• Şterge
• Raportează
• Informaţie
• Citează

 

Regulamentele interne ale unității școlare

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (6) lit. j) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare care obligă consilierul juridic ,,să informeze conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului”, vă transmit informarea juridică cu denumirea: Regulamentele interne ale unității școlare

Pentru buna organizare și funcționare a unei organizații, trebuie să existe acte care să reglementeze activitatea personalului.

Unul dintre actele cele mai folosite de către organizații este Regulamentul de ordine interioară. Denumirea logică a actului este Regulament de ordine interioară (numit în continuare ROI). Cu toate acestea, legislația muncii l-a denumit Regulament Intern. Consider că denumirea stabilită prin legislația muncii este improprie deoarece orice regulament al unei organizații este intern, inclusiv Regulamentul de organizare și functionare (ROF), care însă cuprinde în principal detalierea structurii organizației, relațiile dintre posturi/angajați.

Regulamentul de ordine interioară/intern este documentul unei organizații care se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, se întocmeste și se aprobă de către conducerea organizației și este afișat în mod obligatoriu în cadrul unității respective.

Regulamentul intern, conform Codului muncii, reprezintă actul intern al unei organizații prin care se stabilesc, în conformitate cu prevederile legale, îndatoririle salariaților, măsurile ce se impun în vederea organizării muncii și asigurării disciplinei muncii, recompensele și sancțiunile, modul de cercetare al abaterilor disciplinare și procedura aplicării sancțiunilor disciplinare.

Regulamentul intern al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale care au membri în unitatea de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.

ROI/RI este un izvor specific al dreptului muncii care reglementează în mod concret, în baza legislaţiei muncii și problemele de ordin disciplinar din cadrul unității respective.

Aceste prevederi sunt obligatorii atât pentru salariați, voluntari cât și pentru părinți, elevi, ucenici și alte persoane delegate/detașate în organizație.

Potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, întocmirea ROI la nivelul fiecărui angajator a revenit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestui cod. În cazul angajatorilor înființați după intrarea în vigoare a Codului muncii, termenul de 60 de zile prevăzut începe să curgă de la data dobândirii personalității juridice.

Regulamentul intern se aduce la cunoştință salariaților şi produce efecte față de salariați din momentul informării acestora. Obligația de informare a salariaților cu privire la conținutul ROI trebuie îndeplinită de angajator.

Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conținutul ROI se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, în cadrul conținutului acestui regulament.

Orice modificare care intervine în conținutul ROI este supusă procedurilor de informare.Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile ROI, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.

Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența instanțelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate.

ROI al unei organizații cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:

• reguli privind protecția, igiena şi securitatea în muncă în cadrul organizației;
• reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• drepturile şi obligațiile angajatorului şi ale salariaților;
• procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
• reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
• abaterile disciplinare şi sancțiunile aplicabile;
• reguli referitoare la procedura disciplinară;
• modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
• criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaților.

În domeniul școlar, ROI poate cuprinde și prevederi specifice privind:

• administrarea unității de învățământ;
• accesul, paza și siguranța în unitățile de învățământ;
• prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
• proceduri de monitorizare permanentă privind prevenirea introducerii și comercializării produselor etnobotanice în perimetrul scolii;
• reguli privind părăsirea unității școlare de către elevi, în mod organizat, în timpul orelor de curs;
• alte proceduri specifice.

Respectarea regulamentului este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare internă a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

[*]Extras din ORDIN nr. 5.726 din 6 august 2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar:

Articolul 1
(2)Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului de ordine interioară.

Articolul 2
(1)În baza prezentului regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.
(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ conţine reglementări cu caracter general, în funcţie de tipul acesteia, precum şi reglementări specifice fiecărei unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3)Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic, membru al Consiliului de Administraţie, numit de către directorul unităţii de învăţământ. Din colectivul de lucru, numit prin hotărâre a consiliului de administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ, ai părinţilor/reprezentanţilor legali şi ai beneficiarilor primari, desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali şi asociaţia părinţilor/reprezentanţilor legali, acolo unde există, respectiv de consiliul şcolar al elevilor.
(4)Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se supun spre dezbatere în consiliul reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali şi asociaţiei părinţilor/reprezentanţilor legali, acolo unde există, în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi administrativ.
(5)Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie.
(6)După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor/reprezentanţilor legali şi a beneficiarilor primari, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează pe site-ul unităţii de învăţământ şi prin orice altă formă de comunicare publică existentă la nivelul unităţii de învăţământ.
(7)Educatorii/educatoare le/profesorii de educaţie timpurie/învăţătorii/ institutorii/ profesorii pentru învăţământul preşcolar/primar/ profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta regulamentul beneficiarilor primari şi părinţilor/reprezentanţilor legali, la începutul fiecărui an şcolar şi ori de câte ori există o revizuire a acestuia.
(8)Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ poate fi revizuit anual sau ori de câte ori este nevoie.
(9)Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ de către personalul didactic, didactic auxiliar, administrativ, elevi şi părinţi/reprezentanţi legali este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.
(10)Regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la art. 65 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile.
(11)Regulamentul de ordine interioară se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al beneficiarilor primari, a consiliului reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale care au membri în unitatea de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate negociere colectivă învăţământ preuniversitar şi se aduce la cunoştinţă prin afişare pe site sau punerea la dispoziţia autorităţilor prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(12)Regulamentul de ordine interioară se aduce la cunoştinţa publicului, prin intermediul site- urilor proprii, într-o secţiune specială, şi prin orice altă formă de comunicare publică existentă la nivelul unităţii de învăţământ.


Baza legală:
1. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
2. ORDIN nr. 5.726 din 6 august 2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar


Actele normative specificate pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa http://legistm.ro/