Edupedu.ro - Știri la zi despre educație
Cuprins:
Aici https://www.edupedu.ro/.vineri, 11 august 2023
miercuri, 9 august 2023
joi, 27 iulie 2023
Rolul consilierului juridic
Consilierul juridic joacă un rol esențial în sistemul
juridic și în organizațiile din România. Această profesie implică oferirea de
sfaturi și asistență legală clienților, indiferent dacă aceștia sunt persoane
fizice, companii, organizații sau instituții guvernamentale. Iată câteva dintre
principalele roluri ale consilierului juridic în România:
1. Consultanță juridică: Consilierul juridic oferă
consultanță și orientare clienților cu privire la legislația relevantă,
drepturile și obligațiile lor în diferite aspecte legale. Acesta analizează
problemele juridice și oferă soluții și opțiuni pentru a aborda diverse
situații.
2. Redactarea de documente legale: Consilierul juridic este
responsabil pentru redactarea și pregătirea diverselor documente legale, cum ar
fi contracte, convenții, acte juridice și alte documente necesare pentru
afaceri și operațiuni legale.
3. Rezolvarea disputelor: Consilierul juridic poate juca un
rol în rezolvarea disputelor și conflictelor legale, fie prin intermediul
medierii sau negocierii, fie prin reprezentarea clienților în instanțe de
judecată sau în alte proceduri legale.
4. Monitorizarea legislației: Unul dintre rolurile
importante ale consilierului juridic este să urmărească evoluțiile legislative
și schimbările în domeniile de interes al clienților săi, astfel încât aceștia
să fie informați cu privire la noile reglementări și să se conformeze legilor
în vigoare.
5. Consiliere pentru conformitate: Consilierul juridic poate
asista companiile și organizațiile să se conformeze cu legislația și
reglementările aplicabile, evitând astfel riscurile legale și sancțiunile.
6. Protejarea intereselor clienților: În orice acțiune
juridică, consilierul juridic acționează în interesul și în beneficiul
clienților săi, apărându-le drepturile și interesele.
Rolul consilierului juridic este de a oferi suport juridic
pentru ca clienții săi să poată lua decizii informate și să acționeze în
conformitate cu legislația în vigoare. Această profesie necesită cunoștințe
juridice solide, abilități analitice și capacitatea de a aborda diverse
probleme legale într-un mod eficient și etic.
Sursa: Chat GPT
duminică, 23 iulie 2023
Noul contract colectiv de muncă din învăţământul preuniversitar
La data
de 24 mai 2021 a intrat în vigoare CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 651 din 28 aprilie
2021 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la
M.M.P.S.-D.D.S.
Actul a fost publicat în Monitorul Oficial, partea a V-a nr. 2 din 24 mai 2021.
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC avea ca temei legal Constituţia României, art. 128 şi art. 137-139 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi pct. 25 din anexa la H.G. nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011.
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC din 2021
a intervenit între:
1.
Ministerul Educaţiei;
2.
Federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ:
– Federaţia
Sindicatelor Libere din Învăţământ;
– Federaţia Sindicatelor din Educaţie ,,SPIRU HARET”.
La 29 iunie 2023, la peste 40 de zile de la începerea negocierilor, a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. a fost înregistrat cu nr. 1199/05.07.2023).
Așadar, C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, se publică în Monitorul Oficial și produce efecte pe o perioadă de 2 ani.
Pornind de la proiectul de contract colectiv elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „Spiru Haret”, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației, s-a convenit asupra unor clauze favorabile salariaților din învățământ și a unor drepturi în plus față de cele prevăzute în contractul colectiv anterior.
Totodată, în raport de prevederile noii legi a dialogului social, respectiv Legea nr. 367/2022, s-a prevăzut modalitatea de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități/inspectorate școlare.
În cadrul negocierilor colective, părțile au fost de acord ca, după intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar, să se procedeze la modificarea clauzelor contractului, prin act adițional, pentru a-l armoniza cu prevederile acestei legi.
Menționăm că LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023-a învăţământului preuniversitar a fost publicată în Monitorul oficial nr. 613 din 5 iulie 2023 și are ca data de intrare în vigoare 3 septembrie 2023.
C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. din 2023 are câteva clauze și drepturi favorabile salariaților din învăţământ, față de cele prevăzute în C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nr. 651 din 28 aprilie 2021, astfel:
1. plata salariului și a indemnizației de hrană pentru angajații care lucrează și în zilele libere prevăzute de lege, indiferent de numărul de ore/zile de muncă acumulate în perioada lucrată;
2. instituirea zilei de 5 Iunie ca zi nelucrătoare;
3. calcularea indemnizației de concediu cu luarea în calcul a indemnizației de hrană;
4. acordarea concediului de odihnă suplimentar și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și nedidactic);
5. reglementarea expresă a faptului că, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor, perioada absenței de la locul de muncă în condițiile art. 152 din Codul Muncii și perioada reglementată la art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 (perioada suspendării contractului de muncă pentru participare la grevă) se consideră perioade de activitate prestată;
6. acordarea a 2 zile (nu o zi) lucrătoare libere plătite pentru îngrijirea sănătății copilului – pentru familiile cu 1 copil sau 2 copii, respectiv 3 zile (nu două) lucrătoare libere plătite – pentru familiile cu 3 sau mai mulți copii;
7. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru salariata care urmează o procedură de fertilizare „in vitro”;
8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite pentru donarea de sânge;
9. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație;
10. decontarea contravalorii dispozitivelor vizuale de corecție (ochelari/lentile), pentru angajații care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, lucrează cu un monitor, pe baza prescripției medicale și a facturii privind costul ochelarilor, conform Programului Național aprobat prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a contractului colectiv de muncă;
11. deducerea, pentru personalul din învățământul preuniversitar, instituită la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal – respectiv contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, precum și contravaloarea abonamentelor plătite de salariați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
12. consacrarea dreptului angajaților care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, cel puțin 50% din timpul de lucru, de a beneficia de examene medicale corespunzătoare ale ochilor și vederii la angajare, ulterior, la intervale regulate, precum și ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare;
13. reglementarea posibilității ocupării unui post didactic auxiliar sau nedidactic vacantat, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea postului prin concurs;
14. stabilirea la 12 luni (în loc de 6 luni) a perioadei de readaptare pentru salariatele/salariații care au beneficiat de concediu de maternitate și/sau concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
15. reglementarea expresă a faptului că reducerea programului de lucru cu până la 1/2 normă, pentru angajații care au în îngrijire copii bolnavi în vârstă de până la 7 ani, nu le afectează calitatea de salariat și vechimea integrală în învățământ/muncă;
16. reglementarea expresă a faptului că angajații NU au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale;
17. reglementarea programului flexibil și a programului inegal de lucru, cu precizarea faptului că acestea nu afectează drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil.
La cerere, oferim:
1. Contractul
Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ
Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nr. 651/28.04.2021)
2. Contractul
Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ
Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nr. 1.199/05.07.2023)
3. LEGEA
învăţământului preuniversitar -Legea nr. 198 din 4 iulie 2023
4. LEGEA dialogului
social-Legea nr. 367/2022, actualizată
5. LEGEA nr. 53/2003-Codul Muncii, republicat
sâmbătă, 15 iulie 2023
Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese
Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese
În
articolul din 24 iulie 2019, am pus la
dispoziția cititorilor câteva Reguli privind gestionarea financiară a
fondurilor europene (https://www.legistm.ro/blog/gestionarea-financiara-a-fondurilor-europene).
În 31 iulie 2019 am prezentat Conflictul de interese în cadrul gestionării fondurilor europene (www.legistm.ro/blog/conflictul-de-interese-in-cadrul-gestionarii-fondurilor-europene).
Având în vedere complexitatea subiectului cât și apariția unor acte normative noi, după publicarea articolelor, apreciem de interes reluarea informării cititorilor cu privire la acest aspect.
1. Conflictul de interese în Codul Administrativ
În anul 2019 a apărut Ordonanţa de Urgenţă nr.
57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.
Acest cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
Cu privire la
conflictul de interese, Codul Administrativ reglementează:
1. Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese
aplicabile funcţiei de membru al Guvernului - Articolul 39, 40
2. Regimul incompatibilităţilor
şi al conflictului de interese aplicabil funcţiei de secretar de stat şi
subsecretar de stat - Articolul 60
3. Regimul
incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil persoanelor care
asigură conducerea autorităţilor administrative autonome şi care au rang de
ministru sau secretar de stat- Articolul 73
4. Regimul incompatibilităţilor
aplicabil aleşilor locali- Articolul 227
5. Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese
aplicabile funcţiei de prefect şi de subprefect- Articolul 274
6. Reguli privind conflictul de interese aplicabile concedentului,
pe parcursul aplicării procedurii de atribuire - Articolul 321
7. Regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor privind funcţionarii publici- Articolul 445
8. Conflictul de interese privind funcţionarii publici-
Articolul 463
9. Regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese în
exercitarea funcţiilor publice- Articolul 460, 461
10. Răspunderea administrativ-disciplinară privind încălcarea de către funcţionarii publici a prevederilor referitoare la conflictul de interese -Articolul 492.
În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) din Codul administrativ, „Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită".
Conform
art. 551 alin. (3) din acelaşi act normativ,
„Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458
şi art. 506 alin. (1) - (9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual".
Dispoziţiile Titlului III (Personalul contractual din autorităţile şi instituţiile publice) se aplică personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, încadrat în temeiul unui contract individual de muncă sau contract de management şi al cărui rol este definit conform art. 541, denumit în continuare personal contractual.
De asemenea, Titlulul III, aplicabil personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se completează cu prevederile Codului Muncii-Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu alte legi speciale care reglementează regimul aplicabil anumitor categorii de personal sau contractului de management, după caz.
Codul Adminstrativ mai prevede: ,,Prin legi speciale se pot reglementa aspecte privind drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, cadrul legal special al raporturilor de muncă şi aspecte privind managementul carierei”. (Articolul 538).
2. Conflictul de interese în Codul Penal
În anul 2017 a apărut o nouă incriminare în Codul Penal ,,folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”, înlocuind vechea reglementare ,,Conflictul de interese”.
Așadar, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, a fost publicată Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
Art.
unic din Legea nr. 193/2017 prevede:
,,Articol
unic- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.
Articolul 301 se modifică și va avea următorul cuprins:
,,ART.
301. Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane
(1)
Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a
îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine,
pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.
(2)
Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se
referă la următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor
normative;
b)
exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații
impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.”
2.
La articolul 308, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,ART. 308 (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”
Vechea reglementare a fost următoarea:
,,Art. 301. Conflictul de interese (1)
Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit
un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct
sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o
rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană
cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din
partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”
Codul Penal mai prevede:
Articolul
175 Funcţionar public
,,(1)Funcţionar
public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a)exercită
atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b)exercită
o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c)exercită,
singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau
majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al
acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.
3. Conflictul de interese în Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Cu privire la conflictul de interese, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 reglementează:
1. Definirea conflictului de interese:
,,Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”- Articolul 70
2. Principiile care stau la baza
prevenirii conflictului de interese
,,Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”- Articolul 7
3. Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală-Articolul 72, 73
4. Conflictul de interese privind aleşii locali-Articolul 76
5. Conflictul de
interese privind funcţionarii publici-Articolul 79:
,,(1) Funcţionarul
public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele
situaţii:
a)este chemat să rezolve cereri, să ia
decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi
juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b)participa în cadrul aceleiaşi comisii,
constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau
rudă de gradul I;
c)interesele sale patrimoniale, ale
soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să
le ia în exercitarea funcţiei publice.
(2) În cazul
existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se
abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea
unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este
subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru
exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile
de la data luării la cunoştinţă.
(3) În cazurile
prevăzute la alin.
(1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la
propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul
public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi
pregătire şi nivel de experienţă.
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii”.
Așadar, Legea nr. 161/2003 reglementează chestiunile definiţiei şi principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese (art. 70 şi art. 71), a conflictului de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală (art. 72 - 75), a conflictului de interese privind aleşii locali (art. 76 - 78) şi a conflictului de interese privind funcţionarii publici (art. 79), precum şi alte situaţii de conflicte de interese (art. 99 şi urm.).
În concret, art. 70 din Legea nr. 161/2003 prevede că „Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.", art. 71 arătând că „Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".
Din reglementarea textelor legale rezultă o definiţie generală a conflictului de interese şi o serie de principii care stau la baza prevenirii acestuia, definiţia făcând referire generică la persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică.
În continuare, textele art. 72 - 79, precum şi art. 99 şi urm., din Legea nr. 161/2003 arată cazurile vizate în partea sa introductivă, anume „demnităţile publice şi funcţiile publice" la care s-a făcut referire în definiţia de la art. 70 al actului normativ menţionat.
Topografia textelor şi interpretarea lor logico - sistematică demonstrează că legiuitorul a oferit o definiţie a noţiunii de „conflict de interese", care prin sine însăşi nu este suficientă spre a reţine incidenţa unei astfel de situaţii, ci aceasta trebuie corelată totodată şi cu reglementarea specială dezvoltată în cazul fiecărei categorii de demnităţi publice sau funcţii publice avute în vedere de lege.
Altfel spus, art. 70 oferă definiţia noţiunii de „conflict de interese", iar incidenţa acestuia intervine în ipotezele reglementate expres la art. 72 - 79, art. 99 şi urm. din Legea nr. 161/2003, respectiv pentru funcţiile de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală (art. 72), pentru aleşii locali (art 76) şi pentru funcţionarii publici (art. 79), precum şi pentru funcţiile de ,,a) membrii Curţii de Conturi; b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie; c) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; d) membrii Consiliului Concurenţei; e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare; f) guvernatorul, prim-viceguvematorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României; g) directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi; h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi; i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului; k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune; I) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES" (art. 99), respectiv „consilierilor prezidenţiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidenţială" (art. 100), cu privire la care s-a extins aplicabilitatea dispoziţiilor art. 72 din Legea nr. 161/2003.
Dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile personalului contractual, ci exclusiv funcţionarilor publici.
Mai trebuie făcută precizarea că semnificaţia noţiunii de ,,funcţionar public” din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de ,,funcţionar public” din dreptul administrativ.
După cum s-a mai indicat, în virtutea autonomiei conceptuale a dreptului penal, este posibilă uneori utilizarea în această sferă a domeniului juridic a unor termeni sau expresii într-un alt sens decât acela pe care îl prezintă aceştia/acestea în exprimarea extra-penală (după caz, în limbajul juridic specific altor ramuri ale dreptului - de unde originează, poate, unii dintre termenii/unele dintre expresiile în cauză - ori în limbajul comun, uzual).
O asemenea împrejurare se întâlneşte şi în privinţa dispoziţiei din art. 175 din NCP (Noul Cod Penal), care stabileşte semnificaţia penală a conceptului de ,,funcţionar public” într-o manieră care nu se suprapune perfect peste semnificaţia pe care acesta o are în alte domenii de drept, cărora le este specific (este vorba în speţă de dreptul administrativ, care cuprinde propriile prevederi normative incidente în materie, în Legea nr. 188/1999(398), republicată).
Astfel, după cum s-a indicat şi într-o decizie recentă a instanţei naţionale de contencios constituţional, "Semnificaţia noţiunii de funcţionar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcţionar din dreptul administrativ. (...) potrivit legii penale, noţiunile de «funcţionar public» (...) au un înţeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relaţiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât şi faptului că exigenţele de apărare a avutului şi de promovare a intereselor colectivităţii impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal"[1].
În acest sens, alin. (3) al art. 538 din Codul administrativ stabileşte, cu privire la personalul contractual din autoritățile şi instituţiile publice, că prin legi speciale se pot reglementa aspecte privind drepturi, îndatoriri şi incompatibilități specifice, cadrul legal special al raporturilor de muncă şi aspecte privind managementul carierei.
Prin urmare, coroborarea celor două prevederi legale menţionate mai sus ar trebui să fie interpretată în sensul în care personalul contractual are obligaţia, asemenea funcţionarilor publici, să respecte regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor aplicabil expres acestuia, astfel cum este reglementat (dacă este cazul) în legislaţia specifică.
Sursa:
1. Legea nr.
286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare
2. Legea nr. 188
din 8 decembrie 1999 privind Statutul
funcţionarilor publici (republicată)
3. Legea nr. 161
din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările
ulterioare
4. Ordonanţa de
Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare
Comanda orice act
in format editabil (word) - aici
Pentru mai multe informatii ne gasiti si pe Facebook.
Text: Ion NISTOR - consilier juridic
(detalii facebook, partener LegisTM)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
ORDINUL NR. 5.530 DIN 5 OCTOMBRIE 2011 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSPECTORATELOR ŞCO... -
Noțiuni introductive La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesiz... -
Rolul juristului Care este rolul juristului astazi? Editorial publicat in revista Pandectele Romane nr.1/2015 . Autor: Pro...