joi, 14 decembrie 2017
Cum să devii consilier juridic
Îți dorești să devii consilier juridic?
Iată tot ce trebuie să știi despre intrarea în această profesie
Organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)
EMITENT: PARLAMENTUL
Data Intrarii in vigoare:
30 Iunie 2006
Parlamentul
României adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 1
Consilierul
juridic asigura apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale
autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de
interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale
persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
ART. 2
Consilierul
juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile
legii.
ART. 3
(1) Consilierul
juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi
categoriei acesteia.
(2) Consilierul
juridic angajat în munca are statut de salariat.
ART. 4
Consilierul
juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau
institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu
care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale
acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice
natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în
condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi
contrasemnează actele cu caracter juridic.
ART. 5
Consilierii
juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apararii şi promovarii
intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea
persoanelor juridice.
ART. 6
Consilierii
juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului
profesional şi reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul
careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.
ART. 7
Activitatea de consilier juridic este considerata
vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau
alte functii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecareia dintre
aceste profesii.
CAP. II
Dobandirea şi încetarea calităţii de consilier
juridic
ART. 8
Poate fi
consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele condiţii:
a) este cetatean
român şi are domiciliul în România;
b) are
exercitiul drepturilor civile şi politice;
c) este
licentiat al unei facultati de drept;
d) este apt din
punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta condiţie se
dovedeste cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
e) nu se afla în vreunul dintre cazurile de
nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
ART. 8^1
(1) Cetateanul
unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate
exercita profesia de consilier juridic în România, dacă indeplineste condiţiile
prevăzute de lege, mai puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a).
(2) Persoana
prevăzută la alin. (1), care a dobândit calificarea de consilier juridic în
statul membru de origine sau de provenienţă, poate solicita oricand
recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de consilier juridic
şi a practicarii acesteia în România.
(3) În vederea
recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la
alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de
3 ani în domeniul dreptului românesc.
(4) Ministerul
Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a
stagiului prevăzut la alin. (3).
(5) Persoana
prevăzută la alin. (1), care exercită profesia de consilier juridic în România,
poate desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic
român.
(6) Prevederile
prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind
recunoasterea diplomelor şi calificarilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România, cu modificările ulterioare.
-------------
Art. 8^1 a fost introdus de articolul unic din
LEGEA nr. 246 din 22 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 556 din 27
iunie 2006.
ART. 9
Este nedemn de a
fi consilier juridic:
a) cel care a
fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce
atingere profesiei de consilier juridic;
b) cel care, în
exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au
fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin
hotărâre judecătorească irevocabila;
c) cel care este
declarat nedemn pentru alte cauze de lege.
ART. 10
Exercitarea
profesiei de consilier juridic este incompatibila
cu:
a) calitatea de
avocat;
b) activităţile
care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c) orice alta
profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate;
d) functia
şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare şi lichidare judiciara;
e) activitatea
publicistica salarizata;
f) alte
incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în
condiţiile legii.
ART. 11
Exercitarea
profesiei de consilier juridic este compatibila
cu:
a) activitatea
didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara,
culturala şi publicistica nesalarizata;
b) functia de
arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea
prevederilor legale privind conflictul de interese;
c) participarea
la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.
ART. 12
(1) La debutul
exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de
pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de
consilier juridic stagiar.
(2) Condiţiile
efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator,
definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute
în legea pentru exercitarea profesiei de avocat şi statutul profesional al
acesteia, care se aplică în mod corespunzător.
(3) De asemenea,
în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza
vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător
prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat.
(4) Drepturile
şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de
numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale
functiei, pe perioada stagiului.
ART. 13
(1) Consilierul
juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie şi la tribunale ca instanţa
de fond, la organele de urmărire penala, precum şi la celelalte organe
administrative cu atribuţii jurisdictionale.
(2) Consilierul
juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate
gradele, la organele de urmărire penala, precum şi la toate autorităţile şi
organele administrative cu atribuţii jurisdictionale.
ART. 14
Consilierul
juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, sa sustina cu
demnitate şi competenţa drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau
persoanei juridice pe care o reprezinta şi să respecte normele de deontologie
profesionala prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat şi statutul acestei profesii.
ART. 15
Evidentele
activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt tinute de acesta,
potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice în slujba
careia se afla.
ART. 16
Consilierul
juridic este obligat să respecte dispozitiile legale privitoare la interesele
contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe
care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea,
obligat să respecte secretul şi confidentialitatea activităţii sale, în
condiţiile legii.
ART. 17
Consilierul
juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligaţiilor profesionale, potrivit
legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei
juridice în slujba careia se afla.
ART. 18
Autorităţile şi
persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri
juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile
prevăzute de lege.
ART. 19
Consilierii juridici din structurile
administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă
şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar
reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.
CAP. III
Organizarea şi protectia profesiei de consilier
juridic
ART. 20
(1) În
condiţiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri
judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor
profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind
asociaţiile şi fundatiile.
(2) Formele de
asociere şi organizare la nivel judetean şi la nivel naţional sunt stabilite
prin statutul asociaţiei, cerut de lege.
(3) Constituirea
asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului
de asociere şi reglementarile legale privind asocierea şi constituirea de
persoane juridice.
ART. 21
Asociaţia
profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii
similare evidentei barourilor de avocati.
ART. 22
(1) Consilierul
juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi
şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba
careia se afla.
(2) Constatarea
abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi
sanctiunile disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică
persoanei juridice în slujba careia se afla consilierul juridic.
(3) Autoritatea
disciplinara poate fi sesizata de persoana vatamata sau, după caz, de asociaţia
profesionala.
ART. 23
În activitatea sa
profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile
prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
CAP. IV
Dispozitii tranzitorii şi finale
ART. 24
(1) Prezenta
lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) În termen de
60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice,
instituţiile şi toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat
vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în incadrarea şi stabilirea
statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au
numiti sau angajaţi în slujba lor.
ART. 25
(1) Asociaţiile
profesionale se vor înfiinţa şi statutele acestora se vor adopta în termen de
90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2) Pe data
intrarii în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale
jurisconsultilor şi consilierilor juridici îşi inceteaza activitatea.
ART. 26
Evidentele consilierilor
juridici şi actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de către
asociaţiile profesionale la sfârşitul fiecarui an şi se vor comunică
prefecturii, consiliului judetean, instanţelor judecătorești, organelor de
urmărire penala şi baroului din judeţul respectiv.
ART. 27
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se
abroga Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor
juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955,
cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.
Această lege a fost adoptata de Senat în sedinta
din 22 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
României.
p.
PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor
în sedinta din 4 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 28 noiembrie 2003. Nr.
514.
Registrele de activitate ale consilierilor juridici
REGULAMENT PRIVIND REGISTRELE DE ACTIVITATE ALE CONSILIERILOR JURIDICI
Art.l. În scopul asigurării
secretului profesional toate actele şi lucrările cu caracter profesional aflate
asupra consilierului juridic, la domiciliul sau la locul în care îşi exercită
profesia şi care servesc la realizarea activităţii sunt inviolabile. În activitatea
profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile
prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Percheziţionarea consilierului
juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă ori ridicarea de înscrisuri
sau bunuri de la acesta, nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui
mandat emis de judecător.
Registrele de activitate, prin
caracterul de confidenţialitate pe care îl îmbracă, acordă un plus de protecţie
apărând consilierul juridic de orice abuzuri în relaţiile cu angajatorul şi
autorităţile de control ale statului.
Art.2. În vederea desfăşurării
activităţii în cele mai bune condiţii consilierul juridic va avea la dispoziţie
următoarele registre:
o Registrul de evidenţă a ieşirilor şi intrărilor de corespondenţă juridică
numerotate şi datate;
o Registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost
sesizat;
o Registrul de evidenţă privind avizele scrise;
o Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul
juridic cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.
La sfârşitul fiecărui registru
se va trece numărul de file pe care le conţine, ştampila consilierului juridic,
a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a Colegiului din care
face parte.
Pentru fiecare entitate în
cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, consilierul juridic este obligat să
deţină registre separate - câte patru pentru fiecare loc de muncă. În situaţia
în care consilierul juridic îşi încheie activitatea sau necesită registre noi,
el este obligat să aducă la cunoştinţa Colegiului acest aspect şi să predea
registrele corespunzătoare în vederea arhivării acestora de către CCJ.
Registrele se află în evidenţa
Colegiului numerotate şi datate. Informaţiile aflate în registrele arhivate pot
fi puse la dispoziţia persoanelor interesate numai în baza acordului scris din
partea formei de organizare în cadrul căreia a activat consilierul juridic.
Art.3. Fiecare registru conţine
rubrici distincte, în funcţie de actele înregistrate:
Registrul de evidentă a ieşirilor si intrărilor de
corespondentă juridică numerotate si datate, cuprinde următoarele rubrici:
•
nr. de înregistrare;
•
data înregistrării;
•
nr. şi data documentului;
•
expeditor;
•
observaţii cu privire la conţinut;
•
departamentul căruia i s-a repartizat documentul;
•
data expedierii;
•
destinatar;
•
nr. de
înregistrare în alte acte conexe.
Registrul
de evidentă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat:
•
nr. crt./nr. dosar consilier juridic;
•
data primirii lucrării;
•
obiectul cauzei;
•
denumirea şi calitatea părţilor
•
calitatea formei de organizare proprii;
•
denumirea şi calitatea celorlalte părţi;
•
cauze proprii sau prin reprezentare.
•
organul sau instanţa sesizată, data sesizării, nr. dosar;
•
măsuri asigurătorii;
•
soluţia organului sau instanţei sesizate;
•
căile de atac
•
instanţa sau organul sesizat, nr. dosar;
•
soluţia şi data.
•
valoarea prejudiciului sau creanţa:
- sume pretinse;
- sume acordate.
•
măsurile de executare imobiliară şi rezultatele obţinute;
•
observaţii.
Registrul de evidentă privind avizele scrise:
•
nr. crt.;
•
data;
•
obiectul juridic;
•
documentul la care se raportează;
•
observaţii.
Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de
consilierul juridic cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a
datei actelor:
•
nr. crt.;
•
denumirea actului;
•
părţile semnatare ale actului;
•
data;
•
conţinutul;
•
observaţii.
Prin intermediul acestor registre este
prezentată doar o parte din activitatea profesională a consilierului juridic:
o Registrul de evidenţă a
ieşirilor şi intrărilor de corespondenţă juridică numerotate şi datate
- tot ceea ce reprezintă corespondenţă realizată prin
intermediul poştei, e-mail, fax.
o
Registrul de evidenţă privind
orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat:
- toate cauzele în care entitatea pe
care o reprezintă are calitate procesuală.
o
Registrul de evidenţă privind
avizele scrise:
- actele cu caracter juridic ce necesită
avizarea şi contrasemnarea consilierului juridic; verificarea legalităţii
actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare, precum şi
semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu
caracter juridic emanate de la persoana juridică sau instituţia publică
reprezentată.
o
Registrul de înregistrare a
actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea
părţilor, a conţinutului şi a datei actelor:
-
redactarea de acte juridice, atestarea identitatii părţilor, a
consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate care privesc
persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia.
Din activitatea profesională a consilierului
juridic mai fac parte următoarele activităţi:
o
consultaţii şi cereri cu caracter juridic, în toate domeniile dreptului;
o
redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc
activitatea acesteia;
o
redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale
contractuale;
o
asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi
a altor entităţi interesate.
Art.4. Situaţia registrelor în
cazuri de transfer, suspendare sau încetare a exercitării profesiei de
consilier juridic este următoarea:
o
transfer- consilierul juridic va preda
Colegiului de la care se transferă registrele pe care le deţine, în vederea
arhivării acestora.
o
încetare- consilierul juridic anunţă
Colegiul despre încetarea exercitării profesiei şi depune registrele în vederea
arhivării acestora.
o
suspendarea voluntară- consilierul juridic anunţă
Colegiul despre motivele suspendării voluntare, dar rămâne în continuare în
posesia registrelor pe care le deţine până la încetarea sau renunţarea la
exercitarea profesiei de consilier juridic.
o
suspendarea în condiţiile art.
31, alin. 1 din Statutul profesiei- predarea registrelor Colegiului până la soluţionarea
cauzelor care au determinat suspendarea.
Art.5. Nerespectarea dispoziţiilor
privind Regulamentul registrelor de evidenţă atrage după sine sancţionarea
consilierilor juridici conform legislaţiei în vigoare şi a Regulamentului
Codului profesional din care face parte.
Art.6. Prezentul Regulament se
aplică tuturor consilierilor juridici (definitivi sau stagiari) înscrişi în
Tabloul consilierilor juridici.
Prevederile Regulamentului vor fi coroborate cu reglementările Legii
514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic,
Statutul profesiei de consilier juridic, Codul deontologic al profesiei de
consilier juridic
Sursa: ORDINUL CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA
România, loc. Bucureşti, sector 4, str. Poenaru Bordea, nr. 18, ap.8 D12/PJ/2004, RAF 6/01.06.2004, RN 2357/D/2004, CIF 16734240 Tel/fax: 031-4380786; www..ocjr.ro, e-mail: ocjr.secretariat@yahoo.ro
Ce este consilierea juridică?
Profesia de consilier juridic face parte din
categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se
exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor statutului.
Profesia de consilier juridic este independentă
şi organizată autonom, fiind exercitată integrat în sistemul de justiţie
românesc.
Profesia de consilier juridic se exercită personal
de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor
juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către
Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei,
se supune numai Constituţiei, legii, codului de deontologie profesională şi
statutului profesiei.
În exercitarea profesiei şi în legătură cu
aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus
nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege
împotriva acestora.
Consilierul juridic asigură apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice
centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale
celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor
juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în conformitate
cu Constituţia şi cu legile ţării.
Relaţia profesională dintre consilierul juridic
şi beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate, probitate,
corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.
-
consultanţa,
asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a
persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi
interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice,
instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică,
română ori străină;
-
avizarea
şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Activitatea de consilier juridic este
considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat, avocat, notar
public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice
fiecăreia dintre aceste profesii.
a) Activitatea profesională a consilierului juridic
se realizează prin:
-
consultaţii
şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
-
redactarea
de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea
acesteia;
-
redactarea
proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
-
asistenţa,
consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor
entităţi interesate;
-
redactarea
de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a
conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în
favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
-
avizarea
şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
-
verificarea
legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
-
semnarea
la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter
juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică
reprezentată;
1.
Avizele pentru
legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;
2.
Parafa
profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
-
denumirea
"COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
-
Sigla
"COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
-
numele şi
prenumele consilierului juridic, însoţite de menţiunea S (stagiar) sau D
(definitiv), după caz;
-
codul unic
de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în
Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două
cifre reprezintă judeţul);
-în
condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este
conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va
indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului;
-consilierul
juridic, indiferent de forma în care îşi desfăşoară activitatea profesională,
se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea
căreia îşi exercită profesia.
Dreptul la opinie profesională a consilierului
juridic este garantat.
Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în
justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până la gradul IV inclusiv.
a)
În
exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este
obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost
încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
b) Pentru
activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform
prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării
profesiei faţă de beneficiar.
c)
În scopul
asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional
aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt
inviolabile. Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a
biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat emis
în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel
de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici
nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa cu caracter
profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
Poate
fi consilier juridic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)
este
cetăţean român şi are domiciliul în România;
b)
are
exerciţiul drepturilor civile şi politice;
c)
este
licenţiată a unei facultăţi de drept;
d)
este aptă
din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se
dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
e)
nu se află
în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
Înscrierea în profesia de consilier juridic se
face în mod individual, pe baza unei cereri
adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a
cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi statutului
fiecărui colegiu teritorial.
Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită
de acte care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, 9 şi 10
din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale actului de identitate, ale actelor
de stare civilă, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei de
studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru
"Legitimaţia de consilier juridic" şi declaraţie pe propria
răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea
profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie
profesională a consilierilor juridici.
Colegiul teritorial verifică îndeplinirea
condiţiilor generale şi speciale prevăzute de legea şi statutul profesiei şi
avizează admiterea în colegiul respectiv.
După aprobarea cererii, solicitantului i se va
elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi
juridice.
Taxele de înscriere se vor stabili de către
fiecare colegiu teritorial.
Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
a)
a fost
condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce
atingere profesiei de consilier juridic;
b)
în
exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost
încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre
judecătorească irevocabilă;
c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de
lege.
Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a)
calitatea
de avocat;
b)
activităţile
care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c)
alte
profesii autorizate sau salarizate;
d) funcţia şi
activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare şi lichidare judiciară;
e)
activitatea
publicistică salarizată;
f)
alte
incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de
interese, în condiţiile legii.
Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a)
activitatea
didactică universitară şi de cercetare;
b) funcţia de
arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea
prevederilor legale privind conflictul de interese;
c)
participarea
la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
orice altă
activitate profesională care nu încalcă situaţiile de incompatibilitate şi de
nedemnitate;
d) calitatea de asociat, acţionar, administrator,
cenzor la oricare dintre formele de organizare juridică prevăzute de lege.
Persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, constituită de către unul
sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în Tabloul ţinut de colegiile
teritoriale, are caracter de societate profesională, în conformitate cu normele
deontologice şi de etică profesională şi cu statutul, aceste societăţi
profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul
teritorial pe a cărui rază îşi au sediul, care va verifica, în principal,
următoarele:
- calitatea
de consilier juridic, conform legii şi statutului profesiei, a asociatului
unic/asociaţilor/acţionarilor;
- obiectul
de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă şi
reprezentare juridică, exclusiv activităţi atribute speciale ale altor profesii
juridice) cod CAEN 7411. În urma dobândirii personalităţii juridice şi a
obţinerii autorizaţiilor de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea
profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu
destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de
colegiul teritorial.
Orice modificare adusă actelor constitutive ale
acestor societăţi va trebui adusă la cunoştinţă colegiului teritorial în a
cărui raza acestea îşi au sediul.
Calitatea de consilier juridic - cu drept de
exercitare a profesiei se dovedeşte cu "Legitimaţia de consilier
juridic" şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului
juridic înscris în Tabloul Colegiului.
Actele juridice redactate şi contrasemnate de
consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele avizate pentru
legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia.
Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu
însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de avizare pentru legalitate
sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.
La debutul exercitării profesiei, consilierul
juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională,
perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
Stagiul reprezintă perioada premergătoare
definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept scop pregătirea
profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu
şi efectiv.
În timpul stagiului, consilierul juridic va
avea calitatea de consilier juridic stagiar.
Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul
colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului
făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul
juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de
admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate
aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de
6 (şase) luni calendaristice.
Stagiul se suspendă în perioada neexercitării
profesiei.
Perioada de stagiu efectuată înainte de data
suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului.
Drepturile şi obligaţiile administrative ale
consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de decizie în baza căruia
exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe
perioada stagiului.
Consilierul juridic stagiar poate pune
concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la organele de
urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii
jurisdicţionale.
Consilierul juridic îndrumător este obligat să
prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul perioadei de stagiu, un
raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod
efectiv îndatoririle profesionale.
Asigurarea consilierului juridic îndrumător.
Poate îndeplini calitatea de consilier juridic
îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie
profesională neştirbită.
Definitivarea
După efectuarea stagiului consilierul juridic
stagiar va susţine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat
eliberează candidatului "Certificatul de promovare a examenului de
definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea
"definitiv".
Taxa pentru susţinerea examenului de
definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial.
Definitivarea în profesia de consilier juridic
pe baza vechimii în celelalte funcţii juridice
Poate fi primit în profesie, în calitate de
consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii a
îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit
alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre
aceste profesii, cel puţin 5 ani.
Raportul dintre consilierul juridic definitiv -
îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de conlucrare profesională, în
baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
Condiţiile efectuării stagiului şi ale
definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 şi vor fi prevăzute în regulamentele Comisiei
metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România
(U.C.C.J.R.).
Consilierul juridic nu poate asista sau
reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi
nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu
aspectele litigioase ale pricinii.
Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca
martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire
la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă,
expresă şi scrisa din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.
Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea
de consilier juridic, cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta
le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în cauză.
Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul
juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.
Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia
de expert, interpret sau traducător în cauza în care este angajat.
În scopul asigurării, garantării şi protejării dreptului neîngrădit la
muncă, conform art. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi art. 41 şi 45 din
Constituţie, republicată, consilierul juridic îşi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele
prevăzute de lege şi de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind
compatibilitatea şi incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
Consilierul juridic este liber să aleagă şi să
schimbe în orice moment opţiunea sa pentru exercitarea profesiei.
Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în
vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe Tabloul ţinut de colegiul
teritorial.
Consilierul juridic este obligat să anunţe în
scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice
intenţie de modificare a opţiunii sale privind exercitarea profesiei.
Colegiul teritorial are obligaţia să
întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui şi a prenumelui, codului unic
de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau definitiv,
precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat
etc.).
Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual
şi modificările intervenite sunt comunicate U.C.C.J.R. şi instituţiilor
prevăzute de lege.
Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri
de trecere pe Tablou a consilierilor juridici incompatibili, la cerere sau din
oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea stării de
incompatibilitate.
Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de
Consiliul colegiului teritorial.
Consilierii juridici care la data intrării în
vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat în profesie, indiferent de vechimea în
activitatea juridică, sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea
"definitiv".
Consilierii juridici care de la data intrării
în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face dovada debutului în profesie
anterior acestei date sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "stagiar".
Licenţiatul unei facultăţi de drept care
solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o vechime de
minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea
"definitiv".
Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în
următoarele situaţii:
a)
prin
renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
b)
prin
deces;
c)
dacă
împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
În toate situaţiile de încetare a exercitării
profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimaţia de
consilier juridic, insigna, ştampilele şi roba.
Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele
situaţii:
a)
în caz de
incompatibilitate;
b)
pe
perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin
hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c)
în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor
profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor
integrală;
d)
în condiţiile în care consilierul juridic
îndeplineşte alte funcţii juridice "sau profesii salarizate.
În toate situaţiile de suspendare a exercitării
profesiei de consilier juridic, precizate la alineatul anterior, pe Tablou se
vor face menţiunile corespunzătoare.
Consilierul juridic are dreptul să fie înscris
în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, şi are dreptul să acorde
consultanţă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze pentru
legalitate acte juridice, să asiste şi să reprezinte orice instituţie,
autoritate publică, persoană juridică sau orice entitate interesată în toate
domeniile de drept, în condiţiile Legii nr. 514/2003 şi ale statutului.
Consilierul juridic stagiar poate pune
concluzii la judecătorie şi tribunale, ca instanţă de fond, la organele de
urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii
jurisdicţionale.
Consilierul juridic definitiv poate pune
concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire
penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii
jurisdicţionale.
Consilierii juridici au dreptul de a alege şi
de a fi aleşi în organele de conducere ale colegiilor şi ale U.C.C.J.R, în
condiţiile prevăzute de statutele acestor organizaţii profesionale.
În scopul asigurării secretului profesional,
actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului
juridic, la domiciliul acestuia şi la locul unde îşi exercită profesia sunt
inviolabile.
Raportul dintre consilierul juridic şi persoana
juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
Consilierii juridici nu răspund penal,
material, administrativ sau disciplinar pentru susţinerile făcute oral ori în
scris în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în
legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.
Consilierul juridic apără drepturile şi
interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau
entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare
juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de
acestea.
Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia
sa fiind consultativă.
Consilierul juridic formulează punctul său de
vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.
Consilierul juridic manifestă independenţă în
relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia,
precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere
formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei
situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană,
consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent
de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic
nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi
exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept
public ori privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei,
se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii
profesionale.
Consilierul juridic va aviza şi va semna acte
cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind
aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
Consilierul juridic nu se pronunţă asupra
aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat
ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte
solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească expresii jignitoare
faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici, avocaţi
sau faţă de părţile din proces.
Consilierii juridici sunt datori să studieze
temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă instituţiile, autorităţile ori
entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată sau
la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste
conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecător
şi de părţile în proces, să depună concluzii orale sau note de şedinţă ori de
câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de judecată dispune în
acest sens.
Consilierii juridici sunt obligaţi să participe
la şedinţele convocate de Consiliul Colegiului, la activităţile profesionale şi
la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.
Absentarea repetată şi în mod nejustificat
constituie abatere disciplinară.
Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină
evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în regulamentele corpului
profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. - cu privire la cauzele în care
asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să
achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea
bugetului Colegiului şi bugetului U.C.C.J.R.
La înscrierea sau reînscrierea în colegiu,
fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de Consiliul U.C.C.J.R.,
ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul
U.C.C.J.R.
Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie
actele ce le-au fost încredinţate instituţiei, autorităţii sau entităţii
interesate de la care le-au primit.
Obligaţia de a păstra secretul profesional,
prevăzută în art. 16 din Legea nr. 514/2003 este absolută şi limitată în timp,
conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor
activităţilor consilierului juridic.
Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici
o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul
profesional.
Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere
ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile
cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.
Evidenţele activităţii consilierului juridic,
actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit reglementărilor privind
activitatea persoanei juridice, entităţii în favoarea căreia îşi exercită
profesia.
Consilierul juridic ţine evidenţa în cazurile
litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat.
Indiferent de reglementările persoanei juridice
sau entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia, consilierul juridic va
ţine evidenţa următoarelor activităţi:
-
intrările
şi ieşirile de corespondenţă juridică numerotate şi datate;
-
registrul
de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;
-
registrul
de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;
-
registrul
de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire
la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.
Modelele acestor registre se adoptă de Comisia
metodologică a U.C.C.J.R. şi se comunică tuturor colegiilor.
La încetarea raporturilor juridice care stau la
baza exercitării profesiei faţă de o persoană juridică publică sau privată,
entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic va preda, pe bază
de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente activităţii
depuse.
Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat şi
datat, a documentelor menţionate mai sus îl descarcă în totalitate, de orice
răspundere, pe consilierul juridic.
Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea
obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi statutului.
Activitatea desfăşurata de consilierul juridic
este o activitate de mijloace şi nu de rezultat.
La încetarea raportului juridic care stă la
baza exercitării profesiei de consilier juridic faţă de beneficiarul
prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face
parte. În situaţia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus
menţionată imediat şi continuă să îşi exercite profesia, va răspunde potrivit
reglementărilor care sancţionează exercitarea fără drept a unei profesii. În
acest caz, la constatare, Colegiul va sancţiona disciplinar consilierul
juridic, în funcţie de gravitatea situaţiei.
Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar
care nu îşi va putea exercita profesia, se consideră suspendat.
Consilierului juridic, funcţionar public, îi
sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii funcţionarului public.
Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în
activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii,
în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Percheziţionarea consilierului juridic, a
domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de înscrisuri ori de
bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat
emis de judecător.
Exercitarea activităţilor specifice profesiei
de consilier juridic: consultantă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare
pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane
neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de statut
reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se
sancţionează conform legii penale.
Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai
colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a participa la activităţile
profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele, simpozioanele
şi la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale şi U.C.C.J.R.
potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.
Colegiile şi U.C.C.J.R. au obligaţia să
acţioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea şi exercitarea
unitară şi specializată a profesiei.
Lipsa nejustificată a consilierului juridic
asociat de la formele de pregătire profesională sau neabsolvirea acestora
constituie abatere disciplinară, fiind sancţionată cu suspendarea din profesie
pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni.
Colegiile şi U.C.C.J.R. pot colabora în scopul
realizării şi promovării politicilor şi strategiilor de formare profesională a
consilierilor juridici cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor (C.N.F.P.A.), înfiinţat în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999,
republicată.
În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g),
art. 188 alin. (1) lit. c), e) şi g), art. 189 lit. a, c), e) şi f), art. 190
şi 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 41
alin. (2) din Constituţie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale
ale consilierilor juridici angajaţi sau numiţi vor iniţia participarea atât la
stagiile de formare profesională, cât şi la toate formele de pregătire
profesională specifică profesiei de consilier juridic, prin acte adiţionale la
actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de numire,
asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire
profesională.
În scopul formării profesionale a consilierilor
juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, beneficiarii serviciilor profesionale
ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea profesiei ocazionate
de: înscrierea în colegiu, achiziţionarea robei, a legitimaţiei de consilier
juridic, a insignei, ştampilelor profesionale, precum şi a tuturor registrelor
de evidenţă profesională.
Cheltuielile avansate de consilierul juridic,
ocazionate de reorganizarea profesiei precizate la alineatul precedent, se vor
deconta acestuia de către autoritatea sau instituţia publică ori de către
persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier
juridic.
Autorităţile, instituţiile şi persoanele
juridice la care consilierii juridici îşi exercită profesia în mod permanent
sunt obligate să asigure acestora spaţii distincte şi corespunzătoare atât
pentru buna desfăşurare a activităţilor profesionale, cât mai ales pentru
asigurarea confidenţialităţii şi secretului profesional stabilitele lege.
În acelaşi scop, pentru exercitarea
corespunzătoare a profesiei de consilier juridic, acestea vor asigura baza
tehnico-materială necesară, birotica şi orice alte utilităţi necesare
îndeplinirii serviciului profesional.
Pentru activitatea sa profesională consilierul
juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru
consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale
pentru cel numit în funcţie.
Deosebit de remuneraţia de bază astfel
stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a
serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu
modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii
suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de
confidenţialitate.
Organizarea profesiei de
consilier juridic
Colegiul teritorial este organizaţia
profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în această formă
de organizare dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti, indiferent de
ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură
organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar şi
apără drepturile şi interesele legitime ale consilierilor juridici.
Colegiul teritorial este persoană juridică de
interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în
municipiul Bucureşti.
Colegiul teritorial are patrimoniu şi buget
propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în activităţi producătoare de
venituri, în condiţiile dreptului comun.
Contribuţia consilierilor juridici la
realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare colegiu.
Colegiul teritorial activează în baza
statutului propriu.
U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile
consilierilor juridici din România şi cuprinde toţi consilierii juridici
înscrişi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier
juridic şi are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de
consilier juridic în România.
U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes
general, are patrimoniu şi buget propriu.
Bugetul U.C.C.J.R. se formează din
contribuţiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.
Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în
activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
|
a)
Congresul
Colegiilor Consilierilor Juridici din România;
b)
Consiliul
U.C.C.J.R.;
c)
biroul
executiv;
d)
preşedintele;
e)
prim-vicepreşedintele;
f) vicepreşedinţii.
a)
secretarul
general;
b)
Comisia
centrală de cenzori;
c)
Comisia
centrală de disciplină;
d)
Comisia
metodologică de organizare şi exercitare a profesiei de consilier juridic;
e)
aparatul
tehnic administrativ.
Consilierul juridic este
dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul
"Legitimaţie de consilier juridic" în faţa tuturor instanţelor
judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor statului şi a altor
consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul
îndeplinirii actelor specifice profesiei.
Conflictele de orice natură
dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic şi avocaţi,
magistraţi ori alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă, în
scris, decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va
decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
ORDINUL NR. 5.530 DIN 5 OCTOMBRIE 2011 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSPECTORATELOR ŞCO... -
Noțiuni introductive La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesiz... -
Rolul juristului Care este rolul juristului astazi? Editorial publicat in revista Pandectele Romane nr.1/2015 . Autor: Pro...