vineri, 22 iunie 2018
Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar
Potrivit Ordinului MECTS nr. 5550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, s-a constituit Consiliul naţional de etică are obligaţia să elaboreze codul de etică şi să îl înainteze spre aprobare MEN.
Codul de etică cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională.
Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.
Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
Compunerea conducerii Consiliului naţional de etică pentru 2016-2020:
Președinte: Despan Gabriela-ISJ Prahova
Membrii:
• Vicepresedinte: Cătălin Mocanu-ISJ Vrancea
• Vicepresedinte: Mândreanu Ciprian-ISJ Brăila
• Secretar general: Cranta Gheorghița-ISJ Mehedinți
• Secretar: Nistor Ion-ISJ Hunedoara
Codul de etică -- aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/205456
vineri, 15 iunie 2018
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică
ORDIN nr. 5550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul
preuniversitar
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI,
CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 724
din 13 octombrie 2011
În baza prevederilor art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din
învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
ART. 2
Direcţia
generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare duc
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul
ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
educaţiei, cercetării,
tineretului
şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucureşti, 6
octombrie 2011.
Nr. 5.550.
ANEXĂ
REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a Consiliului
naţional de etică din
învăţământul preuniversitar
CAP. I
Constituirea Consiliului
naţional de etică
ART. 1
În vederea
coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi
profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează
Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în
continuare Consiliul naţional de etică, organism consultativ, fără
personalitate juridică.
ART. 2
Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri
pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti, cu prestigiu profesional şi
autoritate morală, reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile
neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în
domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.
ART. 3
Consiliul naţional de etică se organizează şi funcţionează în
conformitate cu prezentul regulament.
ART. 4
La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti
membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică. Aceste comisii
sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti şi sunt formate din 9 membri,
dintre care:
a) 4 reprezentanţi
ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al
inspectoratului şcolar;
b) 2
reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;
c) 2
reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3
ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în
judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi de către organizaţiile în cauză;
d) un
reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.
ART. 5
Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar,
prin vot secret, dintre persoanele propuse conform prevederilor art. 4.
ART. 6
Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului
de administraţie al inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a
inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi reconfirmaţi de
către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul
fiecărui an şcolar.
ART. 7
(1) Membrii
comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin
membri ai Consiliului naţional de etică.
(2) După
constituire, fiecare comisie de etică
stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:
a) preşedintele
comisiei;
b) secretarul
comisiei;
c) delegatul
comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.
(3) Delegaţii
comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din
numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr
de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4
ani, conducerea Consiliului naţional de etică cu următoarea componenţă:
(i) preşedinte;
(îi) 2
vicepreşedinţi;
(iii) secretar
general;
(iv) secretar.
ART. 8
Nu pot face
parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică
persoanele care:
a)
ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;
b) au
sancţiuni profesionale;
c)
prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de
învăţământ sau în zona limitrofă;
d) fac comerţ cu
materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
e) practică, în
public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în
manieră obscenă, a corpului;
f) au
funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la
nivel local, judeţean sau naţional;
g) au
desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei
infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
ART. 9
În cazul în care, din motive temeinice,
membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de
administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare
înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.
CAP.
II
Atribuţiile
Consiliului naţional de etică
ART.
10
Consiliul naţional de etică are următoarele
atribuţii:
a)
elaborează codul de etică din
învăţământul preuniversitar, denumit în continuare cod de etică, şi îl
înaintează spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului. Codul de etică va cuprinde formularea explicită a idealurilor,
principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din
unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi
casele corpului didactic în activitatea lor profesională;
b)
urmăreşte aplicarea codului de etică prin:
(i)
diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;
(îi)
evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în
conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;
(iii)
organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării
corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul
de etică;
(iv) elaborarea
unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele
sesizate;
(v) elaborarea
unui "raport de caz" în urma unei decizii motivate;
c) analizează şi soluţionează operativ,
eficient şi echidistant abaterile de la prevederile codului de etică;
d) prezintă anual
un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În
conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi
reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu
implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii
persoanelor implicate. Acest raport se face public.
e) notifică,
prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti,
instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii
penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu
privire la cazurile respective;
f) activează
împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului,
cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;
g) se sesizează din oficiu în legătură cu
cazurile de încălcare a codului de etică;
h) organizează anual câte două întruniri la
nivel naţional.
Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenţi cel
puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c);
i) în cadrul
întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca
aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul
preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.
j) oferă
consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;
k) diseminează bunele practici privind aplicarea
codului de etică.
CAP. III
Atribuţiile membrilor comisiei de etică
ART. 11
Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:
a) preşedintele comisiei de etică:
(i) asigură
conducerea operativă a comisiei;
(îi) convoacă şi
prezidează şedinţele comisiei;
(iii) prezintă
în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei
privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
(iv) distribuie
sarcini individuale membrilor comisiei de etică;
(v) reprezintă
inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate
şcolare, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ori alte
instituţii de interes public.
b) secretarul comisiei de etică:
(i)
asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;
(îi)
redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor
comisiei;
(iii) planifică
sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;
(iv) are
responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
(v) asigură
legătura dintre membrii comisiei.
c) membrii
comisiei de etică:
(i) exercită
atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;
(îi) participă la lucrările comisiei.
CAP. IV
Atribuţiile conducerii Consiliului
naţional de etică
ART. 12
Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:
a) preşedintele Consiliului naţional de
etică:
(i) asigură
conducerea operativă a consiliului;
(îi) convoacă şi
prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;
(iii) prezintă
raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost
sesizat;
(iv) distribuie
sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;
(v) reprezintă
Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele
şcolare, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau cu
alte instituţii de interes public.
b) vicepreşedinţii Consiliului naţional de
etică:
(i) exercită
atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
(îi) coordonează
comisiile de lucru ale consiliului.
c) secretarul general al Consiliului
naţional de etică:
(i) exercită
atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
(îi) asigură
partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;
(iii) stabileşte
ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.
d) secretarul Consiliului naţional de
etică:
(i) exercită
atribuţiile delegate de către secretarul general;
(îi) redactează
rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului;
(iii) are
responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.
CAP. V
Funcţionarea comisiei de etică
ART. 13
(1) La nivelul fiecărui judeţ/al
municipiului Bucureşti, membrii comisiei
de etică se întrunesc lunar,
în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:
a) şedinţele
ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;
b) şedinţele
extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.
(2)
Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar.
Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de
desfăşurare a şedinţelor sale.
(3)
Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la
depunerea unei sesizări/reclamaţii.
(4) În
cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va
trebui să preia cazul în regim de urgenţă.
(5)
Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un
caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se
adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor
prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1). Dacă există egalitate
de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.
(6) Comisia de etică se poate autosesiza
atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de
suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului
din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar
şi casa corpului didactic, care pot leza
onoarea instituţiei.
(7)
Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi
audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei. În
cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale
încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în
drept a le analiza şi soluţiona, conform legii.
(8) Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să
facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în care se constată
un conflict de interese de orice natură.
(9)
Comisia de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o
abatere de la principiile codului de etică. Atunci când comisia consideră că
fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune
părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va
propune o atenţionare colegială.
(10)
Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul
asigurării posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte
de interese.
(11)
În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor
fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi
semnat de toţi cei prezenţi.
(12)
Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la
înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.
(13)
În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre
membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea
raportului de caz.
(14)
Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate
şi analizate în cadrul comisiei. În conţinutul raportului vor fi prezentate,
estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate,
iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în
privinţa identităţii persoanelor implicate. Vor fi subliniate abaterile
înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele
care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea
prestigiului învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti.
Acest raport se face public.
ART. 14
Activitatea comisiei de etică se desfăşoară
cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest sens se iau
următoarele măsuri:
1. Discuţiile
sunt confidenţiale până la decizia finală.
2. Sesizările
sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja
identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la
găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia individuală poate fi atinsă prin
inadvertenţă.
3. Toate
documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are
caracter confidenţial şi se păstrează la sediul inspectoratului şcolar cel
puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor avea acces numai membrii
desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.
4. Dacă pe
parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii
reclamantului unor terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu
acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt
ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
5. Toate
documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu
excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord să renunţe la
confidenţialitate.
6.
Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea
confidenţialităţii.
7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea
acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta
va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma
hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 15
(1)
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate ca, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament,
să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.
(2)
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de 90
de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, vor
întreprinde măsurile necesare organizării primei întruniri anuale a Consiliului
naţional de etică.
ART.
16
Consiliul naţional de etică are obligaţia ca, în termen de
60 de zile de la data primei întâlniri anuale, să elaboreze codul de etică şi
să îl înainteze spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
ART.
17
(1) Codul de etică este un document
obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din
învăţământul preuniversitar.
(2) Codul
de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi
personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar,
inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea
personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi
competiţie după reguli corecte.
-----
Codul de etică, în proiect: https://www.edu.ro/sites/default/files/proiect%20cod%20etica%2019_12_2016.pdf
Contraventii in legea educatiei
ART. 360
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3)[1], din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 143 alin. (5)[2], cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competenţe în domeniu.
[1] (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.
[2] (5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat.
joi, 14 iunie 2018
Cunoaşterea, aplicarea şi controlarea legislaţiei
miercuri, 13 iunie 2018
sâmbătă, 2 iunie 2018
Contractul de management educațional inspector școlar
CONTRACT DE MANAGEMENT EDUCAŢIONAL[1]
I. Părţile contractante
1. Domnul/Doamna
____________ în calitate de inspector şcolar general, numit în funcţie prin
Ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. ____________,
reprezentând Inspectoratul Şcolar Judeţean _________ cu sediul în cu sediul în ________,
str. ______, jud. ___________ şi
2. Domnul/Doamna
____________ domiciliată în ___________,
Str. ___, nr. _, bl. __, sc. _, ap._, et._,
judeţul __ cetăţean român, având
actul de identitate CI seria __ nr. __, CNP ________, eliberată de ________, în
calitate de inspector şcolar _________ (_____ normă) la Inspectoratul Şcolar ___,
cu sediul ____, str. ________ jud. ___, telefon ________, numit în funcţie prin
Decizia inspectorului şcolar general nr. ___ din _______, denumit în continuare
inspector şcolar.
II. Obiectul contractului
Inspectoratul
Şcolar Judeţean __________ prin inspectorul şcolar general, încredinţează
inspectorului şcolar coordonarea, îndrumarea şi controlul (şi evaluarea)
activităţilor din unităţile/instituţiile de învăţământ ale judeţului, în
specialitatea/domeniul său de competenţă, în concordanţă cu strategia şi
direcţiile de dezvoltare ale învăţământului preuniversitar, stabilite prin
obiectivele politicii naţionale în domeniul educaţiei.
III. Durata contractului
Prezentul
contract se încheie pe o perioadă determinată de 4 ani, începând cu data
emiterii deciziei de numire în funcţie, şi poate fi prelungit cu acordul
părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale. Prelungirea se
realizează pe o perioadă de un an, fără a se depăşi data la care inspectorul
şcolar îndeplineşte vârsta legală de pensionare.
IV. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile inspectorului
şcolar
A.
Atribuţiile inspectorului şcolar sunt cele prevăzute în regulamentul de
organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, şi cele prevăzute
în fişa postului.
B.
Inspectorul şcolar are următoarele drepturi:
1.
rezervarea catedrei pe care este titular, în perioada executării mandatului;
2.
plata drepturilor băneşti, precum şi calcularea drepturilor cuvenite privind
asigurările sociale şi pensia, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
3.
concediu de odihnă anual stabilit conform legislaţiei în vigoare;
4.
participarea la programele de formare/perfecţionare în domeniul managementului
educaţional - în cazul în care nu a parcurs un astfel de stagiu, este obligat
să participe la cursul de formare în primul an al mandatului;
5. primirea
de distincţii şi premii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
6. solicitarea
şi primirea de asistenţă juridică din partea inspectoratului şcolar judeţean în
toate problemele de legislaţie, precum şi în cazul unor litigii în care este
implicat;
7.
decontarea cheltuielilor de cazare, diurnă, transport şi a altor cheltuieli
stabilite de normele legale, cu documente justificative, pentru deplasările în
interes de serviciu în ţară şi în străinătate;
8. alte
drepturi prevăzute de lege;
C. Inspectorul
şcolar are următoarele obligaţii:
1.
aplicarea strategiilor educaţionale promovate de Ministerul Educației Naționale,
prin inspectoratul şcolar la nivelul unităţii de învăţământ, în concordanţă cu
obiectivele politicii naţionale în domeniul educaţiei;
2.
desfăşurarea activităţii de îndrumare şi control, conform fişei postului;
3.
elaborarea, la nivelul inspectoratului şcolar judeţean, a planurilor
manageriale în concordanţă cu obiectivele politicii educaţionale;
4.
asigurarea, prin activitatea de monitorizare şi evaluare, a realizării planului
managerial propus;
5.
asigurarea calităţii educaţiei la specialitatea/domeniul în care îşi exercită
atribuţiile;
6.
prezentarea, semestrial şi anual sau, după caz, la solicitarea inspectorului
şcolar general, a stadiului realizării planului managerial la
disciplina/compartimentul de care răspunde;
7.
asigurarea organizării activităţilor de perfecţionare a personalului didactic
de specialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
8.
declararea averii la începutul şi la sfârşitul mandatului.
V. Drepturile şi obligaţiile inspectorului şcolar general
1. să
solicite inspectorului aplicarea politicii educaţionale din judeţul Hunedoara
în domeniul său de competenţă, în concordanţă cu strategia şi direcţiile de
dezvoltare a învăţământului preuniversitar, stabilite prin obiectivele
politicii naţionale în domeniul educaţiei;
2. să
asigure inspectorului şcolar deplina libertate în conducerea, organizarea şi
coordonarea disciplinei de învăţământ/domeniului corespunzătoare/corespunzător
funcţiei, limitările fiind cele prevăzute de reglementările legale;
3. să
asigure inspectorului şcolar condiţiile legale pentru a-şi îndeplini
obligaţiile cuprinse în prezentul contract;
4. să
evalueze activitatea inspectorului şcolar anual sau ori de câte ori este
sesizat de existenţa unor disfuncţii în activitate.
VI. Loialitate şi confidenţialitate
1.
Inspectorul şcolar e obligat să folosească întreaga capacitate de muncă în
interesul procesului educaţional, dând dovadă în activitate de probitate morală
şi profesională.
2. Pe
durata prezentului contract şi încă o perioadă de 2 ani de la încetarea
acestuia inspectorul şcolar este obligat să păstreze confidenţialitatea asupra
datelor şi informaţiilor care nu sunt destinate publicităţii sau care sunt
prezentate cu acest caracter de Ministerul Educației Naționale.
3.
Inspectorului şcolar îi sunt interzise orice activităţi contrare politicii
Ministerul Educației Naționale în
domeniul educaţiei.
VII. Răspunderea părţilor
1.
Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor
prevăzute în prezentul contract părţile răspund potrivit legii.
2.
Inspectorul şcolar răspunde disciplinar şi/sau patrimonial pentru daunele
produse prin orice act al său contrar intereselor învăţământului ori prin acte
de gestiune defectuoasă.
3. În
cazul în care sunt indicii privind săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu
executarea prezentului contract, săvârşirea unor fapte de corupţie sau a unor
fapte ce atentează la bunele moravuri, inspectorul şcolar general are obligaţia
să sesizeze organele competente.
VIII. Modificarea
contractului
1.
Prevederile prezentului contract pot fi modificate prin act adiţional, cu
acordul ambelor părţi.
2.
Părţile, de comun acord, vor adapta prezentul contract corespunzător
reglementărilor legale care îi sunt aplicabile, intervenite ulterior încheierii
contractului.
3.
Prezentul contract se suspendă de drept în cazul în care împotriva inspectorului
şcolar a început urmărirea penală sau a fost trimis în judecată pentru fapte
penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti.
IX. Încetarea contractului
1.
Prezentul contract încetează:
a) la expirarea
perioadei pentru care a fost încheiat, în condiţiile în care acesta nu a fost
prelungit conform prevederilor legale;
b)
dacă, în perioada mandatului, inspectorul şcolar a obţinut în urma evaluării
anuale sau în urma inspecţiei speciale efectuate de inspectoratul şcolar
judeţean calificativul
"nesatisfăcător";
c) în
cazul în care persoana îşi pierde calitatea de cadru didactic titular în
învăţământul preuniversitar;
d) prin
renunţarea inspectorului şcolar la prezentul contract, cu respectarea termenului
de preaviz pentru funcţii de conducere;
e) prin
acordul părţilor;
f) la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
g) prin
decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a inspectorului şcolar;
h) în
cazul reorganizării administrativ-teritoriale.
2.
Eliberarea din funcţie a inspectorului şcolar se realizează prin decizia
inspectorului şcolar general, cu avizul Ministerul Educației Naționale şi
produce efecte de la data luării la cunoştinţă.
X. Litigii
Litigiile
izvorâte din încheierea, executarea, modificarea sau încetarea prezentului
contract, nerezolvate pe cale amiabilă, sunt de competenţa instanţelor
judecătoreşti.
XI. Dispoziţii finale
Prezentului
contract i se anexează fişa postului.
Prevederile
prezentului contract se completează, cu acordul părţilor, cu dispoziţiile Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu
modificările și completările ulterioare şi ale altor acte normative specifice.
Inspector
şcolar general,
Nume
si prenume..........................
Semnătură
....................................
|
Inspector
şcolar,
Nume
si prenume..........................
Semnătură
....................................
|
Am
primit un exemplar,
Nume
si prenume..........................
Semnătură
....................................
Data
.............................................
|
FIŞA DE POST INSPECTOR ŞCOLAR
Denumirea
postului: inspector şcolar
Numele
şi prenumele:
Descrierea
postului:
1. Pregătirea profesională şi experienţa impuse ocupantului
postului:
studii
superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă sau diplomă echivalentă;
titular
în învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I şi o vechime în
învăţământul preuniversitar de cel puţin 7 ani;
calificativul
"foarte bine" în ultimii 5 ani;
perfecţionări
obligatorii corespunzătoare etapei de carieră;
cunoştinţe
operare computer;
cunoaşterea
unei limbi moderne de circulaţie internaţională.
2. Complexitatea operaţiunilor specifice postului:
a) cunoaşterea
aprofundată a domeniului său specific de încadrare;
b) cunoaşterea
actelor normative specifice inspecţiei şcolare;
c) cunoaşterea
şi aplicarea legislaţiei învăţământului preuniversitar: management educaţional,
managementul resurselor umane, evaluare şi dezvoltare instituţională, calitatea
educaţiei, descentralizarea sistemului de învăţământ ş.a.;
d) acordarea
de consultanţă de specialitate;
e) desfăşurarea,
monitorizarea şi controlul activităţilor şi acţiunilor la nivelul
specialităţii/domeniului său specific la nivel local, judeţean şi naţional;
f) utilizarea
competenţelor de analiză-diagnoză-prognoză şi de evaluare a stării învăţământului.
3. Responsabilitate implicată de post privind:
a) organizarea,
managementul, controlul, verificarea şi comunicarea în domeniul de competenţă;
b) corectitudinea
şi aplicabilitatea documentelor elaborate şi corectitudine în aplicarea
prevederilor actelor normative;
c) soluţionarea
stărilor conflictuale;
d) propunerile
decizionale.
4. Sfera relaţională a titularului postului:
A.
Relaţii ierarhice:
a) de
subordonare: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct;
b)
de coordonare: cadrele didactice de specialitate/cadrele didactice din
teritoriu.
B.
Relaţii funcţionale:
a) cu
personalul direcţiilor de specialitate din MEN, instituţii subordonate MEN ;
b) cu
inspectorii din inspectoratul şcolar, conducerile unităţilor de învăţământ.
C. de
colaborare: cu alţi furnizori de educaţie şi de formare, structuri consultative
din învăţământ, sindicate, O.N.G.-uri.
I. Dezvoltare instituţională:
a) identifică
nevoile de dezvoltare ale fiecărei unităţi de învăţământ colaborând cu
organismele abilitate şi cu factorii de decizie la nivel local şi judeţean,
contribuind la stabilirea strategiei de dezvoltare instituţională la nivel
local şi judeţean;
b) consiliază
conducerile unităţilor de învăţământ în vederea elaborării de proiecte şi
programe de dezvoltare instituţională, inclusiv realizarea ofertei educaţionale
şi a cărţii de identitate a fiecărei unităţi şcolare;
c) asigură
dezvoltarea curriculumului în funcţie de nevoile de formare locală, zonală şi
judeţeană. Proiectează curriculumul la nivel local şi consiliază conducerile
unităţilor de învăţământ pe probleme de proiectare a curriculumului la decizia
şcolii;
d) asigură
concordanţa alocării resurselor (umane, materiale, financiare, informaţionale
etc.) în funcţie de programele de dezvoltare instituţională. Susţine şi
fundamentează, împreună cu alte compartimente de specialitate ale
inspectoratului şcolar, programele de dezvoltare instituţională, prin alocarea
resurselor necesare pentru realizarea lor;
e) consiliază
şi sprijină dezvoltarea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ în
asigurarea transparenţei procesului educaţional, pentru dezvoltarea capacităţii
de relaţionare a unităţii de învăţământ cu mediul cultural, social şi economic,
specific comunităţii.
II. Evaluare instituţională:
a) elaborează
graficul inspecţiilor şcolare şi efectuează cel puţin 9 zile lunar de inspecţie
în domeniul curricular/domeniul său de competenţă la unităţile de învăţământ de
stat şi particulare;
b) elaborează
criterii de monitorizare şi evaluare a calităţii managementului educaţional şi
asigură consiliere pentru dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a unităţii de
învăţământ;
c) redactează
rapoarte, informări, procese-verbale, studii şi programe de măsuri de
valorificare a activităţii de evaluare instituţională;
d) coordonează
activitatea de evaluare a activităţii directorilor unităţilor de învăţământ
preuniversitar şi asigură evaluarea acestora, conform legislaţiei în vigoare;
e) participă
în comisiile pentru acordarea salariilor şi gradaţiilor de merit, a
recompenselor (ordine, distincţii, decoraţii) şi în cele de
verificare/cercetare a presupuselor abateri săvârşite de cadre didactice,
personal de conducere, îndrumare şi control;
f) îndrumă
şi verifică activitatea comisiilor de asigurare a calităţii din şcoli şi
întocmeşte sinteze, analize, recomandări privind autoevaluarea unităţilor de
învăţământ preuniversitar;
g) monitorizează
şi evaluează strategiile şi procedurile de asigurare a calităţii din unităţile
de învăţământ, în conformitate cu politica MEN, şi în consens cu strategia inspectoratelor
şcolare judeţene (ISJ) de asigurare a calităţii.
III. Management:
a) realizează
baza de date şi valorifică informaţiile cuprinse în cadrul acesteia în vederea
luării deciziilor în concordanţă cu realităţile specifice mediului educaţional;
b) îndrumă,
asistă, monitorizează şi evaluează procesul de predare-învăţare-evaluare sau
activitatea din domeniul său de competenţă din unităţile de învăţământ
preuniversitar în vederea asigurării calităţii actului educaţional;
c) monitorizează
progresul şi disfuncţiile apărute în desfăşurarea activităţilor proiectate;
d) verifică
respectarea în teritoriu a legislaţiei generale şi specifice, a ordinelor şi
instrucţiunilor MEN şi ISJ, propune
măsuri pentru asigurarea legalităţii.
IV. Relaţii - comunicare:
a) optimizează
fluxul informaţional între MEN şi
unităţile şcolare şi transmite direcţiilor de specialitate din MEN propunerile şi măsurile de îmbunătăţire a
activităţii din teritoriu;
b) dezvoltă
şi menţine legăturile cu autorităţile şi partenerii sociali, precum şi cu
organizaţii neguvernamentale şi instituţii de specialitate;
c) consiliază
şi consultă personalul din subordine, cadrele didactice din unităţile de
învăţământ, în vederea îmbunătăţirii performanţelor de comunicare;
d) soluţionează
prompt şi eficient corespondenţa primită (sesizări, reclamaţii, memorii);
e) mediază
conflictele şi stările tensionate din subsistemul învăţământului preuniversitar
judeţean.
V. Formare profesională:
a) participă
la programele de formare continuă în management educaţional, inspecţie şcolară
şi de specialitate, alese pe baza nevoilor proprii;
b) identifică
şi analizează nevoia de formare a personalului didactic din subordine;
c) elaborează
politica de dezvoltare a resursei umane din subordine. Creează cadrul formării
continue a personalului didactic şi a managerilor de unităţi de învăţământ,
propune/ facilitează accesul cadrelor didactice la programe/activităţi de
perfecţionare/formare;
d) asigură
realizarea şi dezvoltarea culturii organizaţionale prin schimburi de
experienţă, stagii, module de formare pentru manageri de proiect, personal de
conducere, îndrumare şi control şi asigură transferul de bune practici.
VI. Limite de
competenţe: îndeplineşte atribuţiile specifice dispuse
de Ordinul nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu
modificările și completările ulterioare.
VII. Sancţiuni:
Nr.
crt.
|
Sancţiunea
aplicată
|
Baza
legală
|
Motivaţia
sancţionării
|
Persoana
care a aplicat sancţiunea
|
VII. Premii, distincţii:
Nr.
crt.
|
Distincţia
acordată
|
Baza
legală
|
Motivaţia
|
Persoana
care a acordat distincţia
|
IX. Alte atribuţii:
a) monitorizează/îndrumă/evaluează/răspunde de activitatea instructiv-educativă și
managerială pentru unitățile de
învățământ stabilite anual ca
responsalibilitate în cadrul Consiliului de Administrație al
Inspectoratului Școlar Județean,
b) îndeplineşte
orice alte atribuţii dispuse de conducerea instituţiei, în limitele
competenţelor legale,
c) respectă
normele, procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în
condiţiile legii.
Inspector şcolar general,
Nume si prenume..........................
Semnătură ....................................
|
Inspector şcolar,
Nume si prenume..........................
Semnătură ....................................
|
Inspector şcolar general adjunct,
Nume si prenume..........................
Semnătură ....................................
|
Am
primit un exemplar,
Nume si
prenume ………………………
Semnatura………………
Data …………………….
[1] ORDINUL nr. 5.558 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare
şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din
inspectoratele şcolare (*actualizat*)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Vizitati https://resursejuridice.blogspot.com/
-
ORDINUL NR. 5.530 DIN 5 OCTOMBRIE 2011 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSPECTORATELOR ŞCO...
-
Noțiuni introductive La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesiz...
-
Rolul juristului Care este rolul juristului astazi? Editorial publicat in revista Pandectele Romane nr.1/2015 . Autor: Pro...