Asigurarea calităţii educației-part. 1
1.
Legislație
specifică privind asigurarea calităţii educației
La data de 03 septembrie
2023 a intrat în vigoare Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului
preuniversitar.
Așadar, actuala Lege a
educației naționale nr. 1/2011 a fost înlocuită din luna septembrie cu două noi
acte normative care fac parte din pachetul de legi ale educației „România
Educată” (Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar și
Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior).
În domeniul educaţiei şi al
formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii nr.
198 din 4 iulie 2023 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte
normative.
În caz de conflict între
acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
Orice modificare sau
completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului
şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de
alertă, urgenţă sau asediu.
Asigurarea calităţii exprimă
capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi servicii
educaţionale, în conformitate cu standardele de calitate în vigoare.
Asigurarea calităţii este
realizată printr-un ansamblu de acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii
instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii
sau programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea
încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către
furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării,
cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii
analfabetismului funcţional.
Controlul utilizării şi al
respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se
realizează prin inspecţia şcolară.
Modul concret de organizare şi desfăşurare a inspecţiei
şcolare în sistemul de învăţământ preuniversitar este realizat
prin OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea
Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, realizat
în baza vechii legi a învățământului preuniversitar.
2. Evaluarea externă a calităţii educaţiei
Evaluarea externă a
calităţii educaţiei se realizează prin desfăşurarea de activităţi şi tehnici
având caracter operaţional şi aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a
calităţii, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
3. Controlul calităţii educaţiei
Controlul calităţii
educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:
a)monitorizarea unităţilor
de învăţământ preuniversitar de către Agenţia Română pentru Asigurarea
Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP) şi birourile
judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale acesteia;
b)monitorizarea specială
complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este
necesar, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIIP.
Îmbunătăţirea calităţii
educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea
unităţii de învăţământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea şi
adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum şi pe alegerea şi aplicarea
standardelor de calitate.
Politicile şi standardele de
asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România sunt
corelate cu cele promovate la nivel internaţional, dar şi cu cele privind
realitatea socială şi nevoile educaţionale ale elevilor.
ARACIIP realizează evaluarea
externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menţinerii acreditării în
învăţământul preuniversitar.
Unităţile
administrativ-teritoriale, în calitate de proprie-tari ai imobilelor din
domeniul public local sau judeţean, după caz, au obligativitatea de a asigura
obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a
autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.
4. Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei
Asigurarea şi evaluarea
calităţii educaţiei se realizează în baza unor standarde de calitate şi
metodologii de evaluare instituţională privind autorizarea, acreditarea şi
evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepţie de la
prevederile de mai sus, metodologia de evaluare instituţională în vederea
autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie
timpurie antepreşcolară, a alternativelor educaţionale şi a unităţilor de
învăţământ special se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
5. Componentele asigurării calităţii
Componentele asigurării
calităţii cuprind cel puţin:
a)criterii;
b)standarde de calitate;
c)indicatori de performanţă;
d)rezultate.
Calitatea în educaţie este
asigurată prin următoarele procese:
a)planificarea şi realizarea
efectivă a rezultatelor învăţării;
b)monitorizarea
rezultatelor;
c)evaluarea internă privind
asigurarea calităţii educaţiei;
d)evaluarea externă privind
asigurarea calităţii educaţiei;
e)îmbunătăţirea continuă a
rezultatelor în educaţie.
Componentele şi procesele de
asigurare a calităţii educaţiei şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în
funcţie de:
a)nivelul de învăţământ şi,
după caz, al calificării;
b)tipul organizaţiei
furnizoare de educaţie;
c)tipul programului de
studii;
d)forma de învăţământ.
Asigurarea calităţii
educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
Asigurarea calităţii
educaţiei se referă la următoarele domenii:
a)capacitatea
instituţională;
b)eficacitatea educaţională;
c)managementul calităţii.
Capacitatea instituţională,
care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este
descrisă prin următoarele criterii:
a)structurile şi procesele
instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică beneficiarii
primari şi alte părţi interesate;
b)baza materială şi
optimizarea utilizării acesteia;
c)resursele umane şi
capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi
din afara ţării, în condiţiile legii;
d)digitalizarea proceselor
instituţionale.
Eficacitatea educaţională,
care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele
aşteptate ale învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:
a)conţinutul şi relevanţa
programelor de studiu;
b)învăţarea, predarea şi
evaluarea centrate pe elev;
c)rezultatele învăţării;
d)activitatea de cercetare
ştiinţifică sau metodică, după caz;
e)dezvoltarea personală şi
profesională a cadrelor didactice şi elevilor, inclusiv prin implementarea unor
proiecte sau activităţi de educaţie nonformală şi informală, respectiv
participarea în mobilităţi de scurtă sau lungă durată;
f)activitatea financiară a
organizaţiei.
6. Managementul calităţii
Managementul calităţii este
descris prin următoarele criterii:
a)strategii şi proceduri
pentru asigurarea calităţii educaţiei, inclusiv respectarea eticii şi
deontologiei;
b)proceduri privind
iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor
desfăşurate;
c)proceduri obiective şi
transparente de evaluare a rezultatelor învăţării, inclusiv de către elevi;
d)proceduri de evaluare
periodică a calităţii corpului profesoral;
e)bază de date actualizată
sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
f)transparenţa informaţiilor
de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz,
certificatele, diplomele şi calificările obţinute;
g)funcţionalitatea structurilor
de asigurare a calităţii educaţiei conform prevederilor legale;
h)acurateţea raportărilor
prevăzute de legislaţia în vigoare.
7. Asigurarea internă a calităţii
Directorul şi consiliul de
administraţie ai unităţii de învăţământ sau, după caz, ai unităţii de educaţie
extraşcolară sunt direct responsabili de calitatea educaţiei furnizate.
La nivelul fiecărei unităţi
de învăţământ preuniversitar din România funcţionează Comisia pentru evaluarea
şi asigurarea calităţii educaţiei (CEAC), în conformitate cu prevederile unei
proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Regulamentul de organizare
şi funcţionare a comisiei, precum şi strategia acesteia se elaborează şi se
aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după
consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor şi a
structurilor asociative ale părinţilor.
Conducerea operativă a
comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator
desemnat de acesta.
Componenţa Comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unităţile din învăţământul
preuniversitar cuprinde:
a)1-3 reprezentanţi ai
corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;
b)un reprezentant al
sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c)un reprezentant al
părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;
d)un reprezentant al
elevilor, în cazul învăţământului liceal şi postliceal;
e)un reprezentant al
consiliului local;
f)un reprezentant al
minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral,
reprezentanţii părinţilor sau ai elevilor.
Pentru orice organizaţie
furnizoare de educaţie, alta decât o unitate de învăţământ, Comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei cuprinde următoarele categorii:
a)1-3 reprezentanţi ai
furnizorului;
b)1-3 reprezentanţi ai
beneficiarilor direcţi;
c)1-3 reprezentanţi ai
angajatorilor.
8. Atribuţiile CEAC
Atribuţiile comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei sunt:
a)coordonează aplicarea
procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de
conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor prevăzute la
art. 233 alin. (7) din LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023- a învăţământului
preuniversitar;
b)elaborează anual un raport
de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă.
Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;
c)elaborează o strategie
care cuprinde cel puţin următoarele direcţii: rezultatele învăţării, reducerea
analfabetismului funcţional, reducerea absenteismului, abandonului şcolar şi
părăsirii timpurii a şcolii, precum şi promovarea excelenţei;
d)formulează propuneri de
îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
9. Dispoziții tranzitorii
În termen de 45 de zile de
la data intrării în vigoare a ho-tărârii Guvernului privind aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea
preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari
în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa de minimum 2 ani în activitatea
de inspecţie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.
Până la ocuparea prin
concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia sunt numiţi
de către preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la
nivelul sistemului naţional de învăţământ detaşat în cadrul agenţiei sau al
birourilor judeţene/Biroului Municipiului Bucureşti de către angajatori, în
conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
În termen de 45 de zile de
la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi
funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de
posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor
prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
Personalul ARACIIP şi al
BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori
şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual.
Atribuţiile, sarcinile şi
răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe
baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
ARACIIP preia personalul
ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi
acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern.
ARACIIP şi birourile sale
judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou înfiinţate preiau, pe bază de
protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate
de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile
ARACIP, şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile
de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei,
structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor
mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea
ARACIP.
Notă: În cuprinsul contractelor, convenţiilor,
înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au
fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta
de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii
educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile
„inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“,
„Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar“ se va
citi „Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul
Preuniversitar“.
Bibliografie:
1. Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului
preuniversitar
2. OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea
Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu
modificările și completările ulterioare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu