vineri, 28 aprilie 2023
luni, 24 aprilie 2023
Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor
Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor
Art. 16
Consilierul juridic este obligat să respecte dispozitiile
legale privitoare la interesele contrare în aceeasi cauză sau în cauze conexe
ori la conflictul de interese pe care persoana juridică ce o reprezintă le
poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi
confidentialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)
-----------------------------------
Art. 26
Consilierul juridic
va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei
de consilier sau a entitatii beneficiare a serviciilor juridice. Nu poate fi
considerată evitare de conflict situatia in care consilierul era obligat sa
intervină pentru restabilirea legalitatii si nu a intervenit.
Codul deontologic al
consilierului juridic
-----------------------------------
Potrivit Art. 551 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57
din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare, anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile
și angajaților contractuali din sistemul bugetar.
Art. 551
Alte drepturi şi obligaţii
specifice personalului contractual
(3) Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi
art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului
contractual.
Art.
445 Respectarea
regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor
(1) Funcţionarii publici au obligaţia
să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.
(2) În aplicarea prevederilor alin.
(1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de
a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un
conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau
soluţionarea legală a acestora.
(3) În situaţia intervenirii unei
incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au
obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea
incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare
joi, 12 ianuarie 2023
PUNCT DE VEDERE REPREZENTARE ÎN INSTANȚĂ
PUNCT DE VEDERE
privind imposibilitatea
reprezentării de către consilierul juridic al inspectoratului
școlar județean a intereselor legitime ale unităților
școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel
Profesia
de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se
organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:
•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului
muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie
2003, republicată
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu
modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu
modificările și completările ulterioare.
1.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003
privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
(actualizata până la data de 30 iunie 2006*)
ART. 1 Consilierul juridic
asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale
autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de
interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale
persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în
conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
ART. 2 Consilierul juridic poate
să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.
ART. 3 (1)
Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit
functiei şi categoriei acesteia.
(2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.
ART. 4
Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea
autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a
persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi
interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice,
instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica,
română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice
unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.
2.
Codul muncii -Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
ART. 10
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în
schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
ART. 11
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau
drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte
colective de muncă.
3.
Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004
Art. 8 În
activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei
publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără
drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu
autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană
juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale
instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care
exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică,
avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
(2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor
legale şi a crezului său profesional.
Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de
conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice
alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către
consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate
fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic
menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei
presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din
partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.
Așadar, cadrul general care reglementează raporturile de muncă ale consilierului juridic ca angajat este reprezentat de Codul muncii, republicat - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:
,,Art. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu”.
În detaliu, activitatea consilierului juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.
Conform art. 2 alin. (1), Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector
de activitate învăţământ preuniversitar[1], termenul angajator desemnează:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, reprezentat prin ministru;
b) Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;
c) Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;
d) Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori.
Prin urmare, angajatorul consilierului juridic este inspectoratul școlar județean.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prevede:
,,Art. 1 Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile tării.
În consecință, Consilierul juridic, ca angajat în muncă în baza unui contract individual de muncă asigură reprezentarea, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale instituției publice în slujba căreia se află, adică ale angajatorului său, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
În sprijinul acestei afirmații vin următoarele prevederi din Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:
,,Art.
8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa,
asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei
publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită
profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în
raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum
şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi
contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art.
40 Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea”.
Mai mult decât atât, nerespectarea prevederilor legale mai sus menționate poate intra sub incidența Codului Penal care incriminează fapta ,,exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi” la art. 348:
,,Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Activităţile specifice ale consilierului juridic din cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul MEN nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, la lit b), ordinul menționat prevede:
,,Consilierul juridic reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.
Se observă clar că este reglementat astfel și NU în acest mod: ,,Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar și ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.
M.E. nu putea să reglementeze nici în acest mod: Consilierul juridic ... reprezintă interesele legitime ale Ministerului Educației Naționale în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel, deoarece consilierul juridic nu este angajat al Ministerului Educației Naționale .
M.E. a stabilit această obligație corect, de a reprezenta numai interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel .
În consecință,
Nu există temei legal pentru reprezentarea de către consilierul juridic al
inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime
ale unităților școlare în faţa instanţelor
judecătoreşti de orice nivel.
[1] Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector
de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S.
cj ION NISTOR
miercuri, 11 ianuarie 2023
Organizarea şi conducerea contabilităţii unităților școlare
Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor mai sus menționate.
În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute mai sus revine administratorului, ordonatorului de credite (directorului, în unitățile școlare-na )sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.
Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.
Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Serviciul financiar. Organizare şi responsabilităţi. Management financiar
Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii şi de regulamentul intern.
Serviciul financiar cuprinde, după caz, administratorul financiar, precum şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare, denumit generic „contabil“. Serviciul financiar este subordonat directorului unităţii de învăţământ.
Serviciul financiar are următoarele atribuţii:
a)desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
b)gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;
c)întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
d)informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;
e)organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
f)consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
g)întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
h)valorificarea rezultatelor procesului de inventariere a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;
i)întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
j)îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
k)implementarea procedurilor de contabilitate;
l)avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;
m)asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
n)întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
o)orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa, precizate explicit în fişa postului.
Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetului propriu. Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare. Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.
Întreaga activitate financiară a unităţilor de învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Personalul didactic auxiliar de administrator financiar (contabil), în unitățile școlare își desfășoară activitatea conform cu Fişa cadru a postului pentru personalul didactic auxiliar de administrator financiar (contabil) –anexa nr. 25 la Ordinul nr. 6.143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar, actualizat.
duminică, 11 decembrie 2022
Standardul PROCEDURI
9.1. Descrierea standardului
Conducerea entităţii publice asigură elaborarea procedurilor documentate într-un mod unitar pentru procesele majore sau activităţile semnificative desfăşurate în cadrul entităţii şi le aduce la cunoştinţă personalului implicat.
9.2. Cerinţe generale
9.2.1. Conducerea entităţii publice se asigură că pentru procesele şi activităţile, declarate procedurale, există o documentaţie adecvată şi că operaţiunile sunt consemnate în proceduri documentate.
9.2.2. Pentru ca procedurile să devină instrumente eficace de control intern, acestea trebuie:
• să fie precizate în documente scrise (proceduri documentate);
• să se refere la toate procesele şi activităţile importante;
• să asigure o separare corectă a funcţiilor de iniţiere, verificare, avizare şi aprobare a operaţiunilor;
• să fie simple, complete, precise şi adaptate proceselor şi activităţii procedurale;
• să fie actualizate în permanenţă;
• să fie aduse la cunoştinţă personalului implicat.
9.2.3. Procedurile documentate elaborate trebuie să fie în conformitate cu structura prevăzută în anexa nr. 2 şi/sau cu o procedură de sistem privind elaborarea procedurilor la nivelul entităţii publice.
9.2.4. Procedurile trebuie să asigure o separare a funcţiilor de iniţiere, realizare, verificare, avizare şi aprobare a operaţiunilor, astfel încât acestea să fie încredinţate unor persoane diferite. În acest mod se reduce considerabil riscul de apariţie a erorilor, fraudelor, încălcării legislaţiei, precum şi riscul de nedetectare a problemelor pe fluxul unui proces sau al unei activităţi.
9.2.5. Conducătorii entităţilor publice în care, din cauza numărului mic de salariaţi, se limitează posibilitatea de aplicare a separării atribuţiilor şi responsabilităţilor trebuie să fie conştienţi de apariţia riscurilor menţionate anterior şi să compenseze această limitare prin măsuri de control suplimentare implementate pe fluxul proceselor sau activităţilor procedurale.
9.2.6. În entităţile publice, accesul la resurse, precum şi protejarea şi folosirea corectă a acestora se reglementează prin acte administrative, care se aduc la cunoştinţa salariaţilor. Restrângerea accesului la resurse reduce riscul utilizării inadecvate a acestora.
9.2.7. Conducerea entităţii publice se asigură că, pentru toate situaţiile în care din cauza unor circumstanţe deosebite apar abateri faţă de politicile sau procedurile stabilite, se întocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzător, înainte de efectuarea operaţiunilor. Circumstanţele şi modul de gestionare a situaţiilor de abatere de la politicile şi procedurile existente se analizează periodic, în vederea desprinderii unor concluzii de bună practică pentru viitor, ce urmează a fi formalizate.
9.3. Referinţe principale:
• Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările ulterioare;
• Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
legile bugetare anuale;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 174/2015, cu modificările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.151/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune;
• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2012, cu modificările ulterioare;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.235/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat, cu modificările ulterioare.
AICI veti putea vizualiza fiecare standard în parte (descriere, cerințe generale, referințe legale principale) - articole in lucru - urmariti Blogul LegisTM Control Intern Managerial - Standardul 9 | LEGIStm.ro | Legislatie Online - iLegis | Management Dosare Instanta - JuristPRO si AvocatPRO | Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt http://www.legistm.ro/blog/control-intern-managerial---standardul-9
La adresa academiacetateanului@gmail.com puteți solicita modele de proceduri specifice educației
Noutăți privind REGULAMENTUL INTERN
Noutăți privind REGULAMENTUL INTERN
Art.242 din Codul muncii prevede ca REGULAMENTUL INTERN cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare pe cale amiabila a conflictelor individuale de munca, a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor[/color];
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
REGULAMENTUL INTERN este obligatoriu pentru toti participantii la raporturile de munca ce se deruleaza in unitatea respectiva.
Astfel, prevederile lui se aplica:
- salariatilor proprii;
- salariatilor detasati in unitatea respectiva;
- salariatilor care se afla in delegatie in unitatea respectiva;
- ucenicilor, care lucreaza in temeiul unui contract de ucenicie;
- insusi angajatorului care l-a elaborat.
Regulamentul intern produce efecte obligatorii.
Atentie! Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
Neîdeplinirea de catre angajator a acestor obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei (a se vedea art.2 alin.(5^5) si art.26 alin.(1^2) lit.a) din OG nr.137/2000).[/
Update:
Regulamentul intern
Dincolo de obligația legală de a-l avea, regulamentul intern este în practică, alături de contractul de muncă, unul dintre cele mai importante documente care guvernează relația dintre un angajator și salariații săi pentru că el conține normele și procedurile specifice ce trebuie respectate la nivelul companiei în relațiile de muncă, asigurând un grad de detaliu mai mare decât prevederile generale din Codul muncii.
În regulamentul intern, angajatorii trebuie să cuprindă cel puțin următoarele categorii de dispoziții: drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, regulile de SSM aplicabile, procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților, procedura disciplinară, abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile, criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților, regulile privind respectarea principiului nediscriminării.
Suplimentar, odată cu o altă modificare legislativă recentă a Codului Muncii, operată de curând prin Legea nr. 283/2022, conținutul regulamentului intern a fost extins, astfel că documentul trebuie să includă, începând cu 22 octombrie, și informații despre preaviz și politica generală de formare profesională pe care o are angajatorul la nivelul organizației.
---
Noutăți Codul Muncii:
27. La articolul 242, după litera i) se introduc două noi litere, literele j) şi k), cu următorul cuprins:
j)reguli referitoare la preaviz;
k)informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.
28. La articolul 243, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Articolul 243
(1) Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului
intern, în prima zi de lucru, şi de aface dovada îndeplinirii acestei obligaţii.
(2) Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic,cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta.
(3) Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.
Vizitati https://resursejuridice.blogspot.com/
-
ORDINUL NR. 5.530 DIN 5 OCTOMBRIE 2011 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSPECTORATELOR ŞCO...
-
Noțiuni introductive La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesiz...
-
Rolul juristului Care este rolul juristului astazi? Editorial publicat in revista Pandectele Romane nr.1/2015 . Autor: Pro...