Studiu de caz

Sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.

a)   Elevul E tocmai a terminat clasa a VlII-a. La capacitate nu a obţinut o notă foarte mare motiv pentru care nu a fost distribuit la un liceu cunoscut. Cu toate acestea, părinţii doresc ca E să meargă la un liceu de renume, aşa că după începerea anului şcolar încep să caute o soluţie. Bibliotecara de la liceul de renume le solicită părinţilor o sumă de bani, spunându-le că în schimb va vorbi cu un inspector şcolar pentru ca acesta să intervină.

În această situaţie, fapta săvârşită de bibliotecară poate fi calificată drept trafic de influenţă.

b)  După câteva zile directorul liceului primeşte un telefon de la inspector şi i se spune că trebuie să-l primească pe E în liceul respectiv. Directorul încearcă să explice că toate clasele au deja numărul maxim de elevi şi că în clasa a IX-a se pot face transferuri abia în semestrul al doilea, însă domnul inspector nu se lasă convins.

Sunându-l pe directorul liceului, dl. inspector tocmai a săvârşit fapta de abuz în serviciu.

c)    Peste alte câteva zile bibliotecara le spune părinţilor lui E că problema ar fi fost rezolvată dar domnul director nu este convins că poate aproba transferul. Părinţii, dornici să rezolve cât mai repede problema, se duc la director cu un pachet voluminos. După o jumătate de oră de discuţii, părinţii ies din biroul acestuia cu zâmbetul pe buze, mulţumiţi că au rezolvat problema, dar fără pachetul cu care au intrat.

În acest caz, părinţii lui E sunt vinovaţi de săvârşirea faptei de dare de mită. Directorul liceului tocmai a luat mită, iar dna. bibliotecară este complice, ca urmare a faptului că darea- luarea de mită s-a săvarsit prin intermediar.

Dacă înainte de a exista alte sesizări cu privire la acest caz, părinţii lui E denunţă fapta, acestia nu vor fi pedepsiţi.

d)   O săptămână după aceea E este deja elev la liceul mult dorit. Secretara a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a rezolva cât mai repede partea birocratică. Drept mulţumire, mama lui E trece să o salute şi la plecare îi lasă pe birou un pacheţel de cafea, pe care secretara îl pune repede în geantă, mulţumind.

Doamna secretară, probabil fără să stie, a primit un folos necuvenit, întrucât nu exista inţelegere prealabilă in acest sens.

e)    E nu este însă un elev suficient de silitor si curând încep să apară notele mici şi absenţe multe. Ca să nu afle părinţii de atâtea absenţe, Ionică se duce la cabinetul medical şi, în schimbul unei cutii mari de bomboane, asistenta îi face rost de o scutire medicală. E o multiplică şi apoi modifică datele, asa încât atunci când o prezintă dirigintei, toate absenţele sunt motivate.

Aici putem vorbi de un adevărat concurs de infracţiuni: asistenta se face vinovată de luare de mită şi fals intelectual, iar E de dare de mită, fals intelectual - prin multiplicarea scutirilor - şi uz de fals - prin utilizarea scutirilor false.

f)  La sedinţa cu părinţii, mama lui E află că la fizică acesta nu are note prea mari, ba chiar este în situaţie de corigenţă. După sedinţă, mama se duce să vorbească cu domnul profesor şi îi propune acestuia să facă meditaţii cu E, bineînţeles plătite, că poate aşa va aprofunda şi băiatul materia. Pentru teză, E nu a învăţat nimic, însă surprinzător în catalog primeşte cea mai mare notă din clasă. Când să le arate elevilor lucrările, lui E îi spune că pe a lui nu o găseste. Probabil că s-a amestecat cu cele de la o altă clasă.

Mama lui E dă mită in modalitatea promiterii unor foloase materiale, iar domnul profesor ia mită în modalitatea acceptării promisiunii unor asemenea foloase.

Luarea şi darea de mită au avut drept scop îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu ale profesorului, respectiv aceea de evaluare obiectivă a tuturor elevilor.

g)    La sfârşitul semestrului, în cadrul consiliului profesoral, se constată că E are un număr surprinzător de mare de absenţe motivate medical. Când mama lui E este chemată şi întrebată dacă băiatul a fost bolnav atâta timp, aceasta ridică din umeri. Concluzia firească este că scutirile au fost fabricate şi nicidecum obţinute pentru vreo problemă reală.

h)   Se pune problema exmatriculării lui E. Dar şi de această dată are noroc. Tatăl lui E vorbeşte cu directorul, spunându-i că lucrează la o firmă de construcţii şi se oferă să monteze termopane în tot liceul, numai să nu fie exmatriculat băiatul. Sigur, ca să nu poată cineva să spună că nu a fost sancţionat în niciun fel, E urmează să fie mutat din clasa a IX-a H, în clasa a IX-a A (care este şi cea mai bună clasă din liceu). Poate exemplul colegilor îl va determina şi pe E să se apuce de învăţat.

i)    Se apropie bacalaureatul şi E tot nu s-a apucat de învăţat. Aşa că părinţii au o nouă problemă acum. Cum să îl ajute pe E să obţină diploma. O soluţie este să îi convingă pe ceilalţi părinţi să participe cu fonduri pentru a le oferi profesorilor un protocol cât mai generos, poate chiar şi nişte amintiri, ca să fie mai indulgenţi la supraveghere. Însă marea problemă a lui E este limba italiană, la care va susţine şi examen oral. După multe străduinţe află că soţia profesorului de fizică, care îl mai ajutase pe E şi cu alte ocazii, este profesoară de limba italiană şi va face parte din comisia de examinare tocmai la acest liceu. Fireşte, aceasta nu este doar problema lui E. Şi alţi părinţi dornici de note mari se gândesc ce să facă. Aşa că în ziua examenului doamna profesoară, preşedinte de comisie, primeşte o listă de nume. Dacă acesti elevi iau note mari, după examen doamna profesoară va merge împreună cu câţiva părinţi la un magazin de bijuterii, pentru că tocmai i s-a stricat ceasul şi ar avea nevoie de altul.

Acceptarea promisiunii unor cadouri reprezintă luare de mită, deoarece există o înţelegere prealabilă în acest sens. Nu poate fi deci vorba de primire de foloase necuvenite.

j) Cu tot ajutorul, la fizică E nu reuşeşte să promoveze examenul. Însă numai peste o lună va fi admiterea la facultate şi băiatul are nevoie de diplomă. Aşa că merge la doamna secretară şi o roagă să îl ajute. Aceasta ia la sfârşitul programului diplomele nescrise şi listele cu notele fiecărui elev şi până a doua zi îi pregăteşte lui E o diplomă, ca pentru un şef de promoţie. Mulţumit de rezultat, acesta îi lasă secretarei un plic cu bani pe birou.

Cu siguranţă în acest moment E este deja major, aşa încât va răspunde singur pentru faptele sale. Folosirea unei diplome false constituie uz de fals. Iar secretara binevoitoare poate fi acuzată pentru trei fapte: sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.

Împotriva tuturor ipotezelor prezentate mai sus pot fi folosite mijloacele de plangere penală.

Abuzul în serviciu

Art. 13² din Legea nr. 78/2000 stabileşte că sunt fapte de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

a) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanei - art. 246 din Codul Penal

Este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta produce o vătămare a intereselor legale ale unei persoane.

Studiu de caz: Secretarul care eliberează adeverinţele echivalente diplomei de bacalaureat, refuză să elibereze o astfel de adeverinţă pentru unul dintre elevi.

b)   Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi - art. 247 din Codul Penal

Reprezintă fapta funcţionarului public care îngrădeşte folosinţa sau exerciţiul

drepturilor unui cetăţean, ori creează pentru acesta situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie.

Studiu de caz: Directorul unui liceu refuză angajarea unui paznic pe motiv că este de etnie rromă.

Sursa 

Titlul cursului: Răspunderea personalului de conducere şi îndrumare şi control din domeniul educaţional

Formatori: Carmen Paraschiv, Constantin Sima, Petruţa-Elena Ispas