Activitatea de acordare a vizei juridice

Activitatea de acordare a vizei  juridice

EXTRAS PROCEDURA OPERAŢIONALĂ

 1.      Considerații tehnice și juridice privind  
D E C I Z I A

DECIZIA este un instrument de exercitare a managementului şi reprezintă elementul esenţial al activităţii manageriale, fiind cel mai important instrument specific de exprimare al acesteia.

Decizia este  actul administrativ  care naște,  modifică sau stinge efecte juridice.

Decizia managerială reprezintă hotărârea care are urmări imediate asupra activităţii personalului din subordine, fiind în final, un act cu caracter obligatoriu, normativ, prin care organismele şi persoanele investite cu autoritate şi responsabilitate decizională stabilesc direcţia unei acţiuni şi modul ei de realizare, cu asigurarea resurselor corespunzătoare.

     Clasificarea deciziilor

În procesul decizional, situaţiile decizionale se manifestă în:

·  condiţii de certitudine (probabilitatea de a realiza obiectivul este maximă);

·  condiţii de incertitudine (probabilitatea de a realiza obiectivul este apreciabilă, spre medie);

·  condiţii de risc (probabilitatea de a realiza obiectivul este redusă).

După orizontul activităţilor, deciziile pot fi:

·  strategice (pentru perioadă mai mare de un an);

·  tactice (vizează o activitate sau o subactivitate, pentru perioade mai reduse decât intervalul de un an);

·  curente (sunt cele mai frecvente şi vizează realizarea de obiective individuale, specifice, constând în sarcini şi atribuţii; perioadele de referinţă sunt mai scurte, respectiv câteva săptămâni).

În raport cu palierul la care este situat managementul, deciziile sunt:

·  la nivel superior;

·  la nivel mediu;

·  la nivel inferior.

După frecvenţa lor, deciziile pot fi:

·   periodice (la anumite intervale definite);

·   aleatorii (la intervale neregulate);

·   unice (au caracter de excepţie).

Posibilitatea anticipării clasifică deciziile în:

·   anticipate;

·   imprevizibile.

In raport cu competenţa decizională, există:

·   decizii integrale;

·   decizii avizate.

Sfera de cuprindere evidenţiază existenţa deciziilor:

·   individuale;

·   colective.

Caracteristici ale actului decizional

Actul decizional are la bază următoarele caracteristici:

·   criteriile de decizie;

·   obiectivul;

·   decidentul;

·   mulţimea alternativelor  pozitive;

·   mulţimea situațiilor și a stărilor posibil-negative;

·   mulţimea consecinţelor;

·   utilitatea aşteptată de decident în baza realizării unei anumite consecinţe.

  Factori determinanţi

Factorii determinanţi în luarea deciziei se pot împărţi în două mari categorii:

·  factori interni;

·  factori externi.

Factorii interni (tehnici, economici, sociali) sunt:

·  Factorul decident reprezentat de calităţile, cunoştinţele şi capacităţile individuale ale persoanelor sau ale grupului antrenate în luarea deciziei;

·  Motivarea ca acţiune de depistare şi de satisfacere a factorilor de stimul pentru participarea la procesul conducerii şi la acţiunea de materializare a lui în practică;

·   Responsabilitatea ca atitudine faţă de conţinutul şi consecinţele deciziei;

·  Volumul informaţilor aflate la dispoziţia factorilor decidenţi care se referă atât la fenomene cunoscute, cât şi la unele necunoscute, dar a căror probabilitate şi sens  se pot predetermina;

· Mediul intern reprezentat de nivelul şi complexitatea elementelor de dotare materială a unităţilor, influenţa continuă exercitată de revoluţia tehnico-ştiinţifică, nivelul de pregătire al personalului, stadiul la care au ajuns mijloacele de informare, climatul de muncă.

      Factorii externi (tehnici, economici, sociali) sunt:

·  Sensul şi ritmul de dezvoltare a ramurii sau domeniului de activitate;

·  Informaţiile referitoare la valorificarea cercetărilor tehnice, economice şi sociale;

· Restricţiile cu caracter funcţional, de structură, dimensiune şi cele cu caracter normativ-legislativ;

·  Cadrul de relaţii reprezentat de ansamblul controlat al relaţiilor cu alte organisme;

·  Cadrul legislativ.

Etapele parcurse de un proiect decizional până devine decizie –Anexă

La baza oricărei decizii stă un proiect  decizional.

După elaborarea proiectului deciziei, urmează în mod necesar o etapă de control al tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea proiectului; aceasta reprezintă o analiză care supune unei examinări de ansamblu factorii, împrejurările şi raţiunile care au condus la proiectul emis.

Analiza se încheie cu stabilirea în detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multă atenţie a tuturor dificultăţilor posibile precum şi a căilor de rezolvare.

Această analiză finală este deosebit de importantă şi nu se recomandă a fi neglijată. În cazul în care consecinţele deciziei nu sunt în concordanţă cu expectanţele, sau dacă dificultăţile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totală; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la început, respectiv iniţierea unui nou proces de analiză a deciziei.

   

Realizarea unei decizii se face cu respectarea procedurii de întocmire a deciziilor.

2. Procedura de  avizare a deciziilor

Potrivit art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificarile si completarile ulterioare, consilierul juridic din ISJ are următoarele atribuţii:

a) reprezintă drepturile şi interesele legitime ale inspectoratului şcolar în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică;

b) reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel;

c) asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora;

d)  asigură păstrarea evidenţei lucrărilor realizate şi a dosarelor de instanţă;

e) rezolvă alte lucrări cu caracter juridic, în funcţie de specificul activităţii, care îi sunt repartizate de către inspectorul şcolar general;

f)  participă la comisiile constituite la nivelul inspectoratului şcolar;

g) acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;

h)  obţine titlurile executorii şi le transmite compartimentului financiar-contabil în vederea executării;

i)  întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;

j) informează conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului;

k)  îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor legale.

Vă  prezint în  detaliu  obligația specificată la lit. g)  cu privire la acordarea avizului de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar  regăsită în:

a) Statutul  profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare

b) Procedura operaţională -activitatea de consultanţă juridică a consilierului juridic

c) Regulamentul privind activitatea  consilierului juridic

3. Modul de lucru

La baza oricărei decizii stă un proiect  decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesizat de către persoana/compartimentul interesat  în scris. 

După elaborarea proiectului deciziei  de către angajatul interesat, urmează în mod necesar o etapă de control al tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea proiectului; aceasta reprezintă o analiză care supune unei examinări de ansamblu factorii, împrejurările şi raţiunile care au condus la proiectul emis.

Analiza se încheie cu stabilirea în detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multă atenţie a tuturor dificultăţilor posibile precum şi a căilor de rezolvare. Această analiză finală este deosebit de importantă şi nu se recomandă a fi neglijată. În cazul în care consecinţele deciziei nu sunt în concordanţă cu expectanţele, sau dacă dificultăţile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totală; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la început, respectiv iniţierea unui nou proces de analiză a deciziei.

Dacă va considera necesar, consilierul juridic solicită și alte documente justificative care să-l sprijine în acordarea acestui aviz, persoanei care a redactat documentul supus avizării  (ex: decizii privind angajarea sau avansarea personalului, numirea cu caracter  temporar a personalului de execuție pe funcții de conducere, acordarea unor drepturi salariale, sancțiuni disciplinare, contracte de achiziții publice, contracte de parteneriat, acte juridice producătoare de efecte juridice la care instituția este parte).

Consilierul juridic avizează, din punct de vedere al legalității, orice măsuri care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a instituției ori să aducă atingere drepturilor acesteia sau ale personalului din cadrul acesteia. 

Viza de legalitate se realizează prin  activitatea de avizare a actelor cu caracter juridic și administrativ, după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate.

Consilierul juridic va aviza şi va contrasemna acte cu caracter juridic, semnătura sa fiind aplicată numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. 

Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta. 

Avizul solicitat este prealabil şi consultativ. 

Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observaţii se motivează. Termenul de acordare a avizului juridic este de maxim cinci zile lucrătoare de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcţie de complexitatea problematicii analizate. 

Consilierul juridic este obligat să semneze avizele emise  şi să aplice ştampila specifică.      

În condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare sau de avizare cu observații în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului.   

             
4. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Inspectoratului Şcolar Judeţean, în conformitate cu Constituţia şi legile țării. 

Activitatea consilierului juridic este prevăzută de Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, iar activităţile specifice în cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

Consilierul juridic din Inspectoratul Şcolar Judeţean este angajat al Inspectoratului pe bază de contract individual de muncă. Contractul individual de muncă al consilierului juridic se completează cu prevederile regulamentelor interne, cu contractul colectiv de muncă, precum şi cu prevederile legale în vigoare specifice profesiei.

Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract de muncă la Inspectoratul Şcolar Judeţean nu aduce atingere îndatoririlor sale profesionale, oportunităţii de a alege metodele de lucru sau posibilităţii de luare a unor decizii în plan profesional.

În exercitarea atribuţiilor sale, consilierul juridic se supune numai Constituţiei României, legilor în vigoare, codului de deontologie profesională şi statutului profesiei de consilier juridic.

Consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus niciunei presiuni sau îngrădiri de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora. 

Prin independenţă profesională se înţelege libertatea de acţiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamente aplicabile profesiei de consilier juridic.

În activitatea sa, consilierul juridic asigură avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condițiile legii, opinia lui fiind consultativă.    

Consilierul juridic manifestă  independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi  cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.

5. Formulare, modele