Contractul de management

Contractul de management

În Monitorul Oficial nr. 305 din 8 mai 2009 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management. 
Contractul de management nu poate fi considerat un contract individual de muncă  şi nici un contract de administrare datorită caracterului reglementar, pentru că modelul (cuprinsul) contractului de management este stabilit prin ordin de ministru.

De asemenea nu se poate aprecia ca fiind un contract de mandat, al cărui obiect constă în principal, potrivit art. 1532 şi urm. Cod civil, în încheierea de acte juridice cu terţii căci directorul coordonator chiar dacă îl reprezintă pe angajator în relaţiile cu terţi, acest lucru nu constituie obligaţia sa principală, acesta efectuând şi alte numeroase acte materiale şi intelectuale pentru angajatorul său. 
Ca natură juridică apreciem că avem de a face cu un contract civil, de prestări de servicii publice, care are următoarele trăsături caracteristice:
- este un contract numit, reglementat ca atare prin dispozitii speciale, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 527/2009;
- este un contract bilateral, având ca părţi institutia sau autoritatea publică sub autoritatea căruia functionează serviciul public deconcentrat şi persoana care va ocupa funcţia de director coordonator sau adjunct al acestuia;
- este un contract sinalagmatic, interdependenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor din contractul de management fiind evidentă;
- este un contract comutativ, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind cunoscute din momentul încheierii contractului de management;
- este un contract cu titlu oneros, directorul coordonator sau adjunct urmând a fi remunerat în conformitate cu dispoziţiile legale stabilite pentru instituţiile bugetare;
- este un contract cu executare succesivă, directorul coordonator sau adjunct va actiona pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, care fac obiectul anexei la contractul de management.

Aprobarea modelului-cadru al contractului de management prin Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 scoate în evidenţă importante particularităţi care deosebesc acest contract de contractul individual de muncă. 

Astfel, obiectul contractului îl reprezintă organizarea, conducerea şi administrarea serviciul public deconcentrat, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi bănesti ale acestuia, în conditiile realizării unui management eficient şi de calitate. 

Încadrarea în postul de director coordonator sau adjunct este condiţionată de elaborarea unui plan de management care va face parte integrantă din contractul de management. 

In conţinutul contractului de management intră drepturi şi obligaţii specifice, diferite de cele prevăzute pentru salariaţi (art.39 din Codul muncii), atât pentru directorul coordonator sau adjunctul acestuia cât şi pentru instituţia angajatoare.

Modificarea acestui contract poate avea loc numai prin act adiţional, prin acordul ambelor părţi sau reglementărilor legale intervenite ulterior, fără a se putea face în condiţiile Codului muncii prin delegare, detaşare sau trecere în altă muncă.

Ca modalitate specifică de încetare a contractului de management avem revocarea directorului coordonator sau adjunct al serviciului public deconcentrat care se realizează prin act administrativ al ordonatorului principal de credite şi produce efecte de la data luării la cunostintă, situaţie pe care nu o întâlnim printre cauzele de încetare a contractului individual de muncă.

Răspunderea juridică îmbracă forme specifice, pe care nu le întâlnim în cazul răspunderii patrimoniale sau disciplinare a persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, fiind vorba de o răspundere pentru daunele produse serviciului public deconcentrat prin orice act al sau contrar intereselor serviciului public deconcentrat, prin acte de gestiune imprudenţă, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor serviciului public deconcentrat, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Litigiile izvorâte din încheierea, executarea, modificarea, încetarea şi interpretarea clauzelor contractului de management se solutionează conform prevederilor care reglementează contenciosul administrativ şi nu conform procedurii speciale privind soluţionarea conflictelor de drepturi.

Despre contractul de management încheiat pentru directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate nu s-ar putea afirma că sub presiunea unor realităţi sociale vor deveni contracte individuale de muncă care numai de formă să păstreze denumirea de contract de management, aşa cum s-a apreciat în cazul managerilor spitalelor publice sau al serviciului de ambulanţă judeţene ca efect al modificării Legii nr. 95/2006 cu privire la reforma în domeniul sănătăţii prin Legea nr. 264/2007 , ce puţin pentru aspectul că directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate ocupă o funcţie publică.

 Contractul de management educațional

Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

Numirea, ca urmare a promovării concursului, în funcţiile de director şi de director adjunct pentru unităţile de învăţământ de stat se realizează prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie, pentru o perioadă de 4 ani. 
In urma promovării concursului, directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ încheie contractul de management cu inspectorul şcolar general, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie. 
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale pe o perioadă de cel mult 1 an.

Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi, în urma promovării concursului, de conducerea persoanei juridice fondatoare. 
Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ particular respectivă.

Numirea,  ca urmare a promovării concursului, a directorului/directorului adjunct al Palatului Naţional al Copiilor se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru o perioadă de 4 ani.

În urma promovării concursului, directorul unităţii de învăţământ de stat încheie, cu excepţia directorilor din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie, contract de management administrativ-financiar cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ/primarul general al municipiului Bucureşti şi contract de management cu inspectorul şcolar general.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. De asemenea, modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei. 

In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 9 iunie 2017  a fost publicată Metodologia din 30 mai 2017 privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar aprobată de Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017. 

La data intrării în vigoare a acestui  ordin a fost abrogat Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.080/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 9 septembrie 2016, cu modificările ulterioare. 

Modelele-cadru de contract de management, respectiv management administrativ-financiar sunt prevăzute în anexele nr. 7 şi 8 la Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017.

Bază legală:

1. Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare
2. Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management
3. Metodologia din 30 mai 2017 privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar aprobată de Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017, cu modificările și completările ulterioare

Reguli privind probele scrise la Bacalaureat

 Examenul de bacalaureat naţional - 2019 se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile OMEN 4830 din 30 august 2018. 

Comisiile de bacalaureat îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile OMEN 4830 din 30 august 2018. 

ART. 13    din OMEN 4830 din 30 august 2018 privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat 2019

(1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.   

  

(2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiţi în examen.   

  

(3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.     

(4) Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/asistenţi din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.  

  

 (5) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.    

 (6) Candidaţii care încalcă regulile menţionate la alin. (3), (4) şi (5) sunt eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.  

   

(7) Încălcarea regulilor menţionate la alin. (3), (4) şi (5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen", fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidaţii "eliminaţi din examen" nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului de bacalaureat. 

    

(8) Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice care vizează organizarea şi desfăşurarea corectă a examenului de bacalaureat şi prevederile alin. (1) - (7) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.    

(9) După parcurgerea etapelor menţionate la alin. (8), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1) - (7) şi menţiunea că au luat cunoştinţă de faptul că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3), (4) şi (5) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (6) şi (7).  

Alte prevederi:

  ART. 54  din OMECTS  nr.   4799/31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat -2011

  (1) La probele scrise, sălile vor fi, în prealabil, adaptate acestor activităţi, prin:

  a) dotarea corespunzătoare; se va avea în vedere amenajarea sălilor, astfel încât, de regulă, în fiecare sală de examen să existe cel puţin 15 candidaţi;

  b) eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe candidaţi în elaborarea răspunsurilor orale sau a lucrărilor scrise;

  c) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale cu candidaţii repartizaţi în sala respectivă şi a prevederilor metodologiei, care îi informează pe aceştia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea din examen;

  d) afişarea, pe uşa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe elevi că subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare.

  (2) Comisia din centrul de examen va lua toate măsurile ca şi în celelalte spaţii la care au acces candidaţii, înainte sau în timpul examenului, să nu se afle materiale care pot ajuta candidaţii la elaborarea răspunsurilor.

  ART. 55

  (1) Înaintea intrării în săli, preşedintele comisiei din centrul de examen instruieşte asistenţii în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, cu informaţiile pe care trebuie să le furnizeze candidaţilor aflaţi în săli.

  (2) La încheierea instructajului, participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva, alături de celelalte documente ale examenului.

  (3) Repartizarea în săli a celor doi asistenţi cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susţine examenul, din altă unitate de învăţământ decât cea din care provin candidaţii, se face de către preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi, în ziua fiecărei probe, cu trei sferturi de oră înainte de începerea acesteia, luându-se măsuri să nu rămână aceleaşi formaţii de asistenţă în zile diferite şi nici aceiaşi asistenţi pentru aceleaşi săli, la probe diferite.

  (4) Asistenţii, care intră în săli după ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu candidaţii, procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise, hârtie tipizată pentru lucrări şi hârtie ştampilată pentru ciorne. Numărul de coli de examen şi numărul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sală de examen, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent în parte şi de preşedintele comisiei.

  (5) Se interzice asistenţilor să pătrundă în sală cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi etc.

  ART. 56

  (1) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza actului de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.

  (2) Se interzice candidaţilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Asistenţii vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, şi, după caz, la sancţionarea asistenţilor.

  (3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată. Candidaţii se aşează câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în funcţie de disciplina şi de tipul de subiect primit, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o coală de hârtie tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat identitatea candidaţilor, după completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Colţurile lucrărilor vor fi lipite numai după ce candidaţii au început să scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Procedura anterioară se repetă pentru toate colile tipizate utilizate de candidat pentru a redacta lucrarea. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila "Bacalaureat 2011 - C.E." câte le sunt necesare. Pentru lipirea colţului lucrării se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante, pentru toate centrele de examen dintr-un judeţ.

  (4) Preşedintele comisiei aplică ştampila-tip "Bacalaureat 2011 C.E." peste colţul închis şi lipit al lucrării. În cazul în care se organizează o subcomisie în altă locaţie, ştampila este aplicată de către membrul comisiei din centrul de examen, desemnat pentru a participa la examen în acea subcomisie. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului candidat din sala de examen.

  (5) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea lucrării scrise respective. Propunerea de anulare se poate face atât în centrul de examen, cât şi în centrul de evaluare, de către persoanele din comisie care sesizează semnele distinctive, iar decizia se ia de către preşedintele comisiei, după consultare cu comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.

  ART. 57

  (1) După anunţarea variantei de subiect extrasă de Comisia Naţională de Bacalaureat, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaţilor, urmând ca acestea să fie distribuite în săli. Candidaţii care susţin probele în limbile minorităţilor naţionale vor primi simultan subiectul atât în limba maternă, cât şi în limba română.

  (2) Comisia de examen va lua toate măsurile pentru a pregăti în mod corespunzător operaţia de multiplicare, astfel încât să fie asigurat, în cel mai scurt timp posibil, câte un subiect pentru fiecare candidat.

  (3) Asistenţii primesc subiectele multiplicate, în plicuri sigilate, de la preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau un membru al comisiei şi le distribuie fiecărui candidat. La încheierea acestor operaţiuni, începe rezolvarea subiectelor de către candidaţi.

  (4) Asistenţii verifică primirea de către fiecare candidat a tipului de subiect, corespunzător filierei, profilului, specializării pe care a absolvit-o şi opţiunii, la care are dreptul conform prevederilor prezentei metodologii. Candidaţii vor verifica primirea tipului de subiect corespunzător şi vor semna procesul-verbal care menţionează în mod explicit acest lucru.

  (5) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de examen până la încheierea probei, exceptând cazurile speciale cazuri medicale, accidente, situaţii de forţă majoră. Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut de prezenta metodologie pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră şi jumătate de la distribuirea subiectelor în săli.

  ART. 58  

  (1) Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul sau un membru al comisiei verifică, în toate sălile de examen, dacă subiectele multiplicate pentru fiecare candidat sunt complete şi lizibile, respectiv dacă ele corespund cu filiera, cu profilul, cu specializarea şi cu opţiunea candidatului.

  (2) Se interzice preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului şi membrilor comisiei să dea candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare şi de notare.

  (3) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intră în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia.

  (4) În cazuri excepţionale, dacă un candidat se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, până la înapoierea în sala de examen; în această situaţie timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.

  ART. 59

  (1) Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru elaborarea lucrării scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru probele scrise la disciplinele "Matematică" şi "Geografie", candidaţii pot să utilizeze instrumente de desen.

  (2) Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul. Se foloseşte numai hârtia distribuită candidaţilor de către asistenţi.

  (3) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către asistenţi, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de către asistenţi şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

  ART. 60

  (1) În timpul desfăşurării probelor scrise, asistenţii nu dau candidaţilor nicio indicaţie, nu discută între ei şi nu rezolvă subiectul de examen. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei şi nu au alte preocupări în afară de supraveghere. În cazul în care aceştia încalcă aceste dispoziţii, preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacă este cazul, poate face şi propunere de începere a procedurii de cercetare disciplinară.

  (2) În timpul desfăşurării probelor scrise, asistenţii răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia să verifice dacă elevii au intrat în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen şi să ia măsurile ce se impun, conform prevederilor prezentei metodologii. De asemenea, asistenţii nu permit candidaţilor să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul şi sesizează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii.

  (3) Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea examenului, semnalate asistenţilor de către candidaţi sau sesizate de vicepreşedinte, secretar, membrii comisiei, de asistenţi sau de către delegaţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidatului din examen.

  (4) Comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti va fi informată, imediat, despre orice situaţie specială.

  (5) În timpul desfăşurării probelor scrise, precum şi pe perioada evaluării probelor scrise, în sălile de examen şi în centrele zonale de evaluare au voie să între numai:

  a) preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei din centrul de examen;

  b) persoane delegate de către Comisia Naţională de Bacalaureat sau de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea corectă a examenului.

  ART. 61

  (1) După ce îşi încheie lucrările, candidaţii numerotează foile, sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, candidaţii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini.

  (2) La expirarea celor trei ore acordate, candidaţii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

  (3) La predarea lucrărilor, asistenţii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

  (4) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează în centrul de examen.

  (5) La finalizarea probei scrise, asistenţii predau, sub semnătură, lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacă au fost barate spaţiile nescrise.

  (6) În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Calendar Bacalaureat 2019

Prima sesiune a examenului național de Bacalaureat 2019 începe luni, 3 iunie, cu proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A). Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 4 iunie și va fi urmată de evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 - 6 iunie).

În zilele de 7, 10 și 11 iunie este programată evaluarea competențelor digitale (proba D), iar în perioada 12-13 iunie se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C). Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea probei D în zilele de 7 şi 11 iunie.

Prima probă scrisă - Limba si literatura română - Ea) - va avea loc luni, 1 iulie. Proba la Limba si literatura maternă - Eb)- este programată marți, 2 iulie, iar proba Ec) - proba obligatorie a profilului, miercuri, 3 iulie. Ultima probă scrisă - cea la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - se va desfășura joi, 4 iulie.

Afișarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie (până la ora 12:00) și e urmată de depunerea contestațiilor (orele 12:00 - 16:00). Între 9 și 12 iulie vor fi soluționate contestațiile, în timp ce afișarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.

Înscrierile pentru susținerea examenului în prima sesiune se fac în săptămâna 27 - 31 mai 2019. Cursurile pentru clasele a XII-a și a XIII-a se încheie vineri, 31 mai.

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 are următoarea structură:

15 - 19 iulie: înscrierea candidaților

26 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe

21 august: limba si literatura română - proba Ea) - proba scrisă

22 august: limba si literatura maternă - proba Eb) - proba scrisă

23 august: proba obligatorie a profilului - proba Ec) - proba scrisă

26 august: proba la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - proba scrisă

27 & 28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A

29 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B

30 august & 2 septembrie: evaluarea competențelor digitale - proba D

2 – 3 septembrie: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională - proba C

3 septembrie: afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 - 16:00)

3 - 6 septembrie: rezolvarea contestațiilor

7 septembrie: afișarea rezultatelor finale.

Sursa https://www.edu.ro/calendarul-examenului-național-de-bacalaureat-2019

Reguli pentru organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale

ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010
privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011
IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 25
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.
(2) Încălcarea, de către cadrele didactice, a normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare-învăţare, didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea Evaluării Naţionale răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei.
(3) Dacă, într-o unitate de învăţământ, se constată nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale, Comisia Naţională sau comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pot decide suspendarea pentru 1-5 ani a organizării de examene naţionale în acea unitate de învăţământ.
ART. 26
(1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional, legate de organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale, cum ar fi furnizarea soluţiilor subiectelor către candidaţi, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări, care permit sau favorizează fraudarea probei sau care au manifestări care atestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. După caz, Comisia Naţională sau comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sesizează în scris organele de cercetare penală.
(2) Prevederile alineatului (1) se aplică şi persoanelor care au contribuit la elaborarea sau transmiterea subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare pentru Evaluarea Naţională şi au întreprins acţiuni care au constat în divulgarea parţială sau integrală a subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare.
(3) În cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele acordate iniţial şi notele obţinute la contestaţii sau la reevaluările stabilite prin prezenta metodologie, inspectoratele şcolare analizează situaţia, pentru a stabili cauzele şi eventualii vinovaţi pentru aceste situaţii. În cazuri justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinară, pentru sancţionarea vinovaţilor.
(4) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
(5) Comisia naţională, respectiv comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide ca persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii să li se interzică dreptul de a participa, în sesiunile ulterioare, la comisiile organizate pentru evaluările naţionale sau la alte examene naţionale.
ART. 27
În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării Evaluării Naţionale, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale art. 292, din Codul penal.

Aspecte privind disciplinarea elevilor

Întrebări frecvente privind sanctionarea elevilor

1.     Cine, la nivelul școli,  are competența în a hotărî tipul de sancțiune disciplinară aplicată elevilor care săvârșesc abateri”:

Art. 18-20 din Statutul Elevului stabilesc o conduită specifică pentru fiecare dintre sancțiunile pe care le definesc, astfel:

-        Dacă sanctiunea este Mustrarea, dispusă de art. 18 din Statut, conduita Consiliului Clasei va fi în sensul hotărârii asupa propunerii înaintate de diriginte iar conduita Consiliului Profesoral va fi una de luare la cunoștință, printr-un raport, la sfărșitul semestrului.

-        Dacă sancțiunea este „Retragerea bursei”, dispusă la art. 19 din Statut, conduita Consiliului Clasei se schimbă și este în sensul de propunere iar conduita Consiliului Profesoral este în sensul aprobării.

-        Dacă sancțiunea este „Mutarea disciplinară”, dispusă de art. 20 din Statut, conduita Consiliului Clasei este, de asemenea în sensul de propunere iar conduita Consiliului Profesoral este în sensul validării.

Dacă în prima ipoteză, cea a aplicării sancțiunii mustrării, Consiliul Profesoral joacă un rol pasiv, de luare la cunoștință,  în cazul retragerii bursei și a mutării disciplinare, acesta joacă un rol activ, fiind factorul determinant care, prin conduita sa, (fie de validare fie de aprobare) stabilește sancțiunea la propunerea Consiliului Clasei.

Deci, tipul de sancțiune dispusă de școală atrage conduita diferită a organismelor ei.

a)     De asemenea art. 18-20 din Statut nu trebuie analizat în contradicție cu art. 58 lit. (f) și art. 62 lit. (f) din R.O.F.U.I.P.

Așa cum am menționat și mai sus, art. 18 – 20 din Statutul elevului tratează pe rând, împreună cu stabilirea unei conduite specifice a organismelor unității, o parte din sancțiunile enumerate la art. 16 alin. 4.

Art. 58 și 62 din R.O.F.U.I.P. stabilesc sarcinile celor două organism (C.C. respective C.P.)

Deci, cele două prevederi legale sunt complementare, putând spune că cele două consilii îndeplinesc atribuțiile stabilite prin art. 58 și 62 din ROFUIP, în conformitate cu procedurile stabilite de art. 18-20.

La o simplă lecturare a art. 18 alin 1 și a art. 20 alin. (1) se poate observa că legiuitorul a nominalizat și persoanele responsabile pentru aplicarea sancțiunilor respective.

„Art. 18 (1) Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către profesorul pentru învăţământul primar sau profesorul diriginte, cu menţionarea faptelor care au determinat sancţiune”.

„Art. 20 (1)Mutarea disciplinară la o clasă paralelă, în aceeaşi unitate de învăţământ, se consemnează într-un document care se înmânează de către învăţător/ institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte/director, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

2.                Când anume hotărăște consiliul profesoral asupra tipului de sancțiune disciplinară a elevilor care săvârșesc abateri disciplinare, după ce a fost săvârșită fapta sau la sfârșitul semestrului? 

Sancțiunea se hotărăște în conformitate cu prevederile statului elevului, de către unul din organismele școli (în funcție de sancțiune) într-un timp rezonabil după săvârșirea abaterii disciplinare, doar după parcurgerea procedurii stabilite în statutul elevului.

Astfel, Consiliul Profesoral se va întruni ori de câte ori consiliul clasei va propune sancționarea unui elev cu Mustrare urmată de scăderea notei la purtare sub 7 sau una dintre sancțiunile prevăzute la art. 16 alin. 4 lit. c-f.

3.     Consiliul Clasei poate hotărî tipul de sancțiune însoțită și de scăderea notei la purtare?

Scăderea notei la purtare este o pedeapsă complementară ce însoțește o sancțiune principală dintre cele stabilite la art. 16 alin. 4 din statutul elevului.

Deci, în practică, în afară de cazul prevăzut la  art. 27 alin. 1 din Statut, nu are de ce să apară ipoteza stabilirii doar a notei la purtare mai mici decât 10, în absența unei pedepse principale din rândul celor prevăzute la art. 16 alin. 4 din Statut, sau, dacă apare, ea este cauzată de nerespectarea prevederilor din statutul elevului care, stabilește conduita fiecărui organism al școlii, în raport cu fiecare sancțiune în parte.

În practică pot apărea doar patru cazuri:

I.                Sancționarea cu Observaţie individuală, prevăzută la art. 16 alin. 4 lit. (a) din Statutul Elevului.

Conform art. 17 din Statut, aplicarea acestei sancțiuni se realizează de către profesorul diriginte, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar sau de către directorul unităţii de învăţământ.

Deci una dintre persoanele enumerate la art. 17 alin. 2 paragraf. 2, poate constata existența unei abateri și poate aplica sancțiunea prin efectuarea unei observații individuale urmate de o consiliere a elevului în vederea remedierii comportamentului.

II.              Mustrare și scăderea notei la purtare în intervalul 9-7;

Potrivit art. 18 din Statut, Consiliul Clasei este cel care hotărâște aplicarea măsurii disciplinare „Mustrare” la propunerea dirigintelui iar prin scăderea notei la purtare în intervalul 9-7, aceasta nu necesită validarea Consiliului Profesoral care, va lua la cunoștință la sfârșitul semestrului că un anume elev dintr-o anume clasă a fost sancționat cu mustrare și scăderea notei la purtare la 9-7 inclusiv.

III.            Mustrare cu scăderea notei la purtare la 6 sau mai puțin.

Potrivit art. 18 din Statut, Consiliul Clasei este cel care hotărâște aplicarea măsurii disciplinare „Mustrare” la propunerea dirigintelui dar, prin scăderea notei la purtare sub 7, aceasta necesită validarea Consiliului Profesoral care, va hotărî asupra propunerii înaintate de consiliul clasei.

IV.            Aplicarea uneia dintre celelalte sancțiuni prevazute la art. 16 alin. 4 lit. c-f (la lit. f-doar ipotezele detaliate la art. 23 și 24) din Statut.

Pentru aceste sancțiuni nu mai trebuie făcută o comparație similară deoarece, însăși decizia de sancționare, indiferent de câte puncte din nota la purtare sunt scăzute, ca sancțiune complementară, aparține direct Consiliului Profesoral, la propunerea Consiliului Clasei.

4.     Care este interpretarea corectă a textului de la art. 26 din Statutul Elevului?

1)După opt săptămâni sau la încheierea semestrului sau a anului şcolar, consiliul se reîntruneşte. Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la art. 16 alin. (4) lit. a)-e) dă dovadă de un comportament fără abateri pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului sau a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, poate fi anulată.

(2)Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a scăderii notei la purtare se aprobă de către entitatea care a aplicat sancţiunea.

Teza I a art. 26 alin. 1 din Statutul Elevului „După opt săptămâni sau la încheierea semestrului sau a anului şcolar, consiliul se reîntruneşte” stabilește frecvența cu care consiliul clasei, sau, după caz, consiliul profesoral se reîntrunește, evident, după întrunirea care a dus la sancțiunea propriu zisă.

Se poate observa că legiuitorul a avut în vedere două ipoteze în care se produce această reîntrunire:

a)     După 8 săptămâni (de la data sancționării);

b)     La sfărșitul semestrului sau a anului școalar.

Dacă reîntrunirea de la sfărșitul semestrului sau a anului școlar are loc în mod obligatoriu pentru stabilirea notelor la purtare, reîntrunirea după scurgerea celor 8 săptămâni de la data sancționării elevului reprezintă un caz special și are ca principal motiv, evaluarea comportamentului acelui elev, în vederea stabilirii oportunității anulării sancțiunii complementare, evident, dacă acesta a avut un comportament fără abateri, așa cum este detaliat în teza a II-a a art. 26 alin. 1 din Statutul Elevului. „Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la art. 16 alin. (4) lit. a)-e) dă dovadă de un comportament fără abateri pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului sau a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, poate fi anulată”.

Prin folosirea sintagmei  „comportament fără abateri pe o perioadă de cel puțin 8 săptămâni” legiuitorul a avut în vedere o perioadă minimă de probă în care un elev sancționat să-și poată „răscumpăra greșeala”.

Mai mult decât atât, trecerea celor 8 săptămâni și dovada unui comportament fără abateri nu garantează anularea sancțiunii, aspect subliniat de sintagma „poate fi anulată”, anularea fiind, deci, la latitudinea consiliului care a dispus măsura.

Dacă legiuitorul ar fi considerat că elevul își poate răscumpăra greșeala printr-un comportament exemplar într-o perioada mai scurtă de 8 săptămâni, nu ar fi folosit sintagma „cel puțin 8 săptămâni” ci sintagma „8 săptămâni sau pănă la sfârșitul semestrului” introducând prin „sau” posibilitatea optării pentru una dintre cele doua ipoteze…cele 8 săptămâni sau sfărșitul semestrului (care termen se implinește primul).

Dar, în lipsa acestei formulări care să creeze posibilitatea unei opțiuni, folosirea sintagmei „minimum 8 săptămâni” și raportarea la doar posibilitatea (fără garanția) de anulare a sancțiunii, ne duc la concluzia că intenția legiuitorului a fost clară și în sensul introducerii  doar a unei posibilități teoretice de recompensare (prin anularea sancțiunii complementare)  a unui comportament lipsit de greșeli pe o perioadă de minimum 8 săptămâni.

În acest context, sintagma „până la încheierea semestrului sau a anului școlar” poartă rolul de dată limită dincolo de care nu mai pot fi socotite cele 8 săpămâni, nu de termen la care să se analizeze perioada scursă de la aplicarea abaterii, oricare ar fi ea.

O interpretare contrarie ar duce la concluzia că: fie se analizează orice perioadă scursă de la aplicarea sancțiunii până la sfârșitul semestrului, aspect care, în mod evident nu îndeplinește condiția de „minimum 8 săptămâni”, fie se analizează minimum 8 săptămâni prin depășirea sfârșitului semestrului sau a anului școlar, aspect care încalcă prevederile din ROFUIP și din Statutul Elevului care stipulează că media la purtare se încheie la sfârșitul semestrului.

Deci singura interpretare care îndeplinește cumulativ condițiile de minimum 8 săptămâni și sfârșitul semestrului sau a anului școlar, este cea detaliată mai sus.

În concluzie, parcurgerea celor 8 săptămâni fără greșeală, este o condiție obligatorie în lipsa căreia nici nu se poate lua în discuție eventualitatea anulării sancțiunii complementare.

5.   Ce se întâmplă cu elevii care săvârșesc abateri în perioade mai mici de opt săptămâni de școală până la sfârșitul semestrului sau al anului școlar, aceștia nu mai beneficiază de dreptul unei analize a situației lor? Aceasta poate fi interpretată și ca o discriminare a lor.

Elevii care nu fac dovada unui comportament fără greșeli pentru cel puțin opt săptămâni, socotite de la data aplicării sancțiunii, nu pot face obiectul analizei Consiliului Clasei sau a Consiliului Profesoral în vederea anulări măsurii disciplinare complementare (scăderea notei la purtare).

6. Referitor la posibilitatea de acceptare a unei contestații asupra unei note la purtare:

Lipsa unei prevederi în ROFUIP și în Statutul Elevului referitoare la posibilitatea de a contesta doar nota la purtare se explică prin faptul că, scăderea notei la purtare reprezintă o pedeapsă complementară la una dintre sancțiunile prevăzute la art. 16 alin. 4 lit. (a-d) din Statutul Elevului sau o consecință a aplicării prevederilor  art. 27 alin. 1 din Statut și nu o sancțiune de sine stătătoare.

Acest aspect este confirmat și din faptul că la art. 17-25 din același Statut, unde sunt definite pe larg toate sancțiunile prevăzute la art. 16 alin. 4, scăderea notei la purtare apare fie ca o sancțiune complementară ce poate însoți sancțiunea principală (vezi art. 17 alin. 5) fie ca o sancțiune complementară ce însoțește în mod obligatoriu sancțiunea principală (vezi art. 18-20).

Art. 17 alin (5)Sancţiunea poate fi însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului, în învăţământul primar.

Art. 19 alin. (2)Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului, în învăţământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

Având în vedere că, potrivit art. 62 lit. (c) din ROFUIP, consiliul clasei stabilește notele la purtare ale elevilor în funcţie de frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolar, aplicarea unei măsuri constând doar în scăderea notei la purtare, ca urmare a analizei comportamentului elevului, este, în fapt, aplicarea unei sancțiuni, deși, conf. art. 16 alin. 4 din Statut, scăderea notei la purtare nu se regăsește decât asociată (prin decizia consiliului clasei-art 17 sau de drept – art. 18-20) la una dintre sancțiunile prevăzute la lit. a-d.

În lipsa unei astfel de sancțiuni principale, unitatea de învățământ trebuie să analizeze în ce măsură a respectat prevederile art. 62 lit. (c) referitoare la analizarea comportamentul elevilor;  în ce măsură poate fi invocată o faptă a unui elev, ca temei de scăderea notei la purtare, deci de aplicare a unei măsuri complementare, în lipsa sancționării acelei fapte cu una dintre măsurile disciplinare prevăzute la art. 16 alin. 4 lit. a-d din Statut.

Pe cale de consecință, se naște întrebarea cu privire la normele legale pe care s-a întemeiat aplicarea măsurii constând doar în scăderea notei la purtare (pedeapsa complementară) în lipsa sancțiunii principale (una din măsurile prevăzute la art. 16 alin. 4 lit. a-d) din Statut, mai ales că din adresa nr. 670/04.03.2018,  școala face dovada înțelegerii faptului că stabilirea altei note la purtare decât 10 (zece)  nu se regasește precizată ca sancțiune la art. 16 lit a-d.

În mod evident scăderea notei la purtare reprezintă o formă mai aspră de sancționare a elevului, pe lângă sancțiunea principală și nu poate fi disociată de aceasta (fac excepție cazurile unde scăderea notei este cauzată de absențe nemotivate, pentru care legiuitorul nu a prevăzut o sancțiune principală).

Dacă prin analizarea comportamentului elevului, conform art. 62 lit. (c) din ROFUIP, consiliul clasei a identificat o faptă suficient de gravă încât să simtă nevoia sancționării elevului cu scăderea notei la purtare, fapta trebuie să facă obiectul unei cercetări și, după caz, să se aplice una dintre sancțiunile principale prevăzute la art. 16 alin. 4 lit. a-d din Statut.

7. Referitor la cine are atribuții de soluționare a contestației:

Cazul de contestare doar a unei note la purtare nu ar trebui să apară în practică dacă s-ar respecta principiile detaliate la pct. Anterior.

Cu siguranță legiuitorul nu a dorit să lase o portiță legislativă prin care cineva stabileste sancțiuni fără a exista posibilitatea de a fi contestate.

Reamintesc faptul că scăderea notei la purtare nu se regăsește printre sancțiunile prevăzute de legiuitor la art. 16 alin. 4 lit. a-d.

Deci, plecând de la premisa că nota la purtare este o sancțiune complementară care însoțește sancțiunea principală, aceasta poate fi contestată odată cu sancțiunea disciplinară, iar soluționarea ei este prevăzută la art. 29 și cade în sarcina Consiliului de Administrație stabilit la nivelul școlii.

8. Ce anume pot hotărî Consiliile de Administrație?

Având în vedere că legiuitorul a stabilit în sarcina Consiliul de Administrație soluționarea contestațiilor depuse împotrivă măsurilor disciplinare acesta poate hotărî:

a)     Respingerea contestației și pe cale de consecință păstrarea sancțiunii dispuse în consiliul clasei și după caz, aprobate în consiliul profesoral.

b)     Admiterea contestației și, pe cale de consecință, anularea sau  modificarea în parte a hotărârii contestate sau anularea acesteia.

Potrivit art. 29 alin. 2, teza finală, din Statutul Elevului „Hotărârea consiliului de administraţie nu este definitivă şi poate fi atacată ulterior la instanţa de contencios administrativ din circumscripţia unităţii de învăţământ, conform legii”.

Dat fiind faptul că cererea de modificare/anulare a unui act administrative, în instanță, este admisibilă doar dacă partea presupus vătămată în interesele sale legitime a parcurs procedura prealabilă, rolul contestației este de a implini procedura de plângere prealabilă anterioară unei acțiuni în instanță, așa cum prevede art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Autor: jr. Ciprian Mandreanu