În articolul anterior am
prezentat Comisiile
județene de etică din învățământul preuniversitar https://legistm.ro/blog/comisiile-judetene-de-etica-din-invatamantul-preuniversitar.
În prezentul articol continuăm informarea cititorilor cu aspecte privind organizarea și funcționarea Consiliului naţional de etică, organism consultativ al Ministerului Educației, fără personalitate juridică.
1. Constituirea Consiliului naţional de etică
În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică.
Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti. Membrii Consiliul naţional de etică trebuie să facă dovada prestigiului profesional şi a autorității morale, aceștia reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.
Consiliului naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.
Membrii comisiilor județene de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri de drept ai Consiliului naţional de etică.
După constituire, fiecare comisie județeană de etică stabileşte prin vot
secret, pentru o perioadă de 4 ani:
a)preşedintele
comisiei;
b)secretarul
comisiei;
c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.
Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului naţional de etică.
Conducerea Consiliului naţional de etică are
următoarea componenţă:
a)
preşedinte;
b)
2
vicepreşedinţi;
c)
secretar
general;
d) secretar.
Interdicții, incompatibilități:
Nu
pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de
etică persoanele care:
a)
ocupă funcţii de conducere în cadrul
inspectoratului şcolar;
b)
au sancţiuni profesionale;
c)
prestează activităţi comerciale în
incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;
d)
fac comerţ cu materiale obscene sau
pornografice scrise, audio sau vizuale;
e)
practică, în public, activităţi cu
componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului;
f)
au funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional;
g)
au desfăşurat poliţie politică ori au
fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească
definitivă de condamnare penală.
În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.
2. Atribuţiile Consiliului naţional de etică
Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:
a)elaborarea Codului de
etică din învăţământul preuniversitar. În anul 2018,
Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor județene de etică, a
sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod
înaintat spre aprobare ministrului educaţiei. Ministrul educaţiei a emis ORDINUL
nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru
de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin
publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în
vigoare la 04 octombrie 2018. Codul de etică cuprinde formularea explicită a
idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte
personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar,
inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor
profesională;
b)urmăreşte
aplicarea Codului de etică prin:
(i)
diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;
(îi)
evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în
conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;
(iii)
organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării
corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul
de etică;
(iv)
elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la
faptele sesizate;
(v)
elaborarea unui "Raport de caz" în urma unei decizii motivate;
c)analizează şi
soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile Codului
de etică;
d)prezintă anual
un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În
conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi
reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu
implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii
persoanelor implicate. Acest raport se face public.
e)notifică, prin
intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti,
instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii
penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu
privire la cazurile respective;
f)activează
împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului,
cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;
g)se sesizează
din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;
h)organizează
anual câte două întruniri la nivel naţional. Aceste întruniri se consideră
a fi statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi
stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din OMECTS nr.
5.550 din 6 octombrie 2011;
i)în cadrul
întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca
aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul
preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.
j)oferă
consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;
k)diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.
3. Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică
Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:
a)preşedintele
Consiliului naţional de etică:
(i)
asigură conducerea operativă a consiliului;
(îi)
convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;
(iii)
prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a
fost sesizat;
(iv)
distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;
(v)
reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu
inspectoratele şcolare, cu Ministerul Educaţiei sau cu alte instituţii de
interes public.
b)vicepreşedinţii
Consiliului naţional de etică:
(i)
exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
(îi)
coordonează comisiile de lucru ale consiliului.
c)secretarul
general al Consiliului naţional de etică:
(i)
exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
(îi)
asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;
(iii)
stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.
d)secretarul
Consiliului naţional de etică:
(i)
exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;
(îi)
redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor
consiliului;
(iii)
are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.
4. Dispoziţii finale
Potrivit OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011, Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate să constituie și să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea
Ministerului Educaţiei și Cercetării întreprind măsurile necesare organizării
întruniriilor anuale ale Consiliului naţional de etică.
Punem la dispoziție în format pdf:
- LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările
ulterioare;
- HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe
perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor
asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de
verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de
prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor
de publicare a informaţiilor de interes public;
- HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor
de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale,
împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a
riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în
situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului
riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de
evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de
evaluare a incidentelor de integritate;
- ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;
- ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al
personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
Autor: Ionut
NISTOR – consilier juridic
