luni, 24 februarie 2020

Prevederi legale în vigoare referitoare la asigurarea dreptului la educaţie al elevilor, asigurării echităţii şi egalităţii de şanse, interzicerea discriminării și a segregării şcolare




Cadrul  legal  care  poate  asigura un climat  propice  asigurării dreptului la educaţie al elevilor, asigurării echităţii şi egalităţii de şanse, interzicerea discriminării și segregării şcolare este  realizat  de  către:





·       Art. 16 alin. (1) și (2) din Constituţia României, republicată,
·       Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu completările şi modificările ulterioare,
·       Art. 2 alin. (1) și (3) din Ordonanța nr. 137 / 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (Ordinul MEN nr. 5079/2016, cu modificările şi completările ulterioare),
·       Ordinul MENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar,
·       Metodologia de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar aprobată prin Ordinul MEC nr. 5.633 / 2019,
·       Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2020-2021 aprobată prin OMEC nr. 3277/2020.

Actele  pot  fi  urmarite  aici: https://legistm.ro/software-legislativ-profesional

duminică, 23 februarie 2020

Relaţiile profesionale ale consilierului juridic din inspectoratul școlar județean




Consilierul juridic este angajat al inspectoratului școlar pe bază de contract individual de muncă.

Fişa postului, care  este parte integrantă la Contractul individual de muncă, prevede:

Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: față de inspectorul şcolar general;
- de colaborare: cu inspectorii şcolari generali adjuncţi, cu personalul din domeniile funcţionale şi compartimentele instituţiei, cu personalul de conducere şi de execuţie din unităţile de învăţământ / unităţile conexe din judeţul Hunedoara;
- de reprezentare a instituţiei: în fața M.E.C., la toate instanţele de judecată.


Prin urmare, consilierul juridic are de subordonare numai față de inspectorul şcolar general și are relații de colaborare cu ceilalți angajați ai instituției (inspectori şcolari generali adjuncţi, cu personalul din domeniile funcţionale şi compartimentele instituţiei), precum și cu personalul de conducere şi de execuţie din unităţile de învăţământ/unităţile conexe din judeţul ....

Activitățile consilierului juridic vor fi coroborate permanent cu reglementările Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic cu modificările si completările ulterioare, Statutul profesiei de consilier juridic cu modificările si completările ulterioare, Codul deontologic al profesiei de consilier juridic. În activitatea profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

În principal, consilierul juridic din Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Inspectoratului Şcolar Judeţean ...., în conformitate cu Constituţia şi legile țării, reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel, asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora, acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar.

Atribuțiile consilierul juridic sunt enumerate la adresa http://www.isj.hd.edu.ro/index.php/2-uncategorised/7-juridic.

Persoana care ocupă funcţia de consilier juridic la Inspectoratul școlar trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, ale Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare și ale Codului deontologic al consilierului juridic. După încadrare, aceste acte sunt prioritare pentru activitatea consilierului juridic.

Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract de muncă la Inspectoratul Şcolar Judeţean ... nu aduce atingere îndatoririlor sale profesionale, oportunităţii de a alege metodele de lucru sau posibilităţii de luare a unor decizii în plan profesional.

In exercitarea atribuţiilor sale, consilierul juridic se supune numai Constituţiei României, legilor în vigoare, codului de deontologie profesională şi statutului profesiei de consilier juridic.

Consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus niciunei presiuni sau îngrădiri de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora.

Prin independenţă profesională se înţelege libertatea de acţiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamente aplicabile profesiei de consilier juridic.

În concluzie, orice sarcină dată direct consilierului juridic de către persoanele mai sus menționate, cu excepția inspectorului şcolar general, urmează să fie respinsă, eventual redirectionată.

Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ, la adresa http://legistm.ro.

Drepturi de autor: Copyright © 2020 Ion Nistor. 
Toate drepturile rezervate, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completările ulterioare. Intregul continut este proprietatea exclusiva a autorului și nu poate fi reprodus, modificat, transferat, distribuit, republicat, copiat sau transmis în orice formã, incluzând dar nelimitandu-se la forma electronica, fără permisiunea scrisă a proprietarului.

joi, 20 februarie 2020

Criteriile specifice de departajare pentru inscrierea in invatamantul primar pentru anul scolar 2020/2021


           
Temei legal pentru   stabilirea Criteriilor specifice de departajare pentru inscrierea in invatamantul primar pentru anul scolar 2020/2021

            Criteriile specifice de departajare pentru inscrierea in invatamantul primar pentru anul scolar 2020/2021 trebuie să îndeplinească cumulativ  prevederile:

  •            Art. 16 alin. (1) și (2)   din Constituţia României, republica

        ART. 16 Egalitatea în drepturi  
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

·       Art. 6  lit. a)  și b) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicată

ART. 6 Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;

·       Art. 2 alin. (1) și (3) din Ordonanța nr. 137 / 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată

          ART. 2 (1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

·       Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2020-2021 aprobată prin OMEC nr. 3277/2020
Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ va indica documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere-anexă.



ANTET

             Nr.       din                                                         
                                                                                           

                                                                    


Criterii specifice
de departajare pentru inscrierea in invatamantul primar pentru anul scolar 2020/2021


Nr.crt.
Criteriul specific
Lista documentelor care sa dovedeasca indeplinirea criteriului
1


2


3



Criteriile specifice de departajare menţionate la pct. 1-3 sunt elaborate în urma consultării cadrelor didactice şi a partenerilor sociali - sindicate, consiliu reprezentativ al părinţilor.
Anexe:  actele doveditoare ( procesele verbale de ședință)

DIRECTOR,

PROF. _________







miercuri, 19 februarie 2020

Contravenţii şi sancţiuni prevăzute în Codul Administrativ



ART. 230
  Sancţiuni pentru nedepunerea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese
  Nerespectarea prevederilor legale referitoare la procedura de depunere a declaraţiei de avere şi de interese prevăzute de lege atrage sancţiunile prevăzute de Legea nr. 176/2010 , cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 233
  Sancţiunile disciplinare aplicabile consilierilor locali şi consilierilor judeţeni
  (1) Pentru încălcarea de către consilierii locali, respectiv de către consilierii judeţeni a prevederilor prezentului cod, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese şi a prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, consiliul local sau consiliul judeţean poate aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
  a) avertismentul;
  b) chemarea la ordine;
  c) retragerea cuvântului;
  d) eliminarea din sala de şedinţă;
  e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;
  f) diminuarea indemnizaţiei lunare cu 10% pentru maximum 6 luni;
  g) retragerea indemnizaţiei lunare pentru una sau două luni.
  (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele de la alin. (1) lit. e)-g) de către consiliul local, respectiv de către consiliul judeţean, prin hotărâre.
  (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) sunt aplicabile şi viceprimarilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, după caz.
  (4) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.
  ART. 234
  Avertismentul
  La prima abatere, preşedintele de şedinţă atrage atenţia consilierului local, respectiv consilierului judeţean în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.
  ART. 235
  Chemarea la ordine
  (1) Consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui de şedinţă şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului sunt chemaţi la ordine.
  (2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.
  (3) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul local, respectiv consilierul judeţean este invitat de către preşedintele de şedinţă să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.
  (4) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele de şedinţă ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.
  ART. 236
  Retragerea cuvântului şi eliminarea din sală
  În cazul în care, după chemarea la ordine, un consilier local sau consilier judeţean, după caz, continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îi va retrage cuvântul, acesta nemaiputând lua cuvântul pe perioada desfăşurării şedinţei consiliului. În situaţia în care un consilier persistă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.
  ART. 237
  Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate
  (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul local, respectiv consiliul judeţean poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului local, respectiv a consilierului judeţean de la lucrările consiliului local sau ale consiliului judeţean, după caz, şi ale comisiilor de specialitate.
  (2) Gravitatea abaterii este stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.
  (3) Excluderea temporară de la lucrările consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.
  (4) Excluderea de la lucrările consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei lunare.
  (5) În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul personalului care asigură ordinea publică locală.
  ART. 238
  Aplicarea sancţiunilor
  (1) Sancţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean cu majoritatea absolută.
  (2) Pe perioada aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1) lit. e) şi f), consilierii locali sau judeţeni în cauză nu vor fi socotiţi la cvorumul pentru şedinţă.
  (3) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţă. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) lit. a)-d).
  (4) Sancţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) se pot aplica în mod corespunzător viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier local, respectiv de consilier judeţean.
  ART. 239
  Sancţiuni aplicabile viceprimarilor şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean
  (1) Pentru abateri grave şi/sau repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:
  a) mustrare;
  b) avertisment;
  c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% timp de 1-3 luni;
  d) eliberarea din funcţie.
  (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică, prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. Motivele care justifică propunerea de sancţionare sunt aduse la cunoştinţă consilierilor locali sau consilierilor judeţeni, după caz, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.
  (3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1), hotărârea se adoptă prin vot secret cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali sau consilierilor judeţeni în funcţie, după caz.
  (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. d) se face cu respectarea prevederilor art. 152 sau art. 188, după caz.
  (5) Împotriva sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
  (6) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. d) nu are niciun efect asupra mandatului de consilier local sau judeţean, după caz, al viceprimarului sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.
ART. 241
  Contravenţii şi sancţiuni
  (1) Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;
  b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului judeţean;
  c) neprezentarea, în termenul prevăzut de legislaţia care reglementează finanţele publice locale, a proiectului bugetului unităţii administrativ-teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor;
  d) neprezentarea de către aleşii locali a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor;
  e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;
  f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 243 alin. (3) către camera notarilor publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
  (3) Constatarea contravenţiilor, instituirea măsurilor de remediere, urmărirea îndeplinirii măsurilor de remediere şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local, în condiţiile legii.
  (4) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile legislaţiei privind regimul juridic al contravenţiilor.
ART. 241
  Contravenţii şi sancţiuni
  (1) Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;
  b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului judeţean;
  c) neprezentarea, în termenul prevăzut de legislaţia care reglementează finanţele publice locale, a proiectului bugetului unităţii administrativ-teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor;
  d) neprezentarea de către aleşii locali a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor;
  e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;
  f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 243 alin. (3) către camera notarilor publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
  (3) Constatarea contravenţiilor, instituirea măsurilor de remediere, urmărirea îndeplinirii măsurilor de remediere şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local, în condiţiile legii.
  (4) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile legislaţiei privind regimul juridic al contravenţiilor.
ART. 331
  Sancţiuni
  (1) Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) nerespectarea termenelor prevăzute la art. 309 alin. (1), art. 314 alin. (5), art. 319 alin. (21) şi (26);
  b) încălcarea prevederilor art. 312 alin. (2) şi (7), art. 319 alin. (20) şi (23)-(25), art. 320 alin. (3), art. 325 alin. (7)-(8) şi ale art. 328 alin. (3) şi (4).
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
  (3) Amenzile prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
  (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuţii de control.
  (5) Contravenţiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 345
  Sancţiuni
  (1) Constituie contravenţii aplicabile prezentei secţiuni, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) nerespectarea termenelor prevăzute la art. 335 alin. (3), art. 341 alin. (21) şi (26);
  b) încălcarea prevederilor art. 335 alin. (7), art. 337, art. 341 alin. (20) şi (22)-(25) şi art. 342 alin. (4).
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
  (3) Amenzile prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
  (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuţii de control.
  (5) Contravenţiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 352
  Sancţiuni
  (1) Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) încălcarea prevederilor art. 350 alin. (2);
  b) încălcarea prevederilor art. 351 alin. (1).
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
  (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
  (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuţii de control.
  (5) Contravenţiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 490
   Sancţiunile disciplinare şi răspunderea funcţionarilor publici. Tipuri de răspundere
  (1) Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condiţiile legii şi ale prezentului cod.
  (2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către funcţionarii publici a proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condiţiile legii.
  (3) Funcţionarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 437 alin. (3).
  (4) Refuzul funcţionarului public de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele şi documentele prevăzute la alin. (2) se face în scris şi motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor, cu excepţia situaţiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.
  (5) Funcţionarii publici care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate asupra actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), fără a indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (4), răspund în condiţiile legii.
 ART. 492
Răspunderea administrativ-disciplinară
  (3) Sancţiunile disciplinare sunt:
  a) mustrarea scrisă;
  b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
  c) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
  d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
  e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
  f) destituirea din funcţia publică.
  (4) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2), se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
  a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
  b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b)-f);
  c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e)-h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c)-f);
  d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i)-k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
  e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520;
  f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).
  (5) Pentru funcţionarii publici de execuţie sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) se aplică prin transformarea funcţiei publice pe care o ocupă, pe perioada de executare a sancţiunii disciplinare. Pentru funcţionarii publici de conducere în situaţia în care sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcţie publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c).
  (6) La individualizarea sancţiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentului cod.
  (7) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancţiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave.
  (8) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b).
  (9) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situaţii, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.
  (10) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă.
  (11) În situaţia în care în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menţinerea drepturilor salariale avute.
ART. 493
  Aplicarea sancţiunilor disciplinare
  (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f) nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea sancţiunii.
  (2) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. f) se aplică şi direct de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, în situaţiile prevăzute la art. 520 lit. b).
  (3) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1).
  (4) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f) se aplică de conducătorul instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.
  ART. 537
  Contravenţiile şi sancţiunile
  (1) Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
  a) nerespectarea prevederilor art. 402, art. 405-410 alin. (1) şi (3)-(6);
  b) nerespectarea prevederilor art. 451 alin. (1) şi art. 459 alin. (1) şi (2);
  c) nerespectarea prevederilor art. 534;
  d) neconstituirea comisiei de disciplină şi/sau a comisiei paritare, în condiţiile legii.
  (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
  (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.
  (4) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile legislaţiei privind regimul juridic al contravenţiilor.


Temei: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
EMITENT:  Guvernul
PUBLICAT ÎN:  Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019


Principii aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică



ART. 368
  Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din administraţia publică sunt:
  a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
  b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
  c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
  d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
  e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
  f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
  g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
  h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
  i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
  j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

Temei: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
EMITENT:  Guvernul
PUBLICAT ÎN:  Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019

--------------------------------------------------------------------------------------------


joi, 13 februarie 2020

Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Ordinul MEN nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018
Data Intrarii in vigoare: 04 Octombrie 2018
       în temeiul art. 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
  în temeiul Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice,
  în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011,
  în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,
  ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
  ART. 1
  Se aprobă Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
  ART. 2
  În baza art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar îşi vor stabili Codul de etică profesională, cu respectarea dispoziţiilor Codului-cadru de etică
 al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat prin prezentul ordin, şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.
  ART. 3
  Inspectoratele şcolare, unităţile conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale învăţământului preuniversitar, precum şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
  ART. 4
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


          Ministrul educaţiei naţionale,
          Valentin Popa
  Bucureşti, 30 august 2018.
  Nr. 4.831.
  

ANEXA 1

COD-CADRU DE ETICĂ din 30 august 2018
al personalului didactic din învăţământul preuniversitar
EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018
Data Intrarii in vigoare: 04 Octombrie 2018
-------------------------------------------------------------------------
Forma consolidată valabilă la data de 03 Octombrie 2018

Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 04 Octombrie 2018 până la data selectată
  Aprobat prin Ordinul nr. 4.831 din 30 august 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 4 octombrie 2018.
──────────
  CAP. I
  Dispoziţii generale
  ART. 1
  (1) Prezentul cod-cadru de etică (denumit în continuare cod) este elaborat în baza art. 10 şi 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011.
  (2) Codul este aplicabil personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabil cu instruirea şi educaţia, care, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (2)-(3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplineşte funcţia de personal didactic de predare, personal didactic auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi personal didactic asociat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, în inspectoratele şcolare şi unităţile conexe ale acestora, denumit în continuare personal didactic, şi care are obligaţia, datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului cod.
  ART. 2
  Codul instituie un ansamblu de valori, principii şi norme de conduită menite să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
  ART. 3
  Respectarea prevederilor prezentului cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:
  a) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor personalului didactic;
  b) creşterea calitativă a relaţiilor dintre părţile implicate în actul educaţional;
  c) eliminarea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;
  d) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
  e) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;
  f) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.
  CAP. II
  Valori, principii şi norme de conduită
  ART. 4
  Personalul didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:
  a) imparţialitate şi obiectivitate;
  b) independenţă şi libertate profesională;
  c) responsabilitate morală, socială şi profesională;
  d) integritate morală şi profesională;
  e) confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;
  f) primatul interesului public;
  g) respectarea şi promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educaţiei;
  h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
  i) respectarea autonomiei personale;
  j) onestitate şi corectitudine;
  k) atitudine decentă şi echilibrată;
  l) toleranţă;
  m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
  n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii şi instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii, domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;
  o) implicare în procesul de perfecţionare a caracterului democratic al societăţii.
  ART. 5
  În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul didactic are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură:
  a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi ai educaţiei prin:
  (i) supravegherea atât pe parcursul activităţilor desfăşurate în unitatea de învăţământ, cât şi în cadrul celor organizate de unitatea de învăţământ în afara acesteia;
  (ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcţi ai educaţiei;
  (iii) protecţia fiecărui beneficiar direct al educaţiei, prin sesizarea oricărei forme de violenţă verbală sau fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004
 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  b) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
  (i) fraudarea examenelor;
  (ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea;
  (iii) favoritismul;
  (iv) meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat;
       c) asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive;
  d) respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al educaţiei.
  ART. 6
  În relaţiile cu părinţii şi cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor direcţi ai educaţiei, personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care se asigură:
  a) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală şi de comunicare;
  b) respectarea confidenţialităţii informaţiilor, a datelor furnizate şi a dreptului la viaţă privată şi de familie;
  c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite, în condiţiile art. 5 lit. b) pct. (ii);
  d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise şi gratuite, fără a impune achiziţionarea celor contra cost.
  ART. 7
  (1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială.
  (2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează pentru combaterea fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.
  ART. 8
  Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau care este membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau al inspectoratului şcolar respectă şi norme de conduită managerială prin care se asigură:
  a) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
  b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
  c) evaluarea obiectivă conform atribuţiilor, responsabilităţilor şi sarcinilor de serviciu din fişa postului;
  d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcţiei deţinute;
  e) prevenirea oricărei forme de hărţuire, discriminare a personalului didactic şi a beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
  ART. 9
  În exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare), personalului didactic îi este interzis:
  a) să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte;
  b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise, audio ori vizuale;
  c) să organizeze activităţi care pun în pericol siguranţa şi securitatea beneficiarilor direcţi ai educaţiei sau a altor persoane aflate în incinta unităţii sau a instituţiei de învăţământ;
  d) să consume alcool şi substanţe interzise, cu excepţia celor recomandate medical;
  e) să permită şi să încurajeze consumul de alcool şi de substanţe interzise de către beneficiarii direcţi ai educaţiei, cu excepţia celor recomandate medical;
  f) să organizeze şi să practice pariuri şi jocuri de noroc.
  ART. 10
  În relaţiile cu alte unităţi şi instituţii de învăţământ, precum şi cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care:
  a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
  b) manifestă responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea drepturilor beneficiarului direct al educaţiei, atunci când interesul şi nevoia de protecţie a acestuia impun acest lucru.
  CAP. III
  Dispoziţii finale
  ART. 11
  Prezentul cod se completează cu dispoziţiile Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.
  ART. 12
  Prin prevederile prezentului cod, activităţile comisiilor judeţene de etică/Comisiei de Etică a Municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate.
  ART. 13
  Propunerile de modificare sau de completare a prevederilor prezentului cod se fac în Consiliul naţional de etică, cu votul a cel puţin 31 de delegaţi din totalul de 42 de delegaţi, şi se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale.
  ART. 14
  Încălcările prevederilor prezentului cod reprezintă abateri disciplinare şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

  -----

Vă punem la dispoziție un model de Cod de etică.


Prezentul model de Cod de etică este elaborat în baza art. 10 şi 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011.

Codul este aplicabil angajaților care, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (2)-(3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplinesc funcţia de personal didactic de predare, personal didactic auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi personal didactic asociat în cadrul unităţii de învăţământ/conexă.

Pentru personalul nedidactic din unitatea școlară/conexă sunt aplicabile dispoziţiile Codului administrativ - ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Angajații au obligaţia, datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile codului de etică.
  

 

COD  DE ETICA


──────────

2021

  CAP. I

  Dispoziţii generale

 

  ART. 1

  (1) Prezentul Cod de etică este elaborat în baza art. 10 şi 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011.

  (2) Codul este aplicabil angajaților din ..........................., care, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (2)-(3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplineşte funcţia de personal didactic de predare, personal didactic auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi personal didactic asociat în cadrul unităţii de învăţământ/conexă.

         (3) Pentru personalul  nedidactic din unitatea școlară/conexă  sunt aplicabile dispoziţiile Codului administrativ -ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  cu modificările  și  completările ulterioare.

          (4) Angajaților  din ........................au obligaţia, datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului cod.

 

  ART. 2

  Codul instituie un ansamblu de valori, principii şi norme de conduită menite să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

  ART. 3

  Respectarea prevederilor prezentului cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:

  a) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor personalului didactic;

  b) creşterea calitativă a relaţiilor dintre părţile implicate în actul educaţional;

  c) eliminarea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;

  d) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;

  e) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;

  f) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.

  CAP. II

  Valori, principii şi norme de conduită

 

  ART. 4

  Personalul didactic  din ................. trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:

  a) imparţialitate şi obiectivitate;

  b) independenţă şi libertate profesională;

  c) responsabilitate morală, socială şi profesională;

  d) integritate morală şi profesională;

  e) confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;

  f) primatul interesului public;

  g) respectarea şi promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educaţiei;

  h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;

  i) respectarea autonomiei personale;

  j) onestitate şi corectitudine;

  k) atitudine decentă şi echilibrată;

  l) toleranţă;

  m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;

  n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii şi instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii, domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;

  o) implicare în procesul de perfecţionare a caracterului democratic al societăţii.

  ART. 5

  În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul didactic are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură:

  a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi ai educaţiei prin:

  (i) supravegherea atât pe parcursul activităţilor desfăşurate în unitatea de învăţământ, cât şi în cadrul celor organizate de unitatea de învăţământ în afara acesteia;

  (ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcţi ai educaţiei;

  (iii) protecţia fiecărui beneficiar direct al educaţiei, prin sesizarea oricărei forme de violenţă verbală sau fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004

 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  b) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

  (i) fraudarea examenelor;

  (ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea;

  (iii) favoritismul;

  (iv) meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat;

  c) asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive;

  d) respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al educaţiei.

  ART. 6

  În relaţiile cu părinţii şi cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor direcţi ai educaţiei, personalul didactic din............................. respectă şi aplică norme de conduită prin care se asigură:

  a) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală şi de comunicare;

  b) respectarea confidenţialităţii informaţiilor, a datelor furnizate şi a dreptului la viaţă privată şi de familie;

  c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite, în condiţiile art. 5 lit. b) pct. (ii);

  d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise şi gratuite, fără a impune achiziţionarea celor contra cost.

  ART. 7

  (1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială.

  (2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează pentru combaterea fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.

  ART. 8

  Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau care este membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau al inspectoratului şcolar respectă şi norme de conduită managerială prin care se asigură:

  a) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;

  b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;

  c) evaluarea obiectivă conform atribuţiilor, responsabilităţilor şi sarcinilor de serviciu din fişa postului;

  d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcţiei deţinute;

  e) prevenirea oricărei forme de hărţuire, discriminare a personalului didactic, nedidactic  şi a beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

  ART. 9

  În exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare), personalului didactic îi este interzis:

  a) să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte;

  b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise, audio ori vizuale;

  c) să organizeze activităţi care pun în pericol siguranţa şi securitatea beneficiarilor direcţi ai educaţiei sau a altor persoane aflate în incinta unităţii sau a instituţiei de învăţământ;

  d) să consume alcool şi substanţe interzise, cu excepţia celor recomandate medical;

  e) să permită şi să încurajeze consumul de alcool şi de substanţe interzise de către beneficiarii direcţi ai educaţiei, cu excepţia celor recomandate medical;

  f) să organizeze şi să practice pariuri şi jocuri de noroc.

  ART. 10

  În relaţiile cu alte unităţi şi instituţii de învăţământ, precum şi cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care:

  a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

  b) manifestă responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea drepturilor beneficiarului direct al educaţiei, atunci când interesul şi nevoia de protecţie a acestuia impun acest lucru.

  CAP. III

  Dispoziţii finale

  ART. 11

 

  Prezentul cod se completează cu dispoziţiile Codului administrativ -ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  cu modificările  și  completările ulterioare şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.

 

  ART. 12

  Prin prevederile prezentului cod, activităţile Comisiei  Judeţene de Etică nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate.

 

  ART. 13

  Propunerile de modificare sau de completare a prevederilor prezentului cod se fac în Consiliul de Administrație al unității școlare/conexe.

  ART. 14

  Încălcările prevederilor prezentului cod reprezintă abateri disciplinare şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.


Mai  multe   aici, pe Blogul #LEGIStm despre Noutatile in educatie

  



 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html