Standardele de calitate din învăţământul preuniversitar

 

Aspecte  generale

Modul de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare în sistemul de învăţământ preuniversitar  este prezentat în Regulamentul din 3 decembrie 2020 de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ORDINUL nr. 6.106/2020 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.281 din 23 decembrie 2020.

După conţinutul/obiectul principal al inspecţiei, se disting trei tipuri fundamentale de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar:

-inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

-inspecţia tematică,

-inspecţia de specialitate,

-evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie.

Evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie este o formă specială de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar, diferită de inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP - www.aracip.eu).

 Standardele de autorizare de funcţionare provizorie şi standardele de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar

 Standardele de autorizare de funcţionare provizorie şi standardele de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar se regăsesc în HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 994 din 18 noiembrie 2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar.

 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 994 din 18 noiembrie 2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar are la bază art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 24 alin. (3) lit. a) şi art. 29 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 994 din 18 noiembrie 2020 aprobă standardele de autorizare de funcţionare provizorie şi standardele de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, prevăzute în anexă.

 Standardele de autorizare de funcţionare provizorie şi standardele de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar sunt standarde naţionale, care se aplică învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional.

 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 994 din 18 noiembrie 2020   se aplică  începând cu anul şcolar 2021-2022.

Unităţile de învăţământ preuniversitar aflate în proceduri de evaluare externă în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice a calităţii finalizează procedurile potrivit legislaţiei în vigoare la data începerii acestora.

Definiţii şi precizări 

1. Acreditarea presupune, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, parcurgerea a două etape succesive: autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea.

2. Standardul pentru autorizarea de funcţionare provizorie reprezintă cerinţele minime obligatorii de înfiinţare a unei noi unităţi de învăţământ sau a unui/unei nou/noi nivel, specializări, calificări, program de studiu într-o unitate de învăţământ deja înfiinţată, la iniţiativa unei persoane juridice publice sau private. Autorizarea de funcţionare provizorie se acordă în condiţiile în care toate cerinţele standardelor de autorizare sunt îndeplinite.

3. Standardul de acreditare reprezintă cerinţele minime obligatorii pentru existenţa şi funcţionarea oricărei unităţi de învăţământ, aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. Aceste condiţii vizează, pe lângă existenţa tuturor cerinţelor îndeplinite la autorizare, şi funcţionarea, conform reglementărilor legale în vigoare, a unităţii de învăţământ, precum şi obţinerea rezultatelor scontate în urma furnizării serviciilor de educaţie. Acreditarea se acordă în condiţiile în care toate cerinţele standardelor de autorizare şi de acreditare sunt îndeplinite. Nivelul calităţii definit prin standardele de acreditare este „satisfăcător“.

4. Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial. Cerinţele standardului de referinţă nu sunt obligatorii, şcoala are libertatea de a-şi alege opţiunile strategice de dezvoltare stabilite prin obiective strategice cuprinse în propriul plan de dezvoltare - Plan de dezvoltare instituţională (PDI)/Plan de acţiune al şcolii (PAS), având ca reper cerinţele descrise în standardele de referinţă. Acordarea unui calificativ de tipul „bine“, „foarte bine“ sau „excelent“ depinde de gradul de atingere a acestor standarde.

5. Conform prevederilor legale, acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie şi a acreditării se realizează prin ordin de ministru, la propunerea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.

6. Formatul standardului este următorul:

a)enumerarea celor 24 de indicatori, în ordinea domeniilor şi a criteriilor stabilite de reglementările legale în vigoare;

b)la fiecare indicator sunt menţionate cerinţe comune şi cerinţe specifice, dacă este cazul, pentru diferite niveluri de învăţământ şi tipuri de unităţi de învăţământ. Au fost identificate cerinţe specifice pentru (în paranteză, prescurtarea folosită pentru cerinţele specifice respectivului nivel/tip de învăţământ): învăţământul liceal - vocaţional şi tehnologic , învăţământul profesional şi învăţământul postliceal) (t); învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (ap; p), învăţământul special (s), învăţământul antepreşcolar special - intervenţie timpurie (s-it) şi învăţământul special care funcţionează în cadrul centrelor de reeducare/penitenciarelor/centrelor de detenţie (s-r). Cerinţele specifice pot fi, după caz, adaptări ale standardelor comune sau suplimentări ale acestora;

c)cerinţele pentru standardul de autorizare provizorie, pentru standardul de acreditare şi pentru standardul de referinţă sunt cumulative, cu excepţia celor marcate cu (*), care se verifică numai la evaluarea externă pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie. Pentru vizitele de evaluare externă în vederea acreditării şi evaluării periodice, cerinţele respective sunt verificate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

 

Sursa:

• LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
•  HOTĂRÂREA  GUVERNULUI nr. 994 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1225 din 14 decembrie 2020, la data de 20 mai 2022  (realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de HOTĂRÂREA nr. 631 din 11 mai 2022)
• ORDONANŢA DE URGENŢĂ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare
• Site ARACIP -Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (www.aracip.eu).

 

 

Punct de vedere privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

 

Punct de vedere privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

 

Potrivit Art. 551 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile și angajaților contractuali din sistemul bugetar.

Articolul 551 Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual
(3)Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.

ART. 437 Îndeplinirea atribuţiilor

(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.

(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.

(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.

ART. 445 Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

(1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.

(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,

•Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată,
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, acestea  prevăd:

 1.     Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

 

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

ART. 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

2.     Codul muncii -Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată

 

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

 

3.     Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

 

ART. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic

  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, „ şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

   În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.

Potrivit art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările si completările ulterioare, consilierul juridic din ISJ are următoarele atribuții:

g)     acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar.

 

În  CONCLUZIE,   pentru  a  respecta  prevederile  legale privind  separarea  atribuțiilor și  a  regulilor  privind  respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, consilierul   juridic al  Inspectoratului  Școlar Județean nu  poate în  același  timp  și  aviza  ( controla  de  legalitate)  și  întocmi  un  act  juridic (decizie, hotărâre).