luni, 28 august 2023

Proiecte de acte normative specifice învăţământului preuniversitar

 


 


Așa acum v-am informat în articolul Legea învăţământului preuniversitar (https://www.legistm.ro/blog/legea-invatamantului-preuniversitar), în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023 a fost publicată LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023 (03 septembrie 2023), Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al ministrului educaţiei, măsurile aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea legii învăţământului preuniversitar.

În acest sens, Ministerul Educaţiei pune în dezbatere publică o serie de subsecvente LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023.

Proiecte de acte normative:

[ ] Proiectul Metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugete locale pentru finanțarea în anul 2023 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

[ ] Proiect de ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior

[ ] Proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

[ ] Proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar

[ ] Proiecte de ordine de ministru privind aprobarea unor regulamente de organizare și funcționare (palate și cluburi ale copiilor / cluburi sportive școlare)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

[ ] Proiecte de Hotărâri de Guvern privind înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestora în administrare (...)

[ ] Hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (sesiunea 2023) și la examenul național de bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2023)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Educației prin Inspectoratul Școlar Județean Timiș

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui imobil - clădire în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Educației prin ISJ Cluj

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

[ ] Proiecte de Hotărâri de Guvern privind actualizarea caracteristicilor tehnice și a valorii de inventar pentru unele imobile aflate în domeniul public al statului (...)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Educației

[ ] Ordine de ministru privind activitatea din învățământul preuniversitar

[ ] Proiect de Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat

[...]

Proiectele de acte normative supuse consultării publice în anul 2023  sunt disponibile aici www.edu.ro/consultari-publice .

 

Publicăm:

-Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar

-Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior

 

 

 

miercuri, 23 august 2023

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

Nou: Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011:

Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele:

- condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei

- săvârşite cu intenţie

- în împrejurări legate de exercitarea profesiei,

- până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

 

LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 învăţământului preuniversitar:

 

Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana:

- care a fost condamnată penal definitiv

- pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat,

- pentru care nu a intervenit reabilitarea.

 

 Extras  din  legislatie:

 

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

 

Articolul 168

(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii.

(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii.

(3) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei/unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.

(4) Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel judeţean în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.

(5) Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).

(6) Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de îndrumare şi control persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:

a)prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă - minimum 300 m;

b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope;

c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.

(7) Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.

(8) Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din sistemul naţional de învăţământ.

(9) Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt incompatibile cu:

a)funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional;

b)funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

c)cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.

 

LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023

învăţământului preuniversitar

EMITENT

·  PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023

Data intrării în vigoare 03-09-2023

 

 

Articolul 234 Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere

 

(1)Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naționale şi Ministerul Sănătăţii.

(2)Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.

(3)Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

(4) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate şcolară, unitate conexă, casa corpului didactic, inspectorat şcolar, unitatea de învăţământ poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei în cauză, un nou examen medical complet.

(4^1)Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti, constituită la nivel judeţean în baza unui protocol între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, care să realizeze expertiza capacităţii de muncă.

(4^2)Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4^1).

(5)Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:

a)prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;

b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;

c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.

 

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011

EMITENT

·  PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2011

Data intrării în vigoare 09-02-2011

 

 

 

sâmbătă, 19 august 2023

Obligația motivării deciziilor emise de angajator


 Deciziile de revocare dintr-o anumită funcție trebuie motivate de angajator, chiar dacă legea nu obligă expres la aceasta și chiar dacă angajatul a fost numit în acea funcție:

(1)
”Este real că cele 2 decizii nu sunt supuse condițiilor de validitate prevăzute de art. 76 și 252 alin. 2 din Codul muncii, nefiind vorba despre concediere sau aplicarea unei sancțiuni disciplinare, însă rolul motivării unui act este acela de a-l obiectiva, de a-i justifica însăși existența, de a elimina arbitrariul și eventualul său caracter discreționar - motivarea nefiind facultativă, opțională, existența ei nedepinzând de factori subiectivi și nici de elementele particulare ale fiecărui caz concret.
În condițiile în care in cele 2 acte nu se individualizează obligațiile încălcate și respectiv obligațiile asumate și neîndeplinite, ci doar sunt enumerate punctele din contractul de administrare care reglementează obligațiile generale ale șefului de secție, astfel cum sunt preluate din modelul cadru aprobat prin Ordinul nr. 320/2007, nu se poate susține că deciziile au fost motivate.
Așa fiind, față de împrejurarea că deciziile nu cuprind motivele pentru care s-a dispus revocarea reclamantului din funcția de șef de secție, apărările pârâtei indicate în întâmpinare nu pot fi reținute de tribunal, acestea fiind în fapt motive noi, nemenționate în decizii, ce ar fi putut sta la baza revocării.
Or, este inadmisibil a se permite completarea motivelor ce au stat la baza unui act contestat în instanță, după supunerea acestuia controlului de legalitate al instanței, concluzie desprinsă din prevederile art. 77 din Codul Muncii, potrivit căruia angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt și de drept decât cele menționate în deciziile contestate”.
(Tribunalul București, s. civ. nr. 6216/12.11.2020, dosar nr. 1384/3/2020).
(2)
”De regulă, decizia cuprinsă într-un act administrativ trebuie motivată atât în fapt cât și în drept, fiind necesar ca autoritatea să expună rațiunile pentru care dispune într-o anumită manieră și respectiv considerentele pentru care dispune o anumită soluție, iar aceasta deoarece actul care emană de la administrație, trebuie executat de îndată, dar și pentru a putea fi examinat din perspectiva legalității de către instanța de contencios administrativ, precum și sub aspectul oportunității, în măsura în care marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită.
Astfel, motivarea actului administrativ conferă garanții că actul în sine nu conține o decizie abuzivă și ca atare nu poate vătăma drepturi sau interese legitime.
Există, așadar, aparența de nemotivare a actului contestat, care este suficientă, în opinia instanței, pentru a se reține existența unui caz bine justificat care impune suspendarea actului administrativ”.
(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 6/07.01.2020, dosar nr. 7254/2/2019).
(3)
”În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative .
Prin urmare, trebuie admis că motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, că reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului .
În raționamentul instanței, motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.
Așadar, a motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și deci motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea în speța de față a motivelor pentru care autoritatea emitentă a ajuns la concluzia necesității emiterii deciziei ca act administrativ, cu alte cuvinte, motivarea trebuia să fie efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială.
Or, Curtea constată că decizia contestată nu este motivată nici în fapt și nici în drept. Motivarea în fapt a unui act administrativ presupune enunțarea împrejurărilor care au determinat autoritatea să ia o anumită decizie, în speță eliberarea din funcție, iar motivarea în drept este expresia principiului legalității actului administrativ care impune ca autoritățile administrative să nu încalce legea, iar pe de altă parte, ca deciziile acestora să se întemeieze pe lege.
Instanța nu contestă apărările formulate în cauză referitor la marja de apreciere de care dispune pârâtul, însă în absența unei minime motivări, actul administrativ contestat nu poate fi examinat din perspectiva legalității și nici sub aspectul oportunității, pentru a afla dacă marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită.
Pârâtul nu a putut indica nici măcar prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză dispoziția legală care îi permite eliberarea discreționară din funcție, printr-un act administrativ ce nu trebuie motivat”.
(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 388/09.06.2020, dosar nr. 7217/2/2019).
(4)
Privitor la necesitatea motivării în fapt și în drept, într-o măsură suficientă și de natură a permite mai apoi exercitarea neîngrădită a controlului judiciar al instanței de judecată, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1580 din 11 aprilie 2008 a Secției de contencios administrativ și fiscal, publicată, reținând că puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție, ori de lege, constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede în art. 31 alin. 2 obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice, dar și asupra problemelor de interes personal, prin urmare, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-și motiveze deciziile echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității, cu alte cuvinte, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora și în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține, cum pare că ar dori instituția pârâtă, că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat. 
În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, în condițiile în care judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative. 
Prin urmare, motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.
Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur, ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.
Așadar, a motiva actul implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și, deci, motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea motivelor pentru care autoritatea emitentă a ajuns la emiterea actului atacat, cu alte cuvinte, motivarea trebuie să fie efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială.
De altfel, și în jurisprudența comunitară s-a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și neechivocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților comunitare competente să efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995) și astfel cum a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă, sau greșită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor, mai mult decât atât, insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C 41/1969), iar o detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și, în același timp, permite exercitarea de către curte a controlului jurisdicțional (cauza C- 509/1993).

_________________
 
Consilier juridic Ion NISTOR
E-mail: juridic@isj.hd.edu.ro;
 

Simplificarea implementării proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile

 


Simplificarea implementării proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile


În MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 10 august 2023 a fost publicată Ordonanța nr. 28 din 10 august 2023.

Ordonanța nr. 28/2023 a intrat în vigoare în 13 august 2023 și prevede stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Pentru apelurile de proiecte aferente perioadei de programare 2021 – 2027 pentru care vor fi declarate cheltuieli Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2023, autoritatea de management sau organismul intermediar ori organismul cu funcţie contabilă, după caz, potrivit atribuţiilor specifice, asigură derularea proceselor de pregătire şi lansare a apelului de proiecte.

Lista apelurilor de proiecte se aprobă, prin grija autorităţii de management, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin decizie a ordonatorului principal de credite în cadrul căruia este organizată structura cu rol de autoritate de management şi, respectiv, pentru programele regionale, prin decizie a conducătorului autorităţii de management.

Ordonanța nr. 28 din 10 august 2023 prevede:

,,Articolul 1
(1)Pentru apelurile de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027 pentru care vor fi declarate cheltuieli Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2023, autoritatea de management sau organismul intermediar ori organismul cu funcţie contabilă, după caz, potrivit atribuţiilor specifice, asigură derularea proceselor de pregătire şi lansare a apelului de proiecte, depunerea cererii de finanţare, evaluarea şi selecţia, contractarea, implementarea, monitorizarea proiectului, autorizarea şi plata cheltuielilor, gestionarea neregulilor aferente acestora şi agregarea cheltuielilor într-o formă compatibilă cu formatele standard privind declararea cheltuielilor la Comisia Europeană prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, cu modificările şi completările ulterioare, denumit, în continuare, Regulamentul (UE) 2021/1.060, în sistemul informatic MySMIS2014/SMIS2014+, conform funcţiilor, etapelor şi fluxurilor existente la nivelul acestuia.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru apelurile de proiecte, aferente perioadei de programare 2021-2027, lansate în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+, pentru care vor fi declarate cheltuieli şi vor fi transmise cereri de plată Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2023, autorităţile de management sau organismul intermediar ori organismul cu funcţie contabilă, după caz, potrivit atribuţiilor specifice, asigură derularea prin sistemul informatic MySMIS2014/SMIS2014+ a etapelor pentru care sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ nu este operaţional, respectiv contractare, implementare, monitorizare proiect, autorizare şi plată cheltuieli, gestionare nereguli aferente acestora şi agregare cheltuieli într-o formă compatibilă cu formatele standard privind declararea cheltuielilor la Comisia Europeană prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/1.060.
Articolul 2
(1)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027 nu se aplică apelurilor de proiecte prevăzute la art. 1 alin. (1).
(2) Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 nu se aplică pentru etapele prevăzute la art. 1 alin. (2), derulate prin sistemul informatic MySMIS2014/SMIS2014+.
Articolul 3
(1) Lista apelurilor de proiecte prevăzute la art. 1 alin. (1) se aprobă, prin grija autorităţii de management, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin decizie a ordonatorului principal de credite în cadrul căruia este organizată structura cu rol de autoritate de management şi, respectiv, pentru programele regionale, prin decizie a conducătorului autorităţii de management.
(2) Actualizarea listei apelurilor de proiecte prevăzută la alin. (1) se aprobă, prin grija autorităţii de management, prin decizie a ordonatorului principal de credite în cadrul căruia este organizată structura cu rol de autoritate de management şi, respectiv, pentru programele regionale, prin decizie a conducătorului autorităţii de management.
Articolul 4
În cazul aplicării art. 1, autoritatea de management, cu sprijinul unităţii de coordonare SMIS din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, are obligaţia de a transfera informaţiile şi documentele aferente fluxurilor derulate prin sistemul informatic MySMIS2014/SMIS2014+ în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+, după operaţionalizarea acestuia, în termen de 90 de zile calendaristice, calculat de la operaţionalizarea acestuia.
Articolul 5
Pentru cheltuielile care urmează să fie declarate Comisiei până la sfârşitul anului 2023, autoritatea de management/organismul intermediar trebuie să se asigure că autorizarea acestora în sistemul informatic MySMIS2014/ SMIS2014+ se face până la data de 30 noiembrie 2023”.


La cerere:

• Regulamentul (UE) 2021/1.060
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027

_________________
 

Consilier juridic Ion NISTOR
 

marți, 15 august 2023

LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar

  În MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023 a fost publicată
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar


Data intrării în vigoare: 03 septembrie 2023.

Așasar, actuala Lege a educației naționale nr. 1/2011 va fi înlocuită din luna septembrie cu două noi acte normative care au fost publicate deja în Monitorul Oficial și care fac parte din pachetul de legi ale educației „România Educată” (Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar, și Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior).

 

În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.

 

Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.

 

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

(1) Legea nr. 198 din 4 iulie intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.

(3) Grupa mică din învăţământul preşcolar devine obligatorie începând cu anul şcolar 2030-2031.

(4) Admiterea la liceu şi evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024.

(5) Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026.

(6)Examenul de definitivat, concursul naţional de ocupare a posturilor didactice de predare şi obţinerea gradelor didactice II şi I se organizează în condiţiile stabilite în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până în anul şcolar 2027-2028 inclusiv.

(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate şi sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, prevăzut la art. 166 alin. (1), se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.

(8) Profilul de competenţe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera didactică, stabilit în condiţiile art. 166, este obligatoriu începând cu anul şcolar 2025-2026.

(9) Dispoziţiile art. 69 se aplică începând cu prima generaţie de elevi înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2024-2025, gradual, în condiţiile existenţei infrastructurii conforme pentru integrarea preşcolarilor/elevilor cu CES şi ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învăţământ preuniversitar.

(10) Evaluările şi examenele naţionale vor fi în integralitate standardizate şi administrate în format digital începând cu anul şcolar 2027-2028.

(11) Aplicarea prevederilor art. 190 alin. (6) şi art. 229 alin. (14) privind primele acordate se realizează începând cu anul şcolar 2025-2026.

(12) Aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOŞ se realizează începând cu anul şcolar 2025-2026.

(13) Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul şcolar 2025-2026.

(14) Metodologia prevăzută la art. 21 alin. (8) şi art. 22 alin. (3) privind consorţiile şcolare va fi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(15) Prevederile art. 20 privind diferenţa de vârstă a participanţilor din programele „A doua şansă“ se aplică în cazul persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe.

(16) Prin excepţie de la prevederile art. 23, efectivele de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din formaţiunile de studiu în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învăţământ, potrivit Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(17)Începând cu anul şcolar 2025-2026, clasele de învăţământ tehnic şi profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care funcţionează în cadrul şcolilor profesionale şi liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.

(18)Activităţile de management al clasei potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (1) lit. d), prevăzute în norma didactică pentru cadrele didactice, sunt echivalente cu activităţile de dirigenţie prevăzute în norma didactică din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de dirigenţie.

(19)Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educaţional în situaţiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învăţării prin programe de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.

(20)Prevederile art. 83 privind transportul elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026, cu excepţia alin. (1)-(3)(5)(6) şi (8). Prin excepţie de la art. 250 alin. (1) lit. a), până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 83 sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la art. 84, 104 şi 111 referitoare la transportul elevilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(21) Finanţarea în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, potrivit dispoziţiilor art. 139 şi 140, se aplică începând cu anul şcolar 2024-2025.

(22) Prevederile art. 108 privind bursele elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2023-2024.

(23) În termen de 3 ani şcolari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creşele de stat cu personalitate juridică se reorganizează şi se arondează unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, ce au nivel preşcolar cu program prelungit, sau unităţilor de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar. Prin excepţie, creşele cu minimum 120 de antepreşcolari se pot reorganiza ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.

(24) Personalul medical de specialitate din creşele publice din unităţile de învăţământ preuniversitar este preluat în structura de personal medical, angajat de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

(25) Banca de instrumente de evaluare având funcţie orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(26) Metodologiile şi standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(27) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va emite ordinul ministrului privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educaţie de calitate şi servicii de asistenţă specifice.

(28) În termen de 3 ani şcolari de la adoptarea metodologiei prevăzută la art. 247 alin. (1), toate unităţile de educaţie extraşcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică.

(29) Disciplinele şcolare prevăzute la art. 88 alin. (3) şi (5) se includ în planurile-cadru ale învăţământului liceal începând cu anul şcolar 2025-2026.

(30) Prevederile art. 92 alin. (4) privind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.

(31) Învăţământul preuniversitar tehnologic se desfăşoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul şcolar 2029-2030.

(32) Pentru sprijinirea şi asigurarea tranziţiei către învăţământul tehnologic în sistem dual a unităţilor de învăţământ tehnologic în coordonarea CNITTD se înfiinţează Comisia pentru Tranziţia către Învăţământul Dual a cărei metodologie de organizare şi funcţionare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(33) În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei au obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze o metodologie de funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia juridică, patrimonială, financiară şi administrativă.

(34) Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul şcolar 2024-2025, după cum urmează:

a)în anul şcolar 2024-2025, beneficiarii Programului naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasa a XII-a a anului şcolar curent;

b)în anul şcolar 2025-2026, beneficiarii Programului Naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;

c)în anul şcolar 2026-2027, beneficiarii Programului Naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a V-a, a IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;

d)până la finalul anului şcolar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului naţional, Ministerul Educaţiei decide asupra oportunităţii continuării şi dezvoltării programului începând cu anul şcolar 2028-2029.

(35) Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3) nu li se aplică condiţia de a şcolariza minimum două treimi dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii inclusiv în structurile arondate:

a)unităţilor de învăţământ confesional înfiinţate până la intrarea în vigoare a prezentei legi;

b)unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.

(36) La cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor privind asigurarea calităţii, prin excepţie de la prevederile art. 19, respectiv art. 48-51, cu avizul consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, unităţi de învăţământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităţilor naţionale.

(37)Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii inclusiv în structurile arondate, începând cu anul şcolar 2025-2026. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(38) Prevederile art. 133 alin. (1) şi (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026.

(39)Cluburile sportive şcolare, organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate juridică sau, după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(40)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), cu modificările şi completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate funcţiile didactice de predare prevăzute la art. 165 să se regăsească în „grupa 23 Specialişti în învăţământ“.

(41)Instituţiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, potrivit dispoziţiilor art. 118119121 şi 124 vor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile bugetare şi execuţia bugetară realizată până la data reorganizării.

(42) Metodologia de funcţionare, utilizare şi aprobare a formatului cardului naţional de elev, prevăzut la art. 84, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

 

a)titlul I şi titlul II, titlul IV capitolul 1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 361 alin. (3) lit. b)-d);

b)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c)Legea nr. 21/1972 pentru aprobarea Decretului nr. 473/1971 privind încheierea de angajamente de către candidaţii admişi să urmeze instituţii militare de învăţământ şi instituţii civile de învăţământ superior, pentru care cheltuielile de întreţinere se suportă de Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne - Marea Adunare Naţională - MAN;

d)Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

e)Legea nr. 17/2007 privind educaţia tinerilor capabili de performanţă înaltă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, cu modificările ulterioare;

f)Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 13 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

g)art. 19, 21 şi 22 din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare;

h)orice alte dispoziţii contrare.

 

La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2022.

 

La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (1), Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice şi după intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (2), Ordinul ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară continuă să producă efecte juridice şi după intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

Structura LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023 este următoarea:

 

Titlu I Organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar

-  Capitolul I Dispoziţii generale. Principii şi valori

-  Capitolul II Formele de organizare a învăţământului preuniversitar

-  Capitolul III Reţeaua şcolară din învăţământul preuniversitar

-  Secțiunea 1 Organizarea reţelei şcolare

-  Secțiunea a 2-a Constituirea formaţiunilor de studiu/grupelor/claselor

-  Secțiunea a 3-a Pilotarea în învăţământul preuniversitar

-  Secțiunea a 4-a Reţeaua de şcoli verzi

-  Secțiunea a 5-a Alternativele educaţionale

-  Secțiunea a 6-a Învăţământul particular şi confesional

-  Secțiunea a 7-a Educaţie extraşcolară

-  Capitolul IV Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

-  Secțiunea 1 Educaţia timpurie

-  Secțiunea a 2-a Învăţământul primar

-  Secțiunea a 3-a Învăţământul gimnazial

-  Secțiunea a 4-a Învăţământul liceal

-  Secțiunea a 5-a Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual

-  Secțiunea a 6-a Învăţământul preuniversitar cu profil agricol şi silvic 

-  Secțiunea a 7-a Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională 

-  Secțiunea a 8-a Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv

-  Secțiunea a 9-a Învăţământul liceal vocaţional teologic

 Secțiunea a 10-a Învăţământul liceal vocaţional pedagogic

-  Secțiunea a 11-a Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie

-  Secțiunea a 12-a Învăţământul postliceal

-  Secțiunea a 13-a Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

-  Secțiunea a 14-a Învăţământul pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării şi românii reîntorşi în ţară

-  Secțiunea a 15-a Asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ preuniversitar

-  Capitolul V Educaţia incluzivă de calitate pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei

-  Secțiunea 1 Prevederi generale

-  Secțiunea a 2-a Educaţia specială

-  Secțiunea a 3-a Şcoala din spital

-  Secțiunea a 4-a Susţinerea participării în învăţământul preuniversitar

-  Secțiunea a 5-a Reducerea abandonului şcolar

-  Secțiunea a 6-a Zone de investiţii prioritare în educaţie

-  Secțiunea a 7-a Desegregarea şcolară 

-  Secțiunea a 8-a Asigurarea serviciilor de medicină şcolară

-  Secțiunea a 9-a Dreptul la transport şi alte facilităţi

-  Capitolul VI Curriculumul naţional

-  Capitolul VII Scopul, structura şi caracteristicile evaluărilor

-  Secțiunea 1 Aspecte generale privind evaluarea 

-  Secțiunea a 2-a Evaluarea în parcursul şcolar

-  Secțiunea a 3-a Examenul naţional de bacalaureat 

-  Capitolul VIII Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ

-  Secțiunea 1 Dispoziţii generale

-  Secțiunea a 2-a Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ

-  Secțiunea a 3-a Sancţiuni aplicabile elevilor

-  Secțiunea a 4-a Bursele elevilor

-  Secțiunea a 5-a Reprezentarea elevilor

-  Secțiunea a 6-a Elevii capabili de performanţe înalte

-  Capitolul IX Conducerea sistemului naţional de învăţământ

-  Secțiunea 1 Conducerea şi coordonarea la nivel central şi local

-  Secțiunea a 2-a Conducerea şi coordonarea la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar

-  Secțiunea a 3-a Participarea în programe ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei

-  Articolul 131

-  Secțiunea a 4-a Transformări digitale în învăţământul preuniversitar

-  Capitolul X Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

-  Secțiunea 1 Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

-  Secțiunea a 2-a Finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolară

-  Articolul 145

-  Secțiunea a 3-a Baza materială a învăţământului preuniversitar 

-  Capitolul XI Răspunderea contravenţională

 

Titlu II Învăţarea pe tot parcursul vieţii

Titlu III Statutul şi cariera personalului didactic

-  Capitolul I Dispoziţii generale

-  Capitolul II Personalul şi funcţiile din învăţământul preuniversitar

-  Capitolul III Profilul profesional şi rolurile personalului didactic de predare

-  Capitolul IV Formarea iniţială a personalului didactic de predare 

-  Capitolul V Licenţierea în cariera didactică

-  Capitolul VI Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar

-  Capitolul VII Angajarea personalului didactic de predare 

-  Capitolul VIII Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

-  Capitolul IX Mobilitatea personalului didactic de predare

-  Capitolul X Personalul didactic auxiliar

-  Capitolul XI Personalul de conducere, de îndrumare şi control

 -  Capitolul XII Personalul din cadrul unităţilor de învăţământ militar

-  Capitolul XIII Norma didactică 

-  Capitolul XIV Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control

-  Secțiunea 1 Răspunderea disciplinară a personalului didactic 

-  Secțiunea a 2-a Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare şi control

-  Secțiunea a 3-a Răspunderea patrimonială

-  Capitolul XV Distincţii şi premii 

-  Capitolul XVI Drepturi şi obligaţii ale personalului din învăţământul preuniversitar

-  Capitolul XVII Pensionarea personalului din învăţământul preuniversitar

Titlu IV Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar

-  Capitolul I Dispoziţii generale

-  Capitolul II Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei

-  Capitolul III Asigurarea internă a calităţii

-  Capitolul IV Evaluarea externă a calităţii

-  Secțiunea 1 Dispoziţii generale

-  Secțiunea a 2-a Obţinerea autorizării de funcţionare provizorie

-  Secțiunea a 3-a Acreditarea furnizorului de educaţie

-  Capitolul V Organizaţiile furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat

-  Capitolul VI Unităţile de educaţie extraşcolară

-  Titlu V Dispoziţii tranzitorii şi finale

-  ANEXĂ

 

Consultare publică

Proiect de Ordin de ministru privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învățământ preuniversitar și superior-aici [Consultare publică] Proiect de Ordin de ministru privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învățământ preuniversitar și superior | Ministerul Educației

În vederea consultării publice, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, dar și a consultării preliminare interinstituționale, Ministerul Educaţiei publică proiectul de ordin privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învățământ preuniversitar și superior.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise pe adresa de e-mail 
gabriela.toma@edu.gov.ro

În articolele următoarele  vom publica aspectele de noutate  din Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar.

Sursa:

-Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 

-Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior

-Proiect de Ordin de ministru privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învățământ preuniversitar și superior

 

 

 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html