Potrivit
definițiilor din Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, Etica se referă la
comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi
apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor
etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de
documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională),
fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi, iar comportamentul
integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere
etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la
această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea
legală şi profesională.
Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie a fost un obiectiv proritar, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 (Obiectiv specific 3.2).
Prin acest obiectiv, se stabileau ca acţiuni principale:
1.
reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi
Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la
comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare;
2. adoptarea
unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze
interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către
profesori elevilor de la propriile clase;
3. adoptarea
la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă,
pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general,
inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor
corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar;
4. introducerea
unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea
acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat
de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi
detectare timpurie a comportamentelor neconforme;
5.
introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în
programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea
competenţelor sociale şi civice;
6. înfiinţarea
de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi
integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii
organizaţionale;
7.
monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate
în sistemul educaţional;
8.
constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea
naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat
examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează
evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;
9. publicarea
standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile
publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul
unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior.
Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 prevedea la Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică:
ORDINUL 5.550 din 2011 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 724 din 13 octombrie 2011 și aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexă.
La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică.
Comisiile județene de etică au rol în urmărirea aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar.
Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:
a)4 reprezentanţi ai cadrelor
didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;
b)2 reprezentanţi ai părinţilor,
propuşi de către asociaţiile de părinţi;
c)2 reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în
domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi
de către organizaţiile în cauză;
d)un reprezentant al compartimentului
juridic din inspectorat.
Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către
consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre
persoanele propuse.
Membrii comisiei de etică aleşi, în baza
rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4
ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului
şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.
Membrii comisiilor de etică numiţi
prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului
naţional de etică.
După constituire, fiecare comisie de
etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:
a)preşedintele comisiei;
b)secretarul comisiei;
c)delegatul comisiei la întrunirile
anuale ale Consiliului naţional de etică.
Nu pot face parte din comisiile județene de etică persoanele care:
a)ocupă funcţii de conducere în cadrul
inspectoratului şcolar;
b)au sancţiuni profesionale;
c)prestează activităţi comerciale în
incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;
d)fac comerţ cu materiale obscene sau
pornografice scrise, audio sau vizuale;
e)practică, în public, activităţi cu
componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului;
f)au funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional;
g)au desfăşurat poliţie politică ori
au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre
judecătorească definitivă de condamnare penală.
2.
Atribuţiile membrilor comisiei de etică
Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:
a)preşedintele comisiei de etică:
(i) asigură conducerea operativă a comisiei;
(îi) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;
(iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar
raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;
(v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu
alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei și Cercetării ori alte
instituţii de interes public.
b)secretarul comisiei de etică:
(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;
(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa
documentelor comisiei;
(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a
acestora;
(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a
acesteia;
(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.
c)membrii comisiei de etică:
(i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;
(îi) participă la lucrările comisiei.
La nivelul fiecărui judeţ/al
municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă
ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:
a)şedinţele ordinare - dacă sunt
prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;
b)şedinţele extraordinare - dacă sunt
prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.
Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.
Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.
În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.
Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1) al art. 13 din ORDINUL 5.550 din 2011. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.
Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.
Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei.
În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.
1. Discuţiile sunt confidenţiale, până la decizia
finală.
2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate
privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate,
identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia
individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.
3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se
arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la
sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest
dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii
legali ai părţilor.
4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este
necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru
nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar
din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
5. Toate documentele înregistrate la comisia de
etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de
acord să renunţe la confidenţialitate.
6. Membrii comisiei de etică semnează un acord
privind respectarea confidenţialităţii.
7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea
acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta
va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma
hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu
sprijinul comisiilor județene de
etică, a
sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministerului educaţiei.
Așadar, în temeiul art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018.
Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.
Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
Facem mențiunea că prevederile Legii nr. 477/2004 au fost abrogate de articolul 597 din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, act normativ care a preluat o mare parte a normelor de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.
Temei legal:
1.
LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
2. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57
din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare
3. HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea
Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de
indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din
strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă
instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum
şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public
4. HOTĂRÂREA
nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de
evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de
materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului
în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului
riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a
incidentelor de integritate
5. ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului
naţional de etică din învăţământul preuniversitar
6. ORDINUL
nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de
etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar