Hărțuirea morală la locul de muncă

  

Potrivit art. 253 din Codul Muncii angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpă angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Răspunderea pentru prejudiciul moral cauzat presupune existența unui raport de muncă și în derularea raportului de muncă să se producă, cu vinovăție, o faptă ilicită care a cauzat un prejudiciu, între faptă și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate.

Contractul individual de muncă se caracterizează prin următoarele elemente: prestarea muncii, salariul și subordonarea angajatului față de angajator, neexistând contract individual de muncă fără unul dintre aceste elemente.

Disciplina muncii este o condiție obiectivă, necesară și indispensabilă desfășurării activității fiecărui angajator.

Hărțuirea morală trebuie considerată un comportament abuziv, contrar eticii și, în consecință, inacceptabil în mediul de muncă, motiv pentru care prevenirea hărțuirii morale la locurile de muncă este unul dintre obiectivele enunțate în Comunicatul Comisiei Europene privind nouă strategie în domeniul securității și sănătății în muncă.

Relațiile de muncă din cadrul colectivului pot fi destul de intense, iar cei implicați pot împărtăși interese comune deoarece angajații sunt dependenți unul de celălalt pentru munca în echipă, sprijin și nu în ultimul rând sunt dependenți de superiorul lor pentru oportunități și succesul în carieră. Astfel, motivele pentru declanșarea hărțuirii pot fi de natură politică, socială sau psihologică, iar problemele cauzate de proasta administrare, frustrarea, insecuritatea financiară a jobului, pot să creeze medii ostile în cadrul relațiilor de lucru.

Hărțuirea morală la locul de muncă, cunoscută și sub denumirile de mobbing, bullying sau hărțuire psihologică, se caracterizează prin practici ce presupun marginalizarea de orice fel a unui angajat, având efecte de durată asupra psihicului acestuia.

Nu există o definiție unică, acceptată la nivel internațional pentru hărțuirea morală. Un exemplu de definiție este următoarea: Hărțuirea morală la locul de muncă este un comportament irațional, repetat, față de un angajat sau grup de angajați, constituind un risc pentru sănătate și securitate.

Într-o altă opinie, hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă o conduită abuzivă care aduce atingere prin repetare sau caracter sistematic demnității sau integrității fizice sau psihice a unei persoane, punând în pericol munca ei sau degradând climatul de muncă. Formele de manifestare cele mai des întâlnite a acestui tip de comportament îmbracă forma gesturilor sau cuvintelor adresate salariatului.

Tot hărțuirea morală (cunoscută și ca intimidare, maltratare sau violență psihologică) se referă la comportamentul repetat, nejustificat, față de un angajat sau un grup de angajați, care vizează victimizarea, umilirea, subminarea sau amenințarea persoanei hărțuite. Hărțuirea, provenită de regulă din interiorul organizației, poate implica atât agresivitate verbală, cât și fizică, precum și acțiuni mai subtile, cum ar fi izolarea socială. Demnitatea, capacitatea profesională, viața intimă, caracteristicile fizice, rasa, sexul sau orientarea sexuală a unei persoane poate sta la baza hărțuirii.

În toate accepțiunile, hărțuirea se manifestă prin acțiuni repetate, comportamentul inadecvat având caracter de continuitate.

Este absolut necesar ca toți angajații să respecte ordinea și mai ales disciplina muncii, pentru a se putea asigura un climat propice desfășurării procesului de producție.

Angajatorii au obligația să prevadă în regulamentele interne ale unităților sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare.

În virtutea raportului de subordonare, angajatul este obligat să respecte atât obligațiile prevăzute expres prin actele normative, regulamente de ordine interioară, contractul colectiv de muncă și cel individual, dar și dispozițiile date de angajator prin decizii, ordine scrise sau verbale în exercitarea atribuțiilor de coordonare, îndrumare și control.

Sursa 

Decizia civilă nr. 125 din 15 ianuarie 2021, pronunțată de Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București-  www.rolii.ro/hotarari/60307b1fe49009201300003a

 

Organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare

 

Competiţiile şcolare  se desfășoară potrivit  Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare  aprobată prin OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare.

 OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012  a fost modificat și  completat ulterior  de către: ORDINUL nr. 3.768 din 20 aprilie 2017; ORDINUL nr. 4.203 din 30 iulie 2018; ORDINUL nr. 3.015 din 8 ianuarie 2019; ORDINUL nr. 5.924 din 3 noiembrie 2020; ORDINUL nr. 3.123 din 9 februarie 2022.

 OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012  aprobă:

-Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, prevăzută în anexa nr. 1

-Regulamentul de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, prevăzut în anexa nr. 2

Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare

Metodologia-cadru reglementează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare. Competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală.

În sensul metodologiei-cadru sintagma "competiţii şcolare" include olimpiade şcolare şi concursuri şcolare, organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare/calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Acestea au caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv.

 Olimpiadele şcolare sunt competiţii şcolare de excelenţă bazate pe studierea uneia sau a mai multor discipline predate în sistemul formal de învăţământ, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi literaturii române, al limbilor şi al literaturilor materne şi al limbilor moderne, al disciplinelor din ariile curriculare om şi societate, arte, sport şi educaţie fizică, tehnologii, lingvistică, astronomie şi astrofizică şi la care pot participa elevi din toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti.

 Excepţie fac olimpiadele din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi a celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care competiţia se consideră naţională dacă participă elevii din toate judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează competiţia respectivă.

 Concursurile şcolare sunt competiţii la care participă elevii din minimum 50% din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, concursuri organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare, calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi.

 Excepţie fac concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care concursul se consideră naţional dacă participă elevi din minimum 50% din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează concursul respectiv.

 Competiţiile şcolare se organizează şi se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentei metodologii-cadru, precum şi ale regulamentelor specifice. În fiecare an şcolar, listele competiţiilor şcolare (olimpiade şi concursuri) sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, iar graficul de desfăşurare a competiţiilor şcolare este aprobat de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar şi de secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale.

 În lista competiţiilor şcolare internaţionale este precizată şi clasificarea acestora în următoarele categorii:

·        categoria I - competiţiile desfăşurate la nivel mondial,

·        categoria a II-a - competiţiile desfăşurate la nivel european sau regional. 

Participarea la competiţiile şcolare este deschisă tuturor elevilor, respectând principiul egalităţii de şanse şi non discriminării, de la toate formele de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional.

Competiţiile şcolare nu se subsumează învăţământului obligatoriu/nu fac parte din învăţământul obligatoriu, participarea elevilor la acestea fiind opţională. În vederea pregătirii elevilor pentru competiţiile şcolare, cadrele didactice pot elabora şi utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.

Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul Ministerului Educaţiei  (ME), Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu următoarea componenţă:

a)preşedinte: secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar;

b)vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar şi Gimnazial (DGETÎPG), directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ Secundar Superior şi Educaţie Permanentă (DGÎSSEP), directorul general al Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) şi directorul general al Direcţiei Generale Minorităţi şi Relaţia cu Parlamentul (DGMRP)/director al Direcţiei Minorităţi (DM);

c)secretari ştiinţifici: un reprezentant DGETÎPG, un reprezentant DGÎSSEP, un reprezentant DGMRP/DM şi un reprezentant al CNEE;

d)membri: inspectori/consilieri/experţi din cadrul DGETÎPG, DGÎSSEP, DGMRP/DM, DGE, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDÎPT) şi CNEE care coordonează competiţiile şcolare.

Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare are următoarele atribuţii:

a)în fiecare an şcolar elaborează şi publică pe site-ul ME, după aprobare, listele competiţiilor şcolare şi graficul de desfăşurare a acestora;

b)elaborează bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfăşoară în România, precum şi bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale organizate în afara ţării;

c)elaborează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru, în urma consultării inspectorilor şcolari din teritoriu;

d)înaintează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, spre aprobare secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarului de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, după caz;

e)stabileşte criteriile pentru selecţia preşedintelui, vicepreşedinţilor şi membrilor din comisia centrală a competiţiei şcolare;

f)asigură selecţia membrilor Comisiei centrale a olimpiadei naţionale dintr-o bază de date cu candidaţi propuşi de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti;

g)propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei;

h)asigură elaborarea şi transmiterea subiectelor şi a baremelor de evaluare, în condiţii de securitate, pentru etapa judeţeană a olimpiadei naţionale, respectând procedurile stabilite, prin reprezentanţii CNEE;

i)verifică lista finală a elevilor participanţi;

j)colaborează cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfăşurării etapei naţionale a competiţiei şcolare;

k)solicită Direcţiei Generale Economică din cadrul ME, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizării competiţiei şcolare;

l)monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare naţionale/internaţionale; propune spre aprobare ministrului educaţiei naţionale modul de soluţionare a situaţiilor excepţionale, neprevăzute în prezenta metodologie;

m)analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi informează conducerea ME, printr-un raport coordonat de către secretarii ştiinţifici şi elaborat de către membrii comisiei. 

Regulamentul de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare

Regulamentul este elaborat în conformitate cu prevederile art. 81 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Recomandarea Consiliului Europei din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.

 Principiile în baza cărora sunt organizate activităţile educative şcolare şi extraşcolare sunt:

a)recunoaşterea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învăţare permanentă;

b)recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei obligatorii;

c)importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi a competenţelor;

d)contribuţia activităţii educative extraşcolare pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie, pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi a excluziunii sociale;

e)potenţialul activităţii educative extraşcolare ca modalitate complementară de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate;

f)importanţa promovării cooperării tuturor factorilor interesaţi, în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creşterii calităţii procesului educaţional;

g)necesitatea asigurării resurselor umane şi financiare pentru implementarea optimă şi recunoaşterea valorică a programelor educative extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;

h)recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naţionale şi europene în domeniul educaţiei.

În conformitate cu prevederile legale, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale de participare la activităţi educative, şcolare şi extraşcolare, organizate de Ministerul Educaţiei.

 Activităţile educative, şcolare şi extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în palate şi cluburi ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.

 Activităţile educative se desfăşoară în afara orelor de curs şi aduc elemente de noutate faţă de disciplinele studiate de elevi prin curriculumul obligatoriu. Ele pot avea la bază informaţiile acumulate şi competenţele dezvoltate de elevi pe parcursul anului şcolar, fiind complementare sau vizând aplicarea practică a acestor informaţii şi competenţe.

 Organizarea activităţilor educative are la bază dorinţa elevilor de a se implica în proiecte extraşcolare, parteneriatul unităţii şcolare cu alte instituţii care pot furniza resurse pentru astfel de activităţi, dorinţa profesorilor de a realiza şi alte activităţi, în afara orelor de curs, opţiunea managerilor şcolari pentru diversificarea serviciilor educaţionale în scopul creşterii atractivităţii ofertei unităţii şcolare, impactul pozitiv asupra comunităţii etc.

 În cazul palatelor şi cluburilor copiilor, implementarea de proiecte educative este una dintre modalităţile de evaluare a activităţii de cerc a copiilor şi a profesorilor deopotrivă.

 Activităţile educative desfăşurate de preşcolari/elevi sunt cuprinse în calendarul activităţilor educative. Calendarul activităţilor educative este structurat în 3 părţi:

·       -calendarul activităţilor educative naţionale,

·       -calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene,

·       -calendarul activităţilor educative judeţene.

 Pe baza propunerilor venite de la inspectoratele şcolare, precum şi de la parteneri - organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, ME elaborează anual calendarul activităţilor educative naţionale, denumit în continuare CAEN, şi calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene, denumit în continuare CAER.

 CAEN este elaborat de ME şi cuprinde:

a)evenimente naţionale organizate de ME şi parteneri, care au etape de desfăşurare: etapă locală, judeţeană, regională (după caz), naţională şi internaţională.

b)activităţi naţionale şi internaţionale organizate de inspectoratele şcolare, unităţi şcolare, palate şi cluburi ale copiilor şi parteneri.

 CAER se elaborează pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare judeţene, denumite în continuare ISJ, respectiv ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare ISMB, şi este avizat de ME.

 Calendarul activităţilor educative judeţene, denumit în continuare CAEJ, este elaborat de inspectorul de specialitate din cadrul ISJ/ISMB, pe baza propunerilor unităţilor şcolare, şi este avizat de inspectorul şcolar general.

 Elaborarea CAEN şi a CAER se face anual, în urma unui proces de selecţie a proiectelor, concursurilor, festivalurilor sau a altor programe propuse. CAEN şi CAER sunt publicate de site-ul ME în perioada ianuarie-februarie a fiecărui an.

 

Sursa:

- OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, cu modificările și completările ulterioare;

- Calendarele competiționale - anul școlar 2021 – 2022, publicate de ME la adresa https://edu.ro/calendare-competi%C8%9Bionale-olimpiade-concursuri-activit%C4%83%C8%9Bi-educative-anul-%C8%99colar-2021-2022

- Regulamentele olimpiadelor și competiții școlare / an școlar 2021 - 2022 publicate de ME la adresa
https://www.edu.ro/regulamente_olimpiade_concursuri_scolare_2022

- Olimpiade și concursuri publicate de ME aici: https://www.edu.ro/olimpiade-si-concursuri