Actul fundamental al țării-Constituţia
României, la art. 41 corelează dreptul la muncă cu dreptul la măsuri de protecţie
socială.
Potrivit Constituției, măsurile de protecţie socială privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege, durata normală a zilei de lucru, care este în medie, de cel mult 8 ore.
Concediul de odihnă anual al salariaţilor, potrivit Codului muncii republicat
Cu privire la măsurile de protecţie socială, Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 -Codul muncii republicat, la art. 6 precizeză:
Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.
Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.
Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.
Dreptul la concediu de odihnă anual, ca măsură de protecţie social este regăsit la art. 39, lit. c) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 Codul muncii republicat:
Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale.
Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.
Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.
Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni.
În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) art. 148, din Codul Muncii, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă.
În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Dreptul la concediul de odihnă al cadrelor didactice
Potrivit art. 17 din Hotărârea nr. 250 din 8 mai 1992, republicată privind concediul de odihna şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publica, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare,
Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul Învăţământului, iar pentru personalul trimis în misiune permanenta în strainatate, de către Ministerul Afacerilor Externe.
Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare la art. 267 prevede:
Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.
Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă în conformitate cu Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, aprobate prin OMECTS nr. 5.559 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, CU modificările și completările ulterioare aduse de Ordinul nr. 5.411 din 23 august 2012 (denumite în continuare Norme).
Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar beneficiază de dreptul la concediul de odihnă anual cu plată, cu o durată de 62 de zile lucrătoare, în perioada vacanţelor şcolare.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
Cadrele didactice din învăţământul universitar beneficiază de concediul anual de odihnă cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
În cazuri justificate, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal de odihnă, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.
Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală dacă au prestat activitatea în baza unui contract individual de muncă, cu durată nedeterminată ori determinată, în tot cursul anului şcolar sau universitar.
Cadrul didactic care a desfăşurat activitate la catedră o parte din anul şcolar/universitar are dreptul la un concediu de odihnă cu o durată calculată proporţional cu numărul lunilor lucrate în anul şcolar/universitar respectiv.
În cazul în care angajarea s-a făcut după începerea anului şcolar sau universitar, durata concediului de odihnă este proporţională cu perioada lucrată.
Cadrelor didactice care au lucrat în diferite perioade ale anului şcolar/universitar un anumit număr de zile li se consideră luna integral lucrată în învăţământ dacă din însumarea zilelor respective rezultă 30 de zile calendaristice.
Personalul didactic încadrat pe fracţiuni de normă beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat conform prevederilor alin. (2) şi (3) din Norme.
Cadrelor didactice care, pe parcursul unui an şcolar/universitar, îşi desfăşoară activitatea succesiv în mai multe unităţi/instituţii de învăţământ li se acordă concediul de odihnă de către unitatea/instituţia la care funcţionează în momentul începerii vacanţei. În aceste situaţii, indemnizaţia de concediu va fi suportată de toate unităţile/instituţiile de învăţământ la care au fost încadrate, proporţional cu perioada lucrată la fiecare dintre acestea în cursul anului şcolar/universitar respectiv.
Specialiştii din alte sectoare de activitate, care au fost angajaţi prin concurs în învăţământ ca personal didactic cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată sau determinată, beneficiază de concediul de odihnă prevăzut pentru cadrele didactice, proporţional cu perioada efectiv lucrată în învăţământ în anul şcolar/universitar respectiv.
Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora au dreptul la concediul de odihnă plătit numai pentru funcţia de bază, pentru care s-a încheiat contractul de muncă.
Personalul didactic pensionat încadrat cu contract de muncă pe durată determinată în regim de plată cu ora, cu normă întreagă sau pe fracţiuni de normă, beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (5) din Norme.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite cu consultarea reprezentantului/reprezentanţilor organizaţiei/organizaţiilor sindicale din unitatea/instituţia de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative, sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale.
Programarea concediilor de odihnă se face în primele două luni ale anului şcolar ori universitar de către consiliul de administraţie sau de către senatul universităţii.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie sau de senatul universităţii, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
La programarea concediilor de odihnă ale cadrelor didactice conducerea unităţii/instituţiei are în vedere, în măsura în care este posibil, şi specificul activităţii soţului/soţiei.
Programarea concediului de odihnă se dispune prin decizie a directorului/rectorului unităţii/instituţiei de învăţământ.
Pentru fiecare cadru didactic încadrat după aprobarea programării concediilor de odihnă conform alin. (1)-(3) din Norme, perioada de concediu se stabileşte, în scris, odată cu semnarea contractului individual de muncă.
Cadrul didactic care a fost în incapacitate temporară de muncă sau în concediu fără plată întregul an şcolar/universitar nu are dreptul la concediu de odihnă pentru anul şcolar/universitar respectiv.
În cazul în care perioadele de concedii pentru incapacitate temporară de muncă şi de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au extins pe 2 ori mai mulţi ani şcolari/universitari consecutivi, cadrul didactic are dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat pentru anul şcolar/universitar în care a reînceput activitatea, proporţional cu lunile lucrate, în măsura în care acesta nu a fost efectuat în anul în care a absentat de la serviciu pentru motivele mai sus menţionate.
Orice convenţie prin care se renunţă, în totalitate sau în parte, la dreptul la concediul de odihnă este nulă de drept.
Media zilnică a veniturilor se stabileşte în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
Pentru cadrele didactice încadrate cu fracţiuni de normă indemnizaţia de concediu se calculează avându-se în vedere drepturile salariale corespunzătoare, cuvenite pentru fracţiunea de normă sau fracţiunile de normă care se iau în calcul.
Efectuarea concediului de odihnă este întreruptă în următoarele situaţii:
a) cadrul didactic se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
b) cadrul didactic se află în concediu de maternitate;
c) cadrul didactic este chemat să îndeplinească îndatoriri publice;
d) cadrul didactic este rechemat, prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, numai pentru interese de serviciu urgente sau neprevăzute care fac necesară prezenţa sa în unitate/instituţie.
În situaţia rechemării, unitatea/instituţia are obligaţia de a suporta toate cheltuielile cadrului didactic şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Cadrul didactic beneficiază, în acest caz, cel puţin de rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului de odihnă în altă localitate, echivalentă cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemării.
Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) din Norme, cadrele didactice au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când aceasta nu este posibil, la o dată stabilită printr-o nouă programare.
În cazul în care concediul început la o anumită dată este întrerupt conform art. 11, se procedează la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu salariul cuvenit cadrului didactic pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pentru această perioadă, după caz, potrivit legii.
La data reprogramată pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă, cadrului didactic i se acordă indemnizaţia de concediu cuvenită pentru această perioadă.
În cazul în care, după ce personalul didactic a efectuat concediul de odihnă, contractul individual de muncă a încetat, acesta este obligat să restituie unităţii partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
Prezentele norme se aplică funcţiilor didactice de predare şi instruire practică din învăţământul preuniversitar şi funcţiilor didactice şi de cercetare din învăţământul universitar.
Contractul colectiv de muncă unic nr. 435 din 17 aprilie 2019 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar completează cadrul specific de acordare a concediului de odihnă cu următoarele precizări :
Dreptul la concediul de odihnă este garantat de lege.
Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat se stabileşte de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 3, împreună cu reprezentantul organizaţiei sindicale, afiliate la una dintre federaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, în primele două luni ale anului şcolar.
La programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, se va ţine seama şi de specificul activităţii celuilalt soţ.
Cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă de 62 de zile lucrătoare.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii sub vârsta de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, în condiţiile legii.
Personalul didactic care însoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizează în perioada vacanţelor şcolare se află în activitate, dar nu mai mult de 16 zile calendaristice.
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată.
Temei legal: Articolul 1 alin. (7) din NORME METODOLOGICE din 7 octombrie 2011 privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, aprobate prin ORDINUL nr. 5.559 din 7 octombrie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 723 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Constituției, măsurile de protecţie socială privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege, durata normală a zilei de lucru, care este în medie, de cel mult 8 ore.
Concediul de odihnă anual al salariaţilor, potrivit Codului muncii republicat
Cu privire la măsurile de protecţie socială, Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 -Codul muncii republicat, la art. 6 precizeză:
Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.
Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.
Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.
Dreptul la concediu de odihnă anual, ca măsură de protecţie social este regăsit la art. 39, lit. c) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 Codul muncii republicat:
Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale.
Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.
Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.
Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni.
În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) art. 148, din Codul Muncii, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă.
În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Dreptul la concediul de odihnă al cadrelor didactice
Potrivit art. 17 din Hotărârea nr. 250 din 8 mai 1992, republicată privind concediul de odihna şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publica, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare,
Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul Învăţământului, iar pentru personalul trimis în misiune permanenta în strainatate, de către Ministerul Afacerilor Externe.
Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare la art. 267 prevede:
Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.
Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă în conformitate cu Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, aprobate prin OMECTS nr. 5.559 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, CU modificările și completările ulterioare aduse de Ordinul nr. 5.411 din 23 august 2012 (denumite în continuare Norme).
Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar beneficiază de dreptul la concediul de odihnă anual cu plată, cu o durată de 62 de zile lucrătoare, în perioada vacanţelor şcolare.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
Cadrele didactice din învăţământul universitar beneficiază de concediul anual de odihnă cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
În cazuri justificate, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal de odihnă, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.
Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală dacă au prestat activitatea în baza unui contract individual de muncă, cu durată nedeterminată ori determinată, în tot cursul anului şcolar sau universitar.
Cadrul didactic care a desfăşurat activitate la catedră o parte din anul şcolar/universitar are dreptul la un concediu de odihnă cu o durată calculată proporţional cu numărul lunilor lucrate în anul şcolar/universitar respectiv.
În cazul în care angajarea s-a făcut după începerea anului şcolar sau universitar, durata concediului de odihnă este proporţională cu perioada lucrată.
Cadrelor didactice care au lucrat în diferite perioade ale anului şcolar/universitar un anumit număr de zile li se consideră luna integral lucrată în învăţământ dacă din însumarea zilelor respective rezultă 30 de zile calendaristice.
Personalul didactic încadrat pe fracţiuni de normă beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat conform prevederilor alin. (2) şi (3) din Norme.
Cadrelor didactice care, pe parcursul unui an şcolar/universitar, îşi desfăşoară activitatea succesiv în mai multe unităţi/instituţii de învăţământ li se acordă concediul de odihnă de către unitatea/instituţia la care funcţionează în momentul începerii vacanţei. În aceste situaţii, indemnizaţia de concediu va fi suportată de toate unităţile/instituţiile de învăţământ la care au fost încadrate, proporţional cu perioada lucrată la fiecare dintre acestea în cursul anului şcolar/universitar respectiv.
Specialiştii din alte sectoare de activitate, care au fost angajaţi prin concurs în învăţământ ca personal didactic cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată sau determinată, beneficiază de concediul de odihnă prevăzut pentru cadrele didactice, proporţional cu perioada efectiv lucrată în învăţământ în anul şcolar/universitar respectiv.
Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora au dreptul la concediul de odihnă plătit numai pentru funcţia de bază, pentru care s-a încheiat contractul de muncă.
Personalul didactic pensionat încadrat cu contract de muncă pe durată determinată în regim de plată cu ora, cu normă întreagă sau pe fracţiuni de normă, beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (5) din Norme.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite cu consultarea reprezentantului/reprezentanţilor organizaţiei/organizaţiilor sindicale din unitatea/instituţia de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative, sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale.
Programarea concediilor de odihnă se face în primele două luni ale anului şcolar ori universitar de către consiliul de administraţie sau de către senatul universităţii.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie sau de senatul universităţii, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
La programarea concediilor de odihnă ale cadrelor didactice conducerea unităţii/instituţiei are în vedere, în măsura în care este posibil, şi specificul activităţii soţului/soţiei.
Programarea concediului de odihnă se dispune prin decizie a directorului/rectorului unităţii/instituţiei de învăţământ.
Pentru fiecare cadru didactic încadrat după aprobarea programării concediilor de odihnă conform alin. (1)-(3) din Norme, perioada de concediu se stabileşte, în scris, odată cu semnarea contractului individual de muncă.
Cadrul didactic care a fost în incapacitate temporară de muncă sau în concediu fără plată întregul an şcolar/universitar nu are dreptul la concediu de odihnă pentru anul şcolar/universitar respectiv.
În cazul în care perioadele de concedii pentru incapacitate temporară de muncă şi de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au extins pe 2 ori mai mulţi ani şcolari/universitari consecutivi, cadrul didactic are dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat pentru anul şcolar/universitar în care a reînceput activitatea, proporţional cu lunile lucrate, în măsura în care acesta nu a fost efectuat în anul în care a absentat de la serviciu pentru motivele mai sus menţionate.
Orice convenţie prin care se renunţă, în totalitate sau în parte, la dreptul la concediul de odihnă este nulă de drept.
Media zilnică a veniturilor se stabileşte în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
Pentru cadrele didactice încadrate cu fracţiuni de normă indemnizaţia de concediu se calculează avându-se în vedere drepturile salariale corespunzătoare, cuvenite pentru fracţiunea de normă sau fracţiunile de normă care se iau în calcul.
Efectuarea concediului de odihnă este întreruptă în următoarele situaţii:
a) cadrul didactic se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
b) cadrul didactic se află în concediu de maternitate;
c) cadrul didactic este chemat să îndeplinească îndatoriri publice;
d) cadrul didactic este rechemat, prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, numai pentru interese de serviciu urgente sau neprevăzute care fac necesară prezenţa sa în unitate/instituţie.
În situaţia rechemării, unitatea/instituţia are obligaţia de a suporta toate cheltuielile cadrului didactic şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Cadrul didactic beneficiază, în acest caz, cel puţin de rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului de odihnă în altă localitate, echivalentă cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemării.
Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) din Norme, cadrele didactice au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când aceasta nu este posibil, la o dată stabilită printr-o nouă programare.
În cazul în care concediul început la o anumită dată este întrerupt conform art. 11, se procedează la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu salariul cuvenit cadrului didactic pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pentru această perioadă, după caz, potrivit legii.
La data reprogramată pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă, cadrului didactic i se acordă indemnizaţia de concediu cuvenită pentru această perioadă.
În cazul în care, după ce personalul didactic a efectuat concediul de odihnă, contractul individual de muncă a încetat, acesta este obligat să restituie unităţii partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
Prezentele norme se aplică funcţiilor didactice de predare şi instruire practică din învăţământul preuniversitar şi funcţiilor didactice şi de cercetare din învăţământul universitar.
Contractul colectiv de muncă unic nr. 435 din 17 aprilie 2019 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar completează cadrul specific de acordare a concediului de odihnă cu următoarele precizări :
Dreptul la concediul de odihnă este garantat de lege.
Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat se stabileşte de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 3, împreună cu reprezentantul organizaţiei sindicale, afiliate la una dintre federaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, în primele două luni ale anului şcolar.
La programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, se va ţine seama şi de specificul activităţii celuilalt soţ.
Cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă de 62 de zile lucrătoare.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii sub vârsta de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, în condiţiile legii.
Personalul didactic care însoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizează în perioada vacanţelor şcolare se află în activitate, dar nu mai mult de 16 zile calendaristice.
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată.
Temei legal: Articolul 1 alin. (7) din NORME METODOLOGICE din 7 octombrie 2011 privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, aprobate prin ORDINUL nr. 5.559 din 7 octombrie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 723 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.
