luni, 19 martie 2018
marți, 13 martie 2018
ORDIN nr. 3.218 din 16 februarie 2018
ORDIN nr. 3.218 din 16 februarie 2018
pentru modificarea Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/2015
EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 220 din 12 martie 2018
Aici https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/198533
pentru modificarea Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/2015
EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 220 din 12 martie 2018
Aici https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/198533
duminică, 11 martie 2018
Punct de vedere
Punct de vedere privind reprezentarea de către consilierul juridic al
inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de
orice nivel
Cadrul general care reglementează raporturile de muncă ale consilierului juridic ca angajat este reprezentat de Codul muncii, republicat - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:
Art. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o
persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze
munca pentru şi sub autoritatea unui
angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii
denumite salariu.
În detaliu, activitatea consilierului
juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.
Conform
art. 2 alin. (1), Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de
activitate învăţământ preuniversitar[1], termenul angajator desemnează:
a)
Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, reprezentat prin ministru;
b) Inspectoratele şcolare,
reprezentate prin inspectori şcolari generali;
c)
Unităţile
de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;
d)
Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin
directori.
Prin urmare, angajatorul consilierului juridic este inspectoratul
școlar județean.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările
ulterioare, prevede:
Art. 1 Consilierul juridic asigură
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor
publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale
celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor
juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia
şi legile tării.
Art. 2 Consilierul juridic poate
să fie numit în funcţie sau angajat
în muncă, în condiţiile legii.
În consecință, Consilierul juridic,
ca angajat în muncă în baza unui contract individual de
muncă asigură reprezentarea, apărarea drepturilor şi
intereselor legitime ale instituției publice
în slujba căreia se
află, adică ale angajatorului său, în schimbul unei remuneraţii denumite
salariu.
În sprijinul acestei afirmații vin următoarele prevederi din Statutul
profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:
Art. 8 În
activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în
favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime
ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice
natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art. 40 Îndatoririle
consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără
drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei
juridice, autorităţii sau entităţii pentru
care exercită profesia, asigură consultanţă şi
reprezentare juridică,
avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
Mai mult decât atât,
nerespectarea prevederilor legale mai sus menționate poate intra
sub incidența Codului
Penal care incriminează fapta exercitarea fără drept a unei
profesii sau activităţi la
art. 348:
Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru
care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât
cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se
sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la
un an sau cu amendă.
Activităţile specifice ale consilierului juridic din cadrul
inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul MEN nr. 5.530/2011
privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare. În acest
sens, la lit b), ordinul
menționat prevede:
Consilierul juridic reprezintă
interesele legitime ale
inspectoratului şcolar în
faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.
Se observă clar
că este reglementat astfel și NU în acest mod: Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar și ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de
orice nivel.
M.E.N. nu putea să reglementeze nici în acest
mod: Consilierul juridic ...reprezintă
interesele legitime ale Ministerului Educației Naționale în
faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel, deoarece
consilierul juridic nu este angajat al Ministerului
Educației Naționale .
M.E.N. a stabilit această obligație corect, de a reprezenta numai interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti
de orice nivel .
În consecință,
Nu există
temei legal pentru reprezentarea de către consilierul juridic al
inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de
orice nivel.
[1] Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate
Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S. sub nr. 78 din data
de 22.02.2017
marți, 27 februarie 2018
Structura anului școlar 2018-2019
Cursurile anului şcolar 2018-2019 încep luni, 10 septembrie și însumează 168 de zile lucrătoare (34 de săptămâni).
Structura anului școlar cuprinde semestrul I (10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019) şi semestrul al II-lea (11 februarie 2019 - 14 iunie 2019).
Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel:
vacanţa de iarnă (22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019),
vacanţă intersemestrială (2 - 10 februarie 2019),
vacanţa de primăvară (20 aprilie - 5 mai 2019) şi
vacanţa de vară (15 iunie - 15 septembrie 2019).
Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 27 octombrie - 4 noiembrie 2018.
Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019.
Sancţionarea elevilor
Sancţionarea elevilor din sistemul de
învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat
Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular
şi confesional autorizat/acreditat, care săvârşesc fapte prin care se încalcă
dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi
sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.
Pentru a putea
fi sancţionaţi elevii din sistemul de
învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, faptele
acestora trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ sau în
cadrul activităţilor extraşcolare.
Pentru faptele
petrecute în afara perimetrului unităţii de învăţământ sau în afara
activităţilor extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ, elevii răspund
conform legislaţiei în vigoare.
Violenţa fizică
sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Sancţiunile
ce pot fi aplicate elevilor sunt:
a) observaţie
individuală;
b) mustrare
scrisă;
c) retragerea
temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, " Bani de
liceu", a bursei profesionale;
d) mutarea
disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
e) preavizul
de exmatriculare;
f)
exmatriculare.
Toate
sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. Sancţiunea se aplică din
momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
Sancţionarea
elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este
interzisă în orice context.
Sancţiunile mutarea
disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ și preavizul
de exmatriculare nu se pot aplica în învăţământul primar.
Sancţiunile preavizul
de exmatriculare și exmatricularea
nu se pot aplica în învăţământul obligatoriu.
Elevii nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.
Observaţia
individuală constă în atenţionarea elevului cu privire la încălcarea
regulamentelor în vigoare ori a normelor de comportament acceptate. Aceasta
trebuie însoţită de consilierea elevului, care să urmărească remedierea
comportamentului. Sancţiunea se aplică de către profesorul diriginte,
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar sau de către
directorul unităţii de învăţământ.
Mustrarea
scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către profesorul
pentru învăţământul primar sau profesorul diriginte, cu menţionarea faptelor
care au determinat sancţiunea.
Sancţiunea este
propusă consiliului clasei de către cadrul didactic la ora căruia s-au petrecut
faptele susceptibile de sancţiune, spre validare.
Sancţiunea se consemnează în registrul de
procese-verbale al consiliului clasei şi într-un raport care va fi prezentat consiliului profesoral de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar sau profesorul
diriginte, la sfârşitul semestrului.
Documentul
conţinând mustrarea scrisă va fi înmânat elevului sau
părintelui/tutorelui/susţinătorului legal, pentru elevii minori, personal sau,
în situaţia în care acest lucru nu este posibil, prin poştă, cu confirmare de
primire.
Sancţiunea se
înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.
Sancţiunea poate
fi însoţită de scăderea notei la purtare,
respectiv de diminuarea calificativului, în învăţământul primar.
Retragerea temporară sau definitivă a
bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului clasei,
aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.
Sancţiunea este
însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului,
în învăţământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ.
Mutarea
disciplinară la o clasă paralelă, în aceeaşi unitate de învăţământ, se
consemnează într-un document care se înmânează de către învăţător/institutor/
profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte/ director, sub
semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor şi
elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
Sancţiunea se
consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol.
Sancţiunea,
însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
Preavizul de
exmatriculare se întocmeşte de către profesorul diriginte, pentru elevii
care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15%
din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar,
se semnează de către acesta şi de director. Acesta se înmânează elevului şi,
sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
Sancţiunea se
consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se
menţionează în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an
şcolar.
Sancţiunea,
însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
Exmatricularea
constă în eliminarea elevului din unitatea de învăţământ preuniversitar în care
acesta a fost înscris, până la sfârşitul anului şcolar.
Exmatricularea
poate fi:
a)
exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi
unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;
b)
exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ;
c)
exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere,
pentru o perioadă de timp.
Elevii
exmatriculaţi din unităţile de învăţământ - liceal şi postliceal - din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru motive imputabile,
se pot transfera, în anul şcolar următor, într-o altă unitate de învăţământ, cu
respectarea prevederilor prezentului act normativ, a regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a
regulamentelor specifice.
Exmatricularea
cu drept de reînscriere în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de
învăţământ şi în acelaşi an de studiu, se aplică elevilor din ciclul
superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri grave,
prevăzute de prezentul act normativ ori de regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ sau apreciate ca atare de către consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ.
Sancţiunea se
aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul
orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină
de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.
Potrivit art. 98 alin. (1)
lit. g) din Legea nr. 1/2011- a educației nașionale, cu modificările și
completările ulterioare, Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ
este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu
personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar
sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea
a minimum o treime dintre membrii personalului didactic. Printre atribuţiile
consiliului profesoral există și prevederea de a aproba sancţionarea abaterilor
disciplinare ale elevilor.
Dacă abaterea
constă în absenţe nemotivate, sancţiunea exmatriculării se poate aplica numai
dacă, anterior, a fost aplicată sancţiunea preavizului de exmatriculare.
Sancţiunea se
consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în
catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
Sancţiunea se
comunică de către directorul unităţii de învăţământ, în scris, elevului şi, sub
semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
Sancţiunea,
însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
Exmatricularea
fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor
din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri
deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
Sancţiunea,
însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la
propunerea consiliului clasei.
Sancţiunea se
consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în
catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
Sancţiunea se
comunică de către directorul unităţii de învăţământ, în scris, elevului şi, sub
semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
Exmatricularea
din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă
de 3-5 ani, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din
învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare
de către consiliul profesoral.
Sancţiunea se
aplică prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,
prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această sancţiune. În
acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite Ministerului Educaţiei
Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice propunerea motivată a consiliului
profesoral privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu documente sau orice
alte probe din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul
propus spre sancţionare.
Sancţiunea se consemnează în registrul de
procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei şi în registrul
matricol. Sancţiunea se comunică de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Cercetării Ştiinţifice, în scris, elevului şi, sub semnătură, părintelui,
tutorelui sau susţinătorului legal.
Anularea sancţiunii
După opt săptămâni sau la încheierea semestrului sau a
anului şcolar, consiliul se reîntruneşte.
Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată
la art. 16 alin. (4) lit. a)-e) din Ordinul MENCS nr. 4.742/2016 dă dovadă de un comportament fără abateri pe o
perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului sau
a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată
sancţiunii, poate fi anulată.
Anularea măsurii scăderii notei la purtare dispuse în condiţiile mai sus menționate, se
aprobă de către entitatea care a aplicat sancţiunea.
Sancţiuni
privind nefrecventarea orelor de curs
Pentru toţi
elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe
semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din
numărul de ore pe semestru la o disciplină sau modul, va fi scăzută nota la purtare
cu câte un punct.
Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în
anul şcolar anterior nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu profil
militar, confesional şi pedagogic.
Pagube patrimoniale
Elevii care se
fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de
învăţământ sunt obligaţi să acopere, în conformitate cu prevederile art.
1357-1374 din Codul civil, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare
reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate
cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.
În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor
şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un
exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual
deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor
respective. Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru
distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare.
Contestarea sancţiunilor
Elevii au
dreptul la apărare, conform legii.
Contestarea sancţiunilor ce pot fi aplicate elevilor,
prevăzute la art. 16 din Ordinul MENCS nr. 4.742/2016 se adresează, de
către elev sau, după caz, de către părintele/tutorele/susţinătorul legal al
elevului, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ
preuniversitar, în termen de 5 zile lucrătoare de la aplicarea sancţiunii.
Contestaţia se soluţionează în
termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unităţii de
învăţământ. Hotărârea consiliului de administraţie nu este definitivă şi poate
fi atacată ulterior la instanţa de contencios administrativ din circumscripţia
unităţii de învăţământ, conform Legii
nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ poate
fi contestată, în scris, la Ministerul Educaţiei Naţionale în termen de 5 zile
lucrătoare de la comunicarea sancţiunii.
Temei legal: Ordinul MENCS nr. 4.742 din 10 august 2016 pentru
aprobarea Statutului elevului
joi, 22 februarie 2018
Punct de vedere
PUNCT DE VEDERE JURIDIC CU PRIVIRE LA ASPECTELE DE
NELEGALITATE CUPRINSE ÎN PROIECTUL DE METODOLOGIE DE ÎNSCRIERE A COPIILOR
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR PENTRU ANUL ȘCOLAR 2018-2019
Proiectul de Metodologie de înscriere a copiilor în
învățământul primar pentru anul școlar 2018-2019 cuprinde:
Art. 11. - (1) Criteriile specifice de departajare
menționate la art. 10 alin. (5) sunt elaborate în urma consultării cadrelor
didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliu reprezentativ al
părinților.
(2) Criteriile specifice de departajare
menționate la art.10 alin. (5) sunt aprobate de consiliul de administrație al
unității de învățământ, după acordarea avizului de legalitate de către
consilierul juridic.[1]
Având în vedere că pe raza unui județ
există un consilier juridic angajat la Inspectoratul
Școlar județean, se trage concluzia că
proiectul face referire la consilierul juridic al
Inspectoratului Școlar județean.
Potrivit art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5
octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi
funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificarile si completarile
ulterioare, consilierul juridic din ISJ are următoarele atribuţii:
a)
reprezintă drepturile şi interesele legitime ale inspectoratului şcolar
în raporturile cu autorităţile publice,
instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică;
b) reprezintă interesele legitime ale
inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel;
c) asigură asistenţă şi consultanţă de
specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali
adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor
de învăţământ, la solicitarea acestora;
d) asigură păstrarea evidenţei lucrărilor
realizate şi a dosarelor de instanţă;
e) rezolvă alte lucrări cu caracter
juridic, în funcţie de specificul activităţii, care îi sunt repartizate de
către inspectorul şcolar general;
f) participă la comisiile
constituite la nivelul inspectoratului şcolar;
g) acordă avizul de legalitate pentru
actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;
h) obţine titlurile executorii şi le
transmite compartimentului financiar-contabil în vederea executării;
i) întocmeşte, actualizează
şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul
compartimentului;
j) informează conducerea şi membrii
compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter
normativ de interes general şi specifice învăţământului;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute
de lege, cu respectarea prevederilor legale.
Profesia de consilier juridic
face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp
profesional şi se exercită conform prevederilor:
•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului muncii-
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.
În esență, acestea prevăd:
1.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)
ART. 1 Consilierul
juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale
autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de
interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale
persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi
în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
ART. 2
Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în
condiţiile legii.
ART. 3
(1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit
functiei şi categoriei acesteia.
(2)
Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.
ART. 4
Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea
autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a
persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi
interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice,
instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica,
română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice
unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.
2.
Codul muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată *)
ART.
10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în
schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
ART.
11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare
sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte
colective de muncă.
3.
Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004
Art. 8
În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art.. 40 Îndatoririle consilierului juridic
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art.. 40 Îndatoririle consilierului juridic
(1)
Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei,
persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia,
asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele
cu caracter juridic emise de acestea.
(2)
Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
Consilierul
juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a
crezului său profesional.
Consilierul
juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale
persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din
cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în
legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau
modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia
legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei
presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din
partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.
Consilierul
juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii,
statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.
Propunerea este
netemeinică și nelegală deoarece
consilierul juridic are un statut și un
rol stabilit prin lege.
A aviza actele
altei persoane juridice cu care consilierul
juridic nu are încheiat un contract individual de muncă
presupune din partea acestuia profesarea unei meserii
fără drept. Adică infracțiune, conform Art.
348 Noul Cod Penal.
Prin urmare, acesta
va trebui să se abtină, aplicând următoarea
prevedere:
Consilierul
juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii,
statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.
marți, 20 februarie 2018
Rezolvarea litigiilor prevăzute în cadrul contractelor de management din MEN, nivel preuniversitar
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Acte normative specifice invatamantului preuniversitar - part. V Aici http://www.legistm.ro/blog/acte-normative-specifice-invatamantului...
-
ORDINUL NR. 5.530 DIN 5 OCTOMBRIE 2011 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSPECTORATELOR ŞCO...
-
Depunererea declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare În MONITORUL OFICIAL nr...
-
Noțiuni introductive La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesiz...