Strategia Națională Anticorupție 2021-2025

 

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 a fost publicată în Monitorul Oficial  nr. 1218 din 22 decembrie 2021.

 Așadar, Guvernul României a adoptat în ședința din 17 decembrie, la propunerea Ministerului Justiției, Strategia Națională Anticorupție (SNA), marcând astfel îndeplinirea unuia dintre obiectivele din domeniul justiției în PNRR și având, de asemenea, o mare relevanță din perspectiva MCV.

 Denumirea actului normativ: H.G. nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia.

Data intrării în vigoare: 22.12.2021.

 Temei legal

 Strategia  are ca temei legal:

·        art. 108 din Constituţia României, republicată,

·   art. 25 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

 Schimbări preconizate 

 Elaborarea unei noi Strategii Naționale Anticorupție reprezintă una dintre prioritățile Programului de guvernare (2020 – 2024).

 În acest sens, Ministerul  Justiției a urmărit ca viitorul document strategic să fie corect fundamentat, să răspundă nevoilor reale ale societății românești și să reflecte consultarea tuturor actorilor interesați.

 Prezenta strategie a fost realizată în urma unui amplu proces de consultare cu sectorul public, dar și cu societatea civilă și mediul de afaceri din România.

 Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.

 Viziunea acestei strategii este de a consolida sistemul național de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat.

 Promovarea integrității organizaționale în sectorul public, dar și cel privat, este de natură a reduce cazurile de corupție, frauda și a incidentele de integritate în sectoarele expuse la corupție. Totodată, un mediu de integritate robust va sprijini România în atingerea obiectivelor asumate la nivel internațional în domeniul anticorupției și a statului de drept.

 Suplimentar măsurilor de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice, etc.

 La finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat, precum și că au la dispoziție instrumente care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului de corupţie.

 Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional, iar România va consolida percepția de actor credibil, implicat și activ în procesul de contracarare a corupţiei.

 Monitorizare

 Implementarea SNA 2021 – 2025 se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA.

 În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul strategiilor anterior.

 Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate în cadrul platformelor.

 Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise în formatele internaționale la care România este parte. 

 Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea platformelor de cooperare.

 H.G. nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia aprobă:

 

·        Strategia naţională anticorupţie 2021-2025, prevăzută în anexa nr. 1,

·        Seturile de indicatori de performanţă, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie, prevăzute în anexa nr. 2,

·        Inventarul măsurilor preventive, precum şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 3,

·        Standardul general de publicare a informaţiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4,

·        Standardul de publicare a informaţiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în anexa nr. 5.

 Măsuri pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice.

 Până la finalul lunii martie 2022: îndeplinirea  procedurilor privind asumarea unei agende de integritate organizaţională.

 Până la finalul lunii iunie 2022: elaborarea, adoptarea, diseminarea în cadrul instituţiei, autorităţii publice, respectiv întreprinderii publice a planurilor de integritate aferente şi apoi transmiterea acestora la  Ministerul Justiţiei.

 Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituţiilor şi autorităţilor, respectiv a întreprinderilor publice prevăzute în Strategie.

 Prin act administrativ, se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcţie de conducere, precum şi persoanele de contact, la nivel de funcţie de execuţie.

 Atribuţiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fişa postului, după caz.

 Autor: Ionut NISTOR - consilier juridic

 

Managementul personalului contractual din administraţia publică

 La data de 5 mai 2019 a intrat în vigoare

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.

 
Până în prezent, Codul administrativ a suferit modificări și completări aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 12 septembrie 2019; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44 din 6 aprilie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 61 din 30 aprilie 2020; LEGEA nr. 84 din 17 iunie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 164 din 1 octombrie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 28 octombrie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 27 ianuarie 2021; DECIZIA nr. 112 din 23 februarie 2021; LEGEA nr. 155 din 4 iunie 2021; LEGEA nr. 153 din 4 iunie 2021.

 Codul administrativ reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcționarea autorităților şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

 Acest cod se completează cu LEGEA nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.

 Drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual

Potrivit art. 551 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile și angajaților contractuali din sistemul bugetar, astfel:

,,Articolul 551 alin. (3) Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual”.

 Gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta

Gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către compartimentul de resurse umane.

 Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a transmite, în formatele/forma stabilite/stabilită de instituţiile abilitate, informaţii cu privire la personalul contractual propriu instituţiilor publice cu atribuţii în centralizarea sau gestionarea informaţiilor cu privire la personalul din sectorul bugetar sau în elaborarea de politici publice cu privire la acesta.

 Coordonarea şi controlul normelor de conduită pentru personalul contractual

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a coordona, controla şi monitoriza respectarea normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii şi a legislaţiei specifice aplicabile.

 Normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

 În scopul îndeplinirii corespunzătoare a activităţilor prevăzute la articolul 558 alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice:

a)urmăresc aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice a prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;

b)soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute sau le transmite spre soluţionare organului competent, conform legii;

c)elaborează analize şi rapoarte privind respectarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;

d)asigură informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;

e)asigură informarea personalului contractual propriu cu privire la conduita ce trebuie respectată;

f)colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică.

 Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa normele privind conduita personalului propriu la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.

 Soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual

Sesizările cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual sunt analizate şi soluţionate cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii.

 Asigurarea transparenţei cu privire la respectarea normelor de conduită

Instituţiile şi autorităţile publice întocmesc rapoarte anuale cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare ori sub autoritate.

 Raportul anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual se transmite ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

 Formatul şi informaţiile se stabilesc prin ordin al ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

 Conținutul raportului

Raportul trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a)numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;

b)categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;

c)cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;

d)măsurile de prevenire şi/sau, după caz, sancţiunile aplicate.

 Raportul se publică pe pagina de internet a autorităţilor şi instituţiilor publice, iar publicarea se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.

 Personalul contractual din cadrul autorităţilor administrative autonome

Dispoziţiile  Codului administrativ mai sus amintite se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual din cadrul autorităţilor administrative autonome.

 Alte dispoziţii legale aplicabile personalului contractual

Dispoziţiile  Codului administrativ privind managementul personalului contractual din administraţia publică şi gestiunea raporturilor juridice se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.

 

Temei legal: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, actualizată

 

 

PUNCT DE VEDERE cu privire la nelegalitatea art. 17 din proiectul REGULAMENTULUI-CADRU de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

PUNCT DE VEDERE cu privire la  nelegalitatea   art. 17 din proiectul   REGULAMENTULUI-CADRU de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

 

,,ART. 17  Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic”.

 

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,

•Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, acestea  prevăd:

 1.     Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

 

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

ART. 3  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

2.     Codul muncii -Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată

 

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

 

3.     Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

 

Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic

  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

   În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

 

  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.

 Articolul 2  din CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 651 din 28 aprilie 2021 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S. definește ,,angajatorul”  și ,,salariatul”:

 Art. 2 (1)Termenul angajator desemnează:

– Ministerul Educaţiei, reprezentat prin ministru;

– Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;

– Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;

– Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori.

(2)Termenul unitate, în conformitate cu prevederile art. 1 lit. k) din Legea nr. 62/2011, desemnează:

– Unităţile de învăţământ preuniversitar;

– Inspectoratele şcolare, Ministerul Educaţiei, alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate acestora.

(3)Termenul salariat desemnează persoana fizică ce prestează muncă pentru şi sub autoritatea unuia dintre angajatorii prevăzuţi la alin. (1), în schimbul unei remuneraţii denumite salariu, în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată/determinată.

 Prin urmare,     solicităm   scoaterea art. 17  din proiect.

 În  caz  contrar, consilierul     va  trebui să  se  abtină,  aplicând  următoarea prevedere: ,,Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale”.

Punct de vedere privind imposibilitatea reprezentării de către consilierul juridic a unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti

 

Punct de vedere privind imposibilitatea  reprezentării  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor legitime ale  unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel

 

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,

•Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată

•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,

•Codului deontologic al consilierului juridic,

•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

 1.     Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

 

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

ART. 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

2.     Codul muncii -Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată

 

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

 

3.     Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

 

Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic

  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

   În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

 

  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.

 

         Așadar, cadrul general care reglementează raporturile de muncă  ale  consilierului  juridic ca angajat  este reprezentat de Codul muncii, republicat - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:

     ,,Art. 10  Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită  salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu”.

În detaliu, activitatea   consilierului juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.

Conform art. 2 alin. (1), Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar[1],  termenul angajator desemnează:

a)      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, reprezentat prin ministru;

b)      Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;

c)      Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;

d)      Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori.

Prin urmare, angajatorul  consilierului juridic este inspectoratul școlar județean.

Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

,,Art. 1 Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile tării.

Art. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii”.

 În consecință,  Consilierul juridic, ca angajat în muncă în  baza unui contract individual de muncă  asigură reprezentarea,  apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale instituției publice  în slujba căreia  se află, adică  ale angajatorului  său, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

 În sprijinul acestei  afirmații  vin următoarele prevederi  din Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:

 ,,Art. 8  În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  

- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  

Art. 40 Îndatoririle consilierului juridic

(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea”.

 Mai mult decât atât, nerespectarea  prevederilor legale  mai sus menționate  poate intra sub incidența  Codului Penal  care  incriminează  fapta exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi la art. 348:

 ,,Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

  Activităţile specifice  ale consilierului juridic din cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul MEN nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.  În  acest sens, la lit b),  ordinul menționat  prevede: 

 ,,Consilierul juridic reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.

 Se observă  clar că  este  reglementat astfel  și NU în acest mod: ,,Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar și ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.

M.E. nu putea să  reglementeze nici  în acest mod: Consilierul juridic ... reprezintă interesele legitime ale Ministerului Educației Naționale în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel,  deoarece  consilierul juridic  nu este  angajat al Ministerului Educației Naționale .

 M.E. a  stabilit  această obligație  corect,  de a reprezenta numai  interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel .

În consecință,

Nu  există  temei legal  pentru  reprezentarea  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale   unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.

---

 

[1] Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S.