joi, 13 septembrie 2018

LegisTM-program de legislaţie românească şi europeană

Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt
  






Informatii telefonice 0720 528 028


Lu-Vi: 09-17

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Evaluarea riscurilor de corupţie și a incidentelor de integritate



În Monitorul Oficial nr. 751 din 30 august 2018 a fost publicată H.G. nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate.

Hotărârea aprobă Metodologia standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, precum și Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale.

Data intrarii in vigoare: 30 august 2018.

Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa http://legistm.ro.


Fisiere atasate:
 HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 completa.docx [81.1 KB] 
Nu a fost descarcat pana acum 

joi, 30 august 2018

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, la zi


EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011
Forma consolidată valabilă la data de 31 August 2018

  *) Notă :Forma consolidată a LEGII nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2011, la data de 31 August 2018 este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de: LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011; LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 12 decembrie 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 6 martie 2013; LEGEA nr. 62 din 21 martie 2013; LEGEA nr. 206 din 27 iunie 2013; DECIZIA nr. 397 din 1 octombrie 2013; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 103 din 14 noiembrie 2013; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013; LEGEA nr. 1 din 8 ianuarie 2014; LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012; DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 9 aprilie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014; DECIZIA nr. 669 din 12 noiembrie 2014; LEGEA nr. 95 din 30 aprilie 2015; LEGEA nr. 118 din 21 mai 2015; LEGEA nr. 153 din 18 iunie 2015; LEGEA nr. 220 din 23 iulie 2015; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 30 septembrie 2015; LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 2 martie 2016; LEGEA nr. 118 din 31 mai 2016; LEGEA nr. 140 din 12 iulie 2016; LEGEA nr. 141 din 12 iulie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 12 octombrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 15 decembrie 2016; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 27 ianuarie 2017; LEGEA nr. 11 din 3 martie 2017; LEGEA nr. 56 din 10 aprilie 2017; LEGEA nr. 70 din 14 aprilie 2017; LEGEA nr. 90 din 28 aprilie 2017; LEGEA nr. 137 din 13 iunie 2017; LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017; LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017; LEGEA nr. 211 din 8 noiembrie 2017; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017; LEGEA nr. 71 din 19 martie 2018; LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 8 iunie 2018; DECIZIA nr. 307 din 8 mai 2018; LEGEA nr. 201 din 20 iulie 2018; ORDONANŢA nr. 9 din 23 august 2018.


Fisiere atasate:
 LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.docx [306.89 KB] 
Nu a fost descarcat pana acum 

vineri, 22 iunie 2018

Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar



Potrivit Ordinului MECTS nr. 5550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, s-a constituit Consiliul naţional de etică are obligaţia să elaboreze codul de etică şi să îl înainteze spre aprobare MEN.

Codul de etică cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională.

Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.

Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

Compunerea conducerii Consiliului naţional de etică pentru 2016-2020:

Președinte: Despan Gabriela-ISJ Prahova

Membrii:
• Vicepresedinte: Cătălin Mocanu-ISJ Vrancea
• Vicepresedinte: Mândreanu Ciprian-ISJ Brăila 
• Secretar general: Cranta Gheorghița-ISJ Mehedinți
• Secretar: Nistor Ion-ISJ Hunedoara


Codul de etică -- aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/205456

vineri, 15 iunie 2018

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică



ORDIN nr. 5550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 13 octombrie 2011




  În baza prevederilor art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
  în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
  ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
  ART. 1
  Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
  ART. 2
  Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
  ART. 3
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Ministrul educaţiei, cercetării,
               tineretului şi sportului,
                Daniel Petru Funeriu
  Bucureşti, 6 octombrie 2011.
  Nr. 5.550.
  

ANEXĂ
REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a Consiliului
naţional de etică din învăţământul preuniversitar
  CAP. I
  Constituirea Consiliului naţional de etică
  ART. 1
  În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică, organism consultativ, fără personalitate juridică.
  ART. 2
  Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti, cu prestigiu profesional şi autoritate morală, reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.
  ART. 3
  Consiliul naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu prezentul regulament.
  ART. 4
  La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică. Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:
  a) 4 reprezentanţi ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;
  b) 2 reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;
  c) 2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi de către organizaţiile în cauză;
  d) un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.
  ART. 5
  Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre persoanele propuse conform prevederilor art. 4.
  ART. 6
  Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.
  ART. 7
  (1) Membrii comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului naţional de etică.
  (2) După constituire, fiecare comisie de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:
  a) preşedintele comisiei;
  b) secretarul comisiei;
  c) delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.
  (3) Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului naţional de etică cu următoarea componenţă:
  (i) preşedinte;
  (îi) 2 vicepreşedinţi;
  (iii) secretar general;
  (iv) secretar.
  ART. 8
  Nu pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică persoanele care:
  a) ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;
  b) au sancţiuni profesionale;
  c) prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;
  d) fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
  e) practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;
  f) au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;
  g) au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
  ART. 9
  În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.
  CAP. II
  Atribuţiile Consiliului naţional de etică
  ART. 10
  Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:
  a) elaborează codul de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare cod de etică, şi îl înaintează spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Codul de etică va cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională;
  b) urmăreşte aplicarea codului de etică prin:
  (i) diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;
  (îi) evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;
  (iii) organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul de etică;
  (iv) elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele sesizate;
  (v) elaborarea unui "raport de caz" în urma unei decizii motivate;
  c) analizează şi soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile codului de etică;
  d) prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Acest raport se face public.
  e) notifică, prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti, instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu privire la cazurile respective;
  f) activează împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului, cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;
  g) se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;
  h) organizează anual câte două întruniri la nivel naţional.
  
Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c);
  i) în cadrul întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.
  j) oferă consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;
  k) diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.
  CAP. III
  Atribuţiile membrilor comisiei de etică
  ART. 11
  Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:
  a) preşedintele comisiei de etică:
  (i) asigură conducerea operativă a comisiei;
  (îi) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;
  (iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
  (iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;
  (v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ori alte instituţii de interes public.
  b) secretarul comisiei de etică:
  (i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;
  (îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor comisiei;
  (iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;
  (iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
  (v) asigură legătura dintre membrii comisiei.
  c) membrii comisiei de etică:
  (i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;
  (îi) participă la lucrările comisiei.
  CAP. IV
  Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică
  ART. 12
  Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:
  a) preşedintele Consiliului naţional de etică:
  (i) asigură conducerea operativă a consiliului;
  (îi) convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;
  (iii) prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
  (iv) distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;
  (v) reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele şcolare, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau cu alte instituţii de interes public.
  b) vicepreşedinţii Consiliului naţional de etică:
  (i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
  (îi) coordonează comisiile de lucru ale consiliului.
  c) secretarul general al Consiliului naţional de etică:
  (i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
  (îi) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;
  (iii) stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.
  d) secretarul Consiliului naţional de etică:
  (i) exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;
  (îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului;
  (iii) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
  (iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.
  CAP. V
  Funcţionarea comisiei de etică
  ART. 13
  (1) La nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare. Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:
  a) şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;
  b) şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.
  (2) Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.
  (3) Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.
  (4) În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.
  (5) Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1). Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.
  (6) Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituţiei.
  (7) Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei. În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le analiza şi soluţiona, conform legii.
  (8) Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în care se constată un conflict de interese de orice natură.
  (9) Comisia de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile codului de etică. Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o atenţionare colegială.
  (10) Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.
  (11) În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei prezenţi.
  (12) Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.
  (13) În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.
  (14) Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei. În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Vor fi subliniate abaterile înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport se face public.
  
ART. 14
  Activitatea comisiei de etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest sens se iau următoarele măsuri:
  1. Discuţiile sunt confidenţiale până la decizia finală.
  2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.
  3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.
  4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
  5. Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord să renunţe la confidenţialitate.
  6. Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidenţialităţii.
  7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
  
CAP. VI
  Dispoziţii finale
  ART. 15
  (1) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate ca, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.
  (2) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, vor întreprinde măsurile necesare organizării primei întruniri anuale a Consiliului naţional de etică.
  ART. 16
  Consiliul naţional de etică are obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la data primei întâlniri anuale, să elaboreze codul de etică şi să îl înainteze spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  ART. 17
  (1) Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.
  (2) Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
                   -----


Contraventii in legea educatiei








ART. 360  
(1)   Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a)   nerespectarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3)[1], din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal;
b)   nerespectarea dispoziţiilor art. 143 alin. (5)[2], cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2)   Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(3)        Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competenţe în domeniu.




[1] (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

[2] (5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat.

joi, 14 iunie 2018

Cunoaşterea, aplicarea şi controlarea legislaţiei

Responsabilitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a unor funcţii din educație privind cunoaşterea, aplicarea şi controlarea/ respectarea în teritoriu a legislaţiei generale şi specifice, a ordinelor şi instrucţiunilor MEN şi ISJ


  Acte normative specifice invatamantului preuniversitar - part. V  Aici  http://www.legistm.ro/blog/acte-normative-specifice-invatamantului...