joi, 14 februarie 2019

Consiliul de administraţie al unității de învățământ



Consiliul de administraţie



Conducerea unităţilor de învăţământ--- LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011

  ART. 96
  (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale. 
  (2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

  a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  a^1) Abrogată.

  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

  b^1) Abrogată.

  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

  c^1) Abrogată.

  d) în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani.

  e) în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional şi tehnic, consiliile de administraţie se pot mări cu 2 membri desemnaţi de operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii partenere, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate.

  (2^1) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

  a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

  (3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
  (4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate.
  (4^1) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
  (4^2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
        (5) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
  (6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  (7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
  a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învățământ;
  b) aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învățământ;
  c) aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
  d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi; 
  e) abrogată;
      f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;
  g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
  h) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
  i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
  j) aprobă orarul unităţii de învățământ;
  k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
  l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei naţionale, respectiv ale Ministerului Educaţiei Naţionale.
       (8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
   (9) Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraţie.

  (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), prin ordin al ministrului educaţiei naţionale se stabileşte, provizoriu, un consiliu de administraţie şi se numeşte un director până la ocuparea funcţiei prin concurs naţional conform art. 257, ce va fi organizat într-o perioadă de maximum 6 luni, pentru unităţile de învăţământ înfiinţate conform prevederilor art. 29^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul de administraţie stabilit provizoriu funcţionează pentru o perioadă de maximum 6 luni de la înfiinţarea unităţii de învăţământ.

  ART. 96^1
  Abrogat.
  ART. 96^2
  Abrogat.








  ART. 18

  (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învățământ.
  (2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. 
  (3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

   (4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
 (5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot desemna alţi reprezentanţi.

  ART. 19
  (1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învățământ.
  (2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
  (3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

*****

METODOLOGIE-CADRU

de organizare şi funcţionare a consiliului de

administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar-- ORDINUL MEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar(actualizat până la data de 9 februarie 2017*)

  CAP. I

  Dispoziţii generale
  ART. 1
  Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, denumite în continuare unităţi de învăţământ, sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
  ART. 2
  Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei metodologii, consiliu de administraţie, este organul de conducere al unităţii de învățământ.
  ART. 3
  Inspectoratul şcolar, în raport cu reţeaua şcolară, mărimea şi specificul fiecărei unităţi de învăţământ, stabileşte prin hotărâre a consiliului de administraţie, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii, numărul de membri ai consiliilor de administraţie pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat şi îl comunică unităţilor de învăţământ până la începutul fiecărui an şcolar.
  CAP. II
  Constituirea consiliului de administraţie
  ART. 4
  (1) Consiliul de administraţie se constituie din 7, 9 sau 13 membri, după cum urmează:
  a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul unităţii de învăţământ, 2 reprezentanţi ai părinţilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  a^1) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 7 membri, 3 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi un reprezentant al operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia îşi desemnează reprezentantul în consiliu sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentantul operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate;
  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice; primarul sau un reprezentant al primarului; 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  b^1) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 9 membri, 4 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 2 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliu sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate;
  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice; primarul sau un reprezentant al primarului; 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  d) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 13 membri, 6 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 3 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate.
  (2) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organul de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
  a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul unităţii de învăţământ; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. 
  (3) În unităţile de învăţământ particular şi confesional, consiliul de administraţie se constituie conform prevederilor art. 96 alin. (5) şi al art. 96^1 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  (4) În consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, constituite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), b) şi c), respectiv alin. (2) lit. a), b) şi c), din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani.
  (5) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliul de administraţie este constituit din 7, 9 sau 13 membri cu drept de vot, din care minimum 2 şi maximum 5 membri din partea cadrelor didactice, minimum 2 şi maximum 5 membri reprezentanţi ai operatorilor economici, la paritate cu numărul de membri din partea cadrelor didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
  (6) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar în a căror organigramă există funcţia de director adjunct, se recomandă ca directorul adjunct/unul dintre directorii adjuncţi, după caz, să fie membru al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate.
  ART. 5
  (1) La începutul fiecărui an şcolar, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor, consiliul de administraţie în exerciţiu hotărăşte declanşarea procedurii de constituire a noului consiliu de administraţie.
  (2) În vederea constituirii noului consiliu de administraţie, în acord cu prevederile art. 4, directorul unităţii de învăţământ derulează următoarea procedură: 
  a) solicită, în scris, consiliului local, primarului, respectiv consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, preşedintelui consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în cazul învăţământului special, operatorului economic/operatorilor economici sau consiliului reprezentativ al operatorilor economici, în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic şi al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliului reprezentativ al părinţilor, precum şi consiliului elevilor desemnarea reprezentanţilor, în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării. În cazul unităţilor de învăţământ în care există clase cu învăţământ în limba maternă, directorul va solicita consiliului reprezentativ al părinţilor să desemneze şi un reprezentant al părinţilor elevilor care învaţă la clasele cu învăţământ în limba maternă. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română;
  b) convoacă consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar, în vederea alegerii cadrelor didactice care vor face parte din consiliul de administraţie;
  c) emite decizia de constituire a consiliului de administraţie pentru anul şcolar în curs, o comunică membrilor şi observatorilor şi o afişează, la loc vizibil, la sediul unităţii de învăţământ, precum şi în toate structurile acesteia.
  (3) La data emiterii de către director a deciziei de constituire a noului consiliu de administraţie se dizolvă de drept consiliul de administraţie care a funcţionat anterior.
  ART. 6
Componenţa consiliului de administraţie se modifică în situaţiile prevăzute de lege şi de prezenta metodologie, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 5.
  ART. 7
  (1) Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi sau, după caz, desemnaţi după cum urmează:
  a) reprezentanţii personalului didactic de predare şi de instruire practică sunt aleşi, prin vot secret, de către consiliul profesoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute de candidaţi, din rândul cadrelor didactice angajate în unitatea de învăţământ cu contract individual de muncă; hotărârea consiliului profesoral se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor acestuia. Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în consiliul de administraţie, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română;

  b) reprezentanţii consiliului local, consiliului judeţean/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt desemnaţi de acesta;

  c) primarul/primarul de sector sau un reprezentant al acestuia; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, pentru unităţile de învăţământ special de stat;
  d) reprezentanţii părinţilor sunt desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinţilor, dintre membrii acestuia care, la data desemnării, au copii în unitatea de învăţământ. Se recomandă ca reprezentanţii părinţilor în consiliul administraţie să nu fie cadre didactice în unitatea de învăţământ respectivă şi să nu ocupe o funcţie de conducere, îndrumare şi control în inspectoratul şcolar.
  e) reprezentantul elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani, este ales prin vot secret de către toţi elevii unităţii de învăţământ, alegerile fiind organizate de către consiliul elevilor. Consiliul Naţional al Elevilor alături de asociaţiile reprezentative ale elevilor elaborează procedura privind alegerea reprezentantului elevilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, care va fi ulterior aprobată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
  f) reprezentantul/reprezentanţii operatorului economic/ operatorilor economici sunt desemnaţi de către operatorul economic partener/operatorii economici parteneri sau de către consiliul reprezentativ al operatorilor economici parteneri.
  (2) Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul unităţilor de învăţământ special de stat.
  (3) Membrii consiliului de administraţie au aceleaşi drepturi şi obligaţii în exercitarea mandatului.
  (4) Calitatea de membru al consiliului de administraţie este incompatibilă cu:
  a) calitatea de membri în acelaşi consiliu de administraţie a soţului, soţiei, fiului, fiicei, rudelor şi afinilor până la gradul IV inclusiv;
  b) primirea unei sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani;
  c) condamnarea penală.
  ART. 8
  (1) Pierderea calităţii de membru în consiliul de administraţie operează de drept în următoarele situaţii:
  a) înregistrarea a 3 absenţe nemotivate în decursul unui an şcolar la şedinţele consiliului de administraţie;
  b) înlocuirea, în scris, de către autoritatea care a desemnat persoana respectivă;
  c) ca urmare a renunţării în scris;
  d) ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă;
  e) ca urmare a încetării/suspendării contractului individual de muncă, în cazul cadrelor didactice.
  (2) Revocarea membrilor consiliului de administraţie se face cu votul a 2/3 din membrii consiliului de administraţie în următoarele situaţii:
  a) săvârşirea de fapte care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii de învățământ;
  b) neîndeplinirea atribuţiilor stabilite.
  (3) Directorul unităţii de învăţământ emite decizia prin care se constată pierderea, de drept sau prin revocare, a calităţii de membru în consiliul de administraţie. Decizia se comunică persoanei şi, după caz, autorităţii/structurii care a desemnat-o.
  ART. 9
  Conducerea unităţii de învăţământ, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură resursele necesare pentru participarea cadrelor didactice membre ale consiliului de administraţie la programe/cursuri de formare specifice managementului unităţilor de învăţământ şi managementului calităţii în educaţie.
  CAP. III
  Funcţionarea consiliului de administraţie
  ART. 10
  (1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
         (1^1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.
  (2) Prezenţa membrilor la şedinţele consiliului de administraţie este obligatorie.
  (3) Consiliul de administraţie este legal întrunit în şedinţă în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor acestuia.
  (4) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii prezenţi, cu excepţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
  (5) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor consiliului de administraţie.
  (5^1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual hotărârile consiliului de administraţie cu privire la numirea/revocarea directorului se iau prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de administraţie.
  (6) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (5), la următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenţi. 
  (7) Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului de administraţie.
  (8) Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret.
  (9) Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Lipsa cvorumului de şedinţă şi/sau cvorumului de vot conduce la nulitatea hotărârilor luate în şedinţa respectivă.
  (10) Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
  (11) La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori. Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
  (11^1) Preşedintele consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care au membrii în unitatea de învăţământ sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, atunci când nu există o asemenea organizaţie sindicală la nivel de unitate, să participe cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat probleme privind relaţiile de muncă, condiţiile de muncă şi salarizarea.
  (12) La toate şedinţele consiliului de administraţie constituit potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c), respectiv art. 4 alin. (2) lit. a), b) şi c), reprezentantul elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani, participă cu drept de vot. În situaţiile în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există elevi care au împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul elevilor este desemnat de consiliul elevilor şi participă cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie, fiind convocat obligatoriu de preşedintele consiliului de administraţie la şedinţele în care se dezbat problematici privind elevii.
  (12^1) La şedinţele consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual şi al unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
  (13) La şedinţele consiliului de administraţie este invitat obligatoriu şi reprezentantul elevilor care învaţă la clasele cu învăţământ în limba maternă, dacă ordinea de zi prevede o problematică a acestui învăţământ. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română.
  (14) La şedinţele consiliului de administraţie pot fi invitate şi alte persoane, în funcţie de problematica înscrisă pe ordinea de zi. De asemenea, dacă unitatea de învăţământ are structuri arondate, participă ca invitaţi şi coordonatorii acestora.
  (15) Discuţiile, punctele de vedere ale participanţilor se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi sunt asumate de aceştia prin semnătură.
  (16) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie, membrii consiliului de administraţie participanţi, observatorii şi invitaţii au obligaţia să semneze procesul-verbal încheiat cu această ocazie.
  ART. 11
  (1) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar în şedinţe ordinare, precum şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui consiliului de administraţie sau a două treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie ori a două treimi din numărul membrilor consiliului profesoral. Consiliul de administraţie este convocat şi la solicitarea a două treimi din numărul membrilor consiliului elevilor sau două treimi din numărul membrilor consiliului reprezentativ al părinţilor.
  (2) Membrii consiliului de administraţie, observatorii şi invitaţii sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea şedinţei ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.
  (3) Dacă, după 3 convocări consecutive, consiliul de administraţie nu se întruneşte în şedinţă cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (3)-(7), sunt reluate demersurile pentru reconstituirea componenţei consiliului de administraţie sau, după caz, de constituire a unui nou consiliu de administraţie.
  (4) Directorul unităţii de învăţământ emite o nouă decizie privind componenţa consiliului de administraţie.
  (5) În cazul în care, în timpul mandatului, cel puţin unul dintre membrii consiliului de administraţie îşi pierde această calitate, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 5.
  ART. 12
  (1) Preşedintele consiliului de administraţie are următoarele atribuţii:
  a) conduce şedinţele consiliului de administraţie;
  b) semnează hotărârile adoptate şi documentele aprobate de către consiliul de administraţie;
  c) întreprinde demersurile necesare pentru înlocuirea membrilor consiliului de administraţie;
  d) desemnează ca secretar al consiliului de administraţie o persoană din rândul personalului didactic din unitatea de învăţământ care nu este membru în consiliul de administraţie, cu acordul persoanei desemnate;
  e) colaborează cu secretarul consiliului de administraţie în privinţa redactării documentelor necesare desfăşurării şedinţelor, convocării membrilor/observatorilor/invitaţilor şi comunicării hotărârilor adoptate, în condiţiile legii;
  f) verifică la sfârşitul fiecărei şedinţe dacă toate persoanele participante (membri, observatori, invitaţi) au semnat procesul-verbal de şedinţă.
  (2) Responsabilităţile secretarului consiliului de administraţie sunt preluate, în absenţa acestuia, de către o altă persoană desemnată de preşedintele consiliului de administraţie.
  (3) Secretarul consiliului de administraţie nu are drept de vot şi are următoarele atribuţii:
  a) asigură convocarea, în scris, a membrilor consiliului de administraţie, a observatorilor şi a invitaţilor;
  b) scrie lizibil şi inteligibil procesul-verbal al şedinţei, în care consemnează inclusiv punctele de vedere ale observatorilor şi invitaţilor, în registrul unic de procese-verbale al consiliului de administraţie;
  c) afişează hotărârile adoptate de către consiliul de administraţie la sediul unităţii de învăţământ, la loc vizibil;
  d) transmite reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au membri în unitatea de învăţământ, în copie, procesul-verbal al şedinţei, anexele acestuia, după caz, şi hotărârile adoptate de consiliul de administraţie;
  e) răspunde de arhivarea documentelor rezultate din activitatea consiliului de administraţie.
  ART. 13
  (1) Documentele consiliului de administraţie sunt:
  a) graficul şi ordinea de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului de administraţie;
  b) convocatoarele consiliului de administraţie;
  c) registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie;
  d) dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.);
  e) registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
  f) dosarul hotărârilor adoptate, semnate de preşedinte, înregistrate în registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie.
  (2) Registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie şi registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni documente oficiale, se leagă şi se numerotează de către secretarul consiliului de administraţie. Pe ultima pagină a registrului, preşedintele ştampilează şi semnează pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.

  (3) Registrele şi dosarul se păstrează în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la preşedintele consiliului de administraţie şi la secretarul consiliului de administraţie.
  ART. 14
  (1) Hotărârile consiliului de administraţie se redactează de către secretarul acestuia, pe baza procesului-verbal al şedinţei, în suficiente exemplare, după caz, şi se semnează de către preşedinte.
  (2) Hotărârile consiliului de administraţie se afişează la avizier şi pe pagina web a unităţii de învățământ.
  (3) Hotărârile consiliului de administraţie sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice sau juridice implicate în mod direct ori indirect în activitatea unităţii de învățământ.
  (4) Hotărârile consiliului de administraţie pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea procedurii prealabile reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
  CAP. IV
  Atribuţiile consiliului de administraţie
  ART. 15
  (1) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
  a) aprobă tematica şi graficul ședințelor;
  b) aprobă ordinea de zi a ședințelor;
  c) stabileşte responsabilităţile membrilor consiliului de administraţie şi proceduri de lucru;
  d) aprobă regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ cu respectarea prevederilor legale;
  e) îşi asumă, alături de director, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învățământ;
  f) particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, fişa-cadru a postului de director adjunct, elaborată de inspectoratul şcolar;
  g) particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, contractul educaţional tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale unităţii de învăţământ şi ale părinţilor, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, preşcolarilor sau a elevilor;
  h) validează statul de personal pentru toate categoriile de personal din unitate, care urmează a fi transmis spre aprobare inspectoratului şcolar la începutul fiecărui an şcolar şi ori de câte ori apar modificări;
  i) pune în aplicare hotărârile luate în şedinţa reunită a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ partenere în consorţiul şcolar din care unitatea de învăţământ face parte;
  j) validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ preuniversitar şi promovează măsuri ameliorative;
  k) aprobă comisia de elaborare a proiectului de dezvoltare instituţională, precum şi comisiile de revizuire a acestuia; aprobă proiectul de dezvoltare instituţională şi modificările ulterioare ale acestuia, precum şi planul managerial al directorului;
  l) adoptă proiectul de buget al unităţii de învăţământ, ţinând cont de toate cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a unităţii de învăţământ, astfel cum sunt acestea prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile; proiectul de buget astfel adoptat se înregistrează la ordonatorul superior de credite;
  m) întreprinde demersuri ca unitatea de învăţământ să se încadreze în limitele bugetului alocat;
  n) avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ şi răspunde, împreună cu directorul, de încadrarea în bugetul aprobat, conform legii;
  o) aprobă modalităţile de realizare a resurselor extrabugetare ale unităţii de învăţământ şi stabileşte utilizarea acestora în concordanţă cu planurile operaţionale din proiectul de dezvoltare instituţională şi planul managerial pentru anul în curs; resursele extrabugetare realizate de unitatea de învăţământ din activităţi specifice (închirieri de spaţii, activităţi de microproducţie etc.), din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite rămân în totalitate la dispoziţia acesteia;
  p) aprobă utilizarea excedentelor anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, reportate în anul calendaristic următor, cu aceeaşi destinaţie sau pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de învățământ;
  q) avizează planurile de investiţii;
  r) stabileşte taxele de şcolarizare pentru învăţământul particular preuniversitar şi pentru cel postliceal de stat, nefinanţat de la buget, conform normelor legale în vigoare;
  s) aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;
  t) aprobă acordarea premiilor pentru personalul unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  u) în unităţile de învăţământ particular, avizează drepturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului din unitate, în conformitate cu prevederile legii şi ale contractului individual de muncă;
  v) aprobă acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice în ţară sau străinătate pentru personalul didactic, în limita fondurilor sau din fonduri extrabugetare;
  w) aprobă, lunar, decontarea cheltuielilor aferente navetei cadrelor didactice din unitatea de învăţământ, în baza solicitărilor depuse de acestea;
  x) aprobă proceduri elaborate la nivelul unităţii de învățământ;
  y) propune, spre aprobare, inspectoratului şcolar înfiinţarea centrului de documentare şi informare, a bibliotecii şcolare în unitatea de învățământ;
  z) aprobă extinderea activităţii cu elevii, după orele de curs, prin programul "Şcoala după şcoală", în funcţie de resursele existente şi posibilităţile unităţii de învățământ;
  aa) aprobă curriculumul la decizia şcolii cu respectarea prevederilor legale;
  bb) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, avizează programele şcolare pentru curriculumul în dezvoltare locală (CDL) şi încheierea contractelor-cadru privind derularea instruirii practice cu operatorii economici;
  cc) aprobă orarul cursurilor din unitatea de învățământ;
  dd) aprobă măsuri de optimizare a procesului didactic propuse de consiliul profesoral;
  ee) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor pe domenii de activitate din unitatea de învățământ;
  ff) aprobă programul de pregătire şi evaluare pentru formaţiunile de studiu cu frecvenţă redusă;
  gg) aprobă tipurile de activităţi educative extraşcolare care se organizează în unitatea de învăţământ, durata acestora, modul de organizare şi responsabilităţile stabilite de consiliul profesoral;
  hh) aprobă graficul de desfăşurare a instruirii practice;
  ii) aprobă proiectul de încadrare, întocmit de director, cu personal didactic de predare, precum şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic;
  jj) aprobă repartizarea personalului didactic de predare pentru învăţământul preşcolar şi primar/diriginţilor la grupe/clase;
  kk) desemnează coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;
  ll) organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, aprobă comisiile în vederea organizării şi desfăşurării concursului, validează rezultatele concursurilor şi aprobă angajarea pe post, în condiţiile legii;
  mm) avizează comisiile în vederea organizării şi desfăşurării concursului pentru ocuparea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice la nivelul consorţiului şcolar;
  nn) realizează anual evaluarea activităţii personalului conform prevederilor legale;
  oo) avizează, la solicitarea directorului unităţii de învăţământ, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru salariaţii unităţii de învățământ;
  pp) avizează, la solicitarea a jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru director sau director adjunct;
  qq) îndeplineşte atribuţiile de încadrare şi mobilitate a personalului didactic de predare prevăzute de Metodologia-cadru de mişcare a personalului didactic în învăţământul preuniversitar;
  rr) aprobă modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă al personalului din unitate;
  ss) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ cu votul a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membrii acestuia, şi comunică propunerea inspectoratului şcolar;
  tt) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ particular şi confesional, cu votul a 2/3 din membri, şi comunică propunerea persoanei juridice fondatoare pentru emiterea deciziei de eliberare din funcţie;
  uu) aprobă fişa individuală a postului pentru fiecare salariat, care constituie anexă la contractul individual de muncă, şi o revizuieşte, după caz;
  vv) aprobă perioadele de efectuare a concediului de odihnă ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ preuniversitar, pe baza cererilor individuale scrise ale acestora, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, ţinând cont de calendarul activităţilor unităţii de învăţământ şi al examenelor naţionale;
  ww) aprobă concediile salariaţilor din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor legale în vigoare, contractelor colective de muncă aplicabile şi regulamentului intern;
  xx) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind răspunderea disciplinară a elevilor, personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic din unitatea de învățământ;
  yy) aprobă, în condiţiile legii, pensionarea personalului din unitatea de învățământ;
  zz) aprobă, în limita bugetului alocat, participarea la programe de dezvoltare profesională a angajaţilor unităţii de învățământ;
  aaa) administrează baza materială a unităţii de învățământ.
  (1^1) Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic, cu o pondere majoritară a învăţământului dual, exercită, pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele atribuţii:
  a) numeşte şi revocă directorul;
  b) exercită controlul asupra directorului;
  c) aprobă planificarea strategică a unităţii de învăţământ elaborată de directorul unităţii de învățământ;
  d) avizează candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice şi a funcţiilor de director şi director adjunct;
  e) adoptă criteriile specifice de ocupare a posturilor didactice.
  (2) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ îndeplineşte toate atribuţiile stabilite prin lege, metodologii, acte administrative cu caracter normativ şi contracte colective de muncă aplicabile.
  ART. 16
  Prevederile prezentei metodologii sunt general obligatorii şi pot fi completate cu alte prevederi adaptate specificului unităţii de învăţământ. Aceste prevederi vor fi aprobate de consiliul de administraţie şi incluse în regulamentul intern al unităţii de învățământ.
  ART. 17
  La data intrării în vigoare a prezentei metodologii, orice prevedere contrară se abrogă.

Actele pot urmărire aici http://www.legistm.ro/

                 

  


duminică, 3 februarie 2019

Răspunderea juridică a personalului din educație










           1.      Generalități privind răspunderea  juridică disciplinară

Sancţionarea angajaților este un act de cele mai multe ori ingrat, dar în acelaşi timp necesar pentru buna desfăşurare a activităţii manageriale.
Atragerea răspunderii disciplinare a angajaților vizează două aspecte, respectiv aspectele de fond si aspectele de procedură.
Aspectele de fond se referă la săvârşirea unor fapte ce constituie abatere/abateri disciplinare, în accepţiunea celor prevăzute de lege.
Aspectelor de ordin procedural trebuie sa li se acorde o atenţie deosebită, întrucât numai în urma parcurgerii unei anumite proceduri de cercetare, în finalul căreia să se stabilească cu certitudine săvârşirea unei abateri, poate fi aplicată temeinic si legal o sancţiune, în funcţie de anumite criterii.
Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârşeşte cu vinovăţie o abatere disciplinară.

2.      Răspunderea juridică disciplinară  potrivit Codului  Muncii[1]

            Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
     Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
  a) avertismentul scris;
  b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
  c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
  d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
  e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.
Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
   Potrivit Codului Muncii, amenzile disciplinare sunt interzise iar pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
  Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
  a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
  b) gradul de vinovăţie a salariatului;
  c) consecinţele abaterii disciplinare;
  d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
  e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia avertismentului scris nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute  mai sus fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. 
            În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
   Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
  a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
  b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
  c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul Muncii,  nu a fost efectuată cercetarea;
  d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
  e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
  f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
3.      Răspunderea juridică disciplinară  potrivit  Legii Educației Naționale[2] 
Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic.
Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic de predare asociat, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.
Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
     Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
       Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.
        Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învățământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învățământ.
Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
c) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.
Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
a) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia;
b) ministrul educaţiei naţionale, pentru funcţiile de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei Naţionale, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei Naţionale.
Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei Naţionale se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general.
Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei naţionale şi se comunică prin ordin.
Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei Naţionale, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei naţionale, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin.
Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei naţionale.

Actele normative specificate pot fi  urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis la  adresa http://legistm.ro/ 

Informarea a  fost publicată  la  adresa http://forum.isj.hd.edu.ro

Anexe:
Anexa nr. 1- Procedura  de sanctionare a personalului didactic si didactic auxialiar
Anexa nr. 2- Procedura  de sanctionare a personalului nedidactic

[1] Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, republicată
[2] Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011  a educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare

  Acte normative specifice invatamantului preuniversitar - part. V  Aici  http://www.legistm.ro/blog/acte-normative-specifice-invatamantului...