sâmbătă, 28 aprilie 2018

Studiu de caz


Sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.

a)   Elevul E tocmai a terminat clasa a VlII-a. La capacitate nu a obţinut o notă foarte mare motiv pentru care nu a fost distribuit la un liceu cunoscut. Cu toate acestea, părinţii doresc ca E să meargă la un liceu de renume, aşa că după începerea anului şcolar încep să caute o soluţie. Bibliotecara de la liceul de renume le solicită părinţilor o sumă de bani, spunându-le că în schimb va vorbi cu un inspector şcolar pentru ca acesta să intervină.
În această situaţie, fapta săvârşită de bibliotecară poate fi calificată drept trafic de influenţă.
b)  După câteva zile directorul liceului primeşte un telefon de la inspector şi i se spune că trebuie să-l primească pe E în liceul respectiv. Directorul încearcă să explice că toate clasele au deja numărul maxim de elevi şi că în clasa a IX-a se pot face transferuri abia în semestrul al doilea, însă domnul inspector nu se lasă convins.
Sunându-l pe directorul liceului, dl. inspector tocmai a săvârşit fapta de abuz în serviciu.
c)    Peste alte câteva zile bibliotecara le spune părinţilor lui E că problema ar fi fost rezolvată dar domnul director nu este convins că poate aproba transferul. Părinţii, dornici să rezolve cât mai repede problema, se duc la director cu un pachet voluminos. După o jumătate de oră de discuţii, părinţii ies din biroul acestuia cu zâmbetul pe buze, mulţumiţi că au rezolvat problema, dar fără pachetul cu care au intrat.
În acest caz, părinţii lui E sunt vinovaţi de săvârşirea faptei de dare de mită. Directorul liceului tocmai a luat mită, iar dna. bibliotecară este complice, ca urmare a faptului că darea- luarea de mită s-a săvarsit prin intermediar.
Dacă înainte de a exista alte sesizări cu privire la acest caz, părinţii lui E denunţă fapta, acestia nu vor fi pedepsiţi.
d)   O săptămână după aceea E este deja elev la liceul mult dorit. Secretara a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a rezolva cât mai repede partea birocratică. Drept mulţumire, mama lui E trece să o salute şi la plecare îi lasă pe birou un pacheţel de cafea, pe care secretara îl pune repede în geantă, mulţumind.
Doamna secretară, probabil fără să stie, a primit un folos necuvenit, întrucât nu exista inţelegere prealabilă in acest sens.
e)    E nu este însă un elev suficient de silitor si curând încep să apară notele mici şi absenţe multe. Ca să nu afle părinţii de atâtea absenţe, Ionică se duce la cabinetul medical şi, în schimbul unei cutii mari de bomboane, asistenta îi face rost de o scutire medicală. E o multiplică şi apoi modifică datele, asa încât atunci când o prezintă dirigintei, toate absenţele sunt motivate.
Aici putem vorbi de un adevărat concurs de infracţiuni: asistenta se face vinovată de luare de mită şi fals intelectual, iar E de dare de mită, fals intelectual - prin multiplicarea scutirilor - şi uz de fals - prin utilizarea scutirilor false.
f)  La sedinţa cu părinţii, mama lui E află că la fizică acesta nu are note prea mari, ba chiar este în situaţie de corigenţă. După sedinţă, mama se duce să vorbească cu domnul profesor şi îi propune acestuia să facă meditaţii cu E, bineînţeles plătite, că poate aşa va aprofunda şi băiatul materia. Pentru teză, E nu a învăţat nimic, însă surprinzător în catalog primeşte cea mai mare notă din clasă. Când să le arate elevilor lucrările, lui E îi spune că pe a lui nu o găseste. Probabil că s-a amestecat cu cele de la o altă clasă.
Mama lui E dă mită in modalitatea promiterii unor foloase materiale, iar domnul profesor ia mită în modalitatea acceptării promisiunii unor asemenea foloase.
Luarea şi darea de mită au avut drept scop îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu ale profesorului, respectiv aceea de evaluare obiectivă a tuturor elevilor.
g)    La sfârşitul semestrului, în cadrul consiliului profesoral, se constată că E are un număr surprinzător de mare de absenţe motivate medical. Când mama lui E este chemată şi întrebată dacă băiatul a fost bolnav atâta timp, aceasta ridică din umeri. Concluzia firească este că scutirile au fost fabricate şi nicidecum obţinute pentru vreo problemă reală.
h)   Se pune problema exmatriculării lui E. Dar şi de această dată are noroc. Tatăl lui E vorbeşte cu directorul, spunându-i că lucrează la o firmă de construcţii şi se oferă să monteze termopane în tot liceul, numai să nu fie exmatriculat băiatul. Sigur, ca să nu poată cineva să spună că nu a fost sancţionat în niciun fel, E urmează să fie mutat din clasa a IX-a H, în clasa a IX-a A (care este şi cea mai bună clasă din liceu). Poate exemplul colegilor îl va determina şi pe E să se apuce de învăţat.
i)    Se apropie bacalaureatul şi E tot nu s-a apucat de învăţat. Aşa că părinţii au o nouă problemă acum. Cum să îl ajute pe E să obţină diploma. O soluţie este să îi convingă pe ceilalţi părinţi să participe cu fonduri pentru a le oferi profesorilor un protocol cât mai generos, poate chiar şi nişte amintiri, ca să fie mai indulgenţi la supraveghere. Însă marea problemă a lui E este limba italiană, la care va susţine şi examen oral. După multe străduinţe află că soţia profesorului de fizică, care îl mai ajutase pe E şi cu alte ocazii, este profesoară de limba italiană şi va face parte din comisia de examinare tocmai la acest liceu. Fireşte, aceasta nu este doar problema lui E. Şi alţi părinţi dornici de note mari se gândesc ce să facă. Aşa că în ziua examenului doamna profesoară, preşedinte de comisie, primeşte o listă de nume. Dacă acesti elevi iau note mari, după examen doamna profesoară va merge împreună cu câţiva părinţi la un magazin de bijuterii, pentru că tocmai i s-a stricat ceasul şi ar avea nevoie de altul.
Acceptarea promisiunii unor cadouri reprezintă luare de mită, deoarece există o înţelegere prealabilă în acest sens. Nu poate fi deci vorba de primire de foloase necuvenite.
j) Cu tot ajutorul, la fizică E nu reuşeşte să promoveze examenul. Însă numai peste o lună va fi admiterea la facultate şi băiatul are nevoie de diplomă. Aşa că merge la doamna secretară şi o roagă să îl ajute. Aceasta ia la sfârşitul programului diplomele nescrise şi listele cu notele fiecărui elev şi până a doua zi îi pregăteşte lui E o diplomă, ca pentru un şef de promoţie. Mulţumit de rezultat, acesta îi lasă secretarei un plic cu bani pe birou.
Cu siguranţă în acest moment E este deja major, aşa încât va răspunde singur pentru faptele sale. Folosirea unei diplome false constituie uz de fals. Iar secretara binevoitoare poate fi acuzată pentru trei fapte: sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.
Împotriva tuturor ipotezelor prezentate mai sus pot fi folosite mijloacele de plangere penală.


Abuzul în serviciu

Art. 132 din Legea nr. 78/2000 stabileşte că sunt fapte de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

a) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanei - art. 246 din Codul Penal
Este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta produce o vătămare a intereselor legale ale unei persoane.

Studiu de caz: Secretarul care eliberează adeverinţele echivalente diplomei de bacalaureat, refuză să elibereze o astfel de adeverinţă pentru unul dintre elevi.

b)   Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi - art. 247 din Codul Penal
Reprezintă fapta funcţionarului public care îngrădeşte folosinţa sau exerciţiul
drepturilor unui cetăţean, ori creează pentru acesta situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie.


Studiu de caz: Directorul unui liceu refuză angajarea unui paznic pe motiv că este de etnie rromă.

Sursa 

Titlul cursului: Răspunderea personalului de conducere şi îndrumare şi control din domeniul educaţional

Formatori: Carmen Paraschiv, Constantin Sima, Petruţa-Elena Ispas

Norme legale privind supravegherea sănătăţii personalului angajat în învăţământ



Potrivit art. 233 din LEN, cu modificarile  si completarile ulterioare, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instruirea şi educaţia.
Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
  1. condiţiile de studii prevăzute de lege, 
  2. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, 
  3. care dovedesc o conduită morală conformă deontologiei profesionale,
  4. care  sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei. 
Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. 
Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
Nu pot ocupa funcţiile prevăzute  mai sus persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical complet. 
Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.
In conformitate cu Legea securităţii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, supravegherea sanatatii muncitorilor din orice domeniu de activitate, deci si din învăţământ este asigurata prin medici de medicina muncii.
Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii personalului angajat in învăţământ sunt examinările medicale la angajarea in munca, de adaptare, periodice, la reluarea activităţii, supravegherea speciala si promovarea sanatatii la locul de munca, acestea fiind realizate de către medicii de medicina muncii.
Dosarul medical si fisa de identificare a factorilor de risc profesional se păstrează la medicul de medicina muncii pe durata derulării contractului cu angajatorul (in acest caz fiind unităţile de învăţământ).
Conform H.G. nr. 1169/2011 pentru modificarea si completarea HG. 355/2007 privind supravegherea sanatatii angajaţilor:
    a) Personalul didactic din instituţiile de invatamant:
Examen medical la angajare:
- examen clinic general
- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii
- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori).
Examen medical periodic:
- examen clinic general- annual
- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii
- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori)- anual

Contraindicatii:
- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evulutive ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)
- tulburări psihice de orice natura
- balbism, disartrie
- tulburări de comportament
- boli infectocontagioase in evoluţie
- alcoolism cronic.
    b) Personalul care lucrează nemijlocit la prepararea alimentelor in bucătăriile unităţilor de alimentaţie publica si colectiva:
Examen medical la angajare:
- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)
- examen coprobacteriologic
- examen coproparazitologie
Examen medical periodic:
- examen clinic general- semestrial (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)
- examen coprobacteriologic- in trimestrul II sau III examen coproparazitologie- anual
Contraindicaţii:
- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite) boli infectocontagioase in evoluţie
- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)
    c) Personalul care asigura intretinerea curăţeniei in unităţile de cazare publica si colectiva:
Examen medical la angajare:
- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor)
-  spirometrie
- examen coproparazitologie

Examen medical periodic:
- examen clinic general - anual (atenţie: examenul tegumentelor)
- examen coproparazitologie - anual
- spirometrie - la indicaţia medicului de medicina muncii
Contraindicaţii:
- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
- boli infectocontagioase in evoluţie
- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive).
La angajare, medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverinţa/ scrisoare medicala care sa ateste starea de sănătate a viitorului angajat.
Decontarea serviciilor medicale se realizează conform art. 105 alin. 2 lit. g) din Legea Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDINUL nr.4.840/IR 38.342/2.796 din 2005 al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind controlul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar
prevede in Anexa 

LISTA
incompatibilităţilor de ordin medical pentru categoriile profesionale menţionate la art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

A. Situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală:
1.                 episoade acute ale bolilor psihotice;
2.                 deteriorarea cognitivă, indiferent de etiologie;
3.                 tulburări severe de comportament datorate bolilor mintale, inclusiv cele care pot însoţi tulburările de identitate de gen şi preferinţă sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool şi/sau de substanţe psihoactive.
B. Afecţiuni neurologice:
  1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică:
  2. balbismul foarte grav;
  3. afazia (de orice etiologie).
C. Boli transmisibile în evoluţie, până la vindecare, inclusiv starea de purtător, până la sterilizare:

·                     TBC evolutiv.


miercuri, 18 aprilie 2018

Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ



Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.
Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice (OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare).

Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.


Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.

Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot desemna alţi reprezentanţi.

La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.

La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.


Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.


Bază: art 18 și 19 din ORDINUL MEN nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare
Aici OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare

marți, 27 martie 2018

Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat


Documente necesare în vederea obținerii Acordului Consiliului de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean  pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat:
1.    hotărârea consiliului local/consiliului judeţean prin care se propune schimbarea destinaţiei unui imobil (construcţie şi/sau teren) sau a unei părţi din imobil;
2.      acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al unităţii de învăţământ care a preluat patrimoniul unei alte unităţi şcolare în urma comasării/desfiinţării acesteia, cu excepţia unităţilor şcolare ale căror terenuri şi clădiri au fost preluate de către autorităţile publice locale în urma desfiinţării;
3.   extras de carte funciară sau extras din domeniul public al localităţii pe raza căreia se află unitatea de învăţământ;
4.    caracteristicile tehnice ale imobilului - construcţii şi teren aferent, construcţii, teren (anul în care a fost edificată construcţia, regim de înălţime, suprafaţă construită, suprafaţă desfăşurată, suprafaţă totală de teren);
5.      plan de situaţie şi plan de amplasament;
6.      fotografii ale construcţiilor;
7.  expertiza tehnică a clădirii, în cazul în care se solicită schimbarea destinaţiei clădirii, în vederea demolării;
8.    memoriu justificativ, detaliat, din care să reiasă necesitatea schimbării de destinaţie.

Se va avea în vedere: starea tehnică a clădirii - descriere; ce utilizare urmează să primească clădirea/terenul pentru care se solicită schimbare de destinaţie; cum se realizează accesul la unitatea de învăţământ în situaţia în care se propune schimbarea destinaţiei unui spaţiu situat în incinta unităţii de învăţământ; dacă sunt solicitări ale altor unităţi din sfera învăţământului pentru spaţiul respectiv, perioada pentru care se solicită schimbare de destinaţie; dacă în incintele respective se mai desfăşoară proces de învăţământ şi dacă nu, anul din care nu se mai desfăşoară proces de învăţământ şi unde au fost mutaţi elevii/preşcolarii care îşi desfăşurau activitatea în aceste spaţii; cum se desfăşoară procesul de învăţământ la nivel local (numărul unităţilor de învăţământ, efectivele şi grupele de copii/elevi care frecventează unităţile şcolare); alte informaţii suplimentare în vederea susţinerii propunerii de schimbare de destinaţie etc.

Se precizează dacă imobilul - construcţii a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru edificare, reabilitare etc.

În vederea obținerii AVIZULUI CONFORM al ministrului educaţiei naţionale, autoritatea administraţiei publice locale  înaintează  dosarul complet  cu documentele specificate la art. 9 din O.M.E.N.C.S. nr. 5.819 din 25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia.


Bază: O.M.E.N.C.S. nr. 5.819 din 25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia.


marți, 13 martie 2018

ORDIN nr. 3.218 din 16 februarie 2018

ORDIN nr. 3.218 din 16 februarie 2018
pentru modificarea Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/2015

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 220 din 12 martie 2018

Aici  https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/198533 

duminică, 11 martie 2018

Punct de vedere




Punct de vedere privind  reprezentarea  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale   unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel





            Cadrul general care reglementează raporturile de muncă  ale  consilierului  juridic ca angajat  este reprezentat de Codul muncii, republicat - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:

Art. 10  Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

În detaliu, activitatea   consilierului juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.

Conform art. 2 alin. (1), Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar[1],  termenul angajator desemnează:
a)      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, reprezentat prin ministru;
b)      Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;
c)      Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;
d)      Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori.

Prin urmare, angajatorul  consilierului juridic este inspectoratul școlar județean.

 Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

Art. 1 Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile tării.
Art. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

În consecință,  Consilierul juridic, ca angajat în muncă în  baza unui contract individual de muncă  asigură reprezentarea,  apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale instituției publice  în slujba căreia  se află, adică  ale angajatorului  său, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

În sprijinul acestei  afirmații  vin următoarele prevederi  din Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:

Art. 8  În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  

- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
Art. 40 Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime aleinstituţiei, persoanei
juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi
reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

Mai mult decât atât, nerespectarea  prevederilor legale  mai sus menționate  poate intra sub incidența  Codului Penal  care  incriminează  fapta exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi la art. 348:

Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 Activităţile specifice  ale consilierului juridic din cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul MEN nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.  În  acest sens, la lit b),  ordinul menționat  prevede: 

Consilierul juridic reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.

Se observă  clar că  este  reglementat astfel  și NU în acest mod: Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar și ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.

M.E.N.  nu putea să  reglementeze nici  în acest mod: Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale Ministerului Educației Naționale în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel,  deoarece  consilierul juridic  nu este  angajat al Ministerului Educației Naționale .

M.E.N.   stabilit  această obligație  corect,  de a reprezenta numai  interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel .

În consecință,
Nu  există  temei legal  pentru  reprezentarea  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale   unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.



[1] Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S. sub nr. 78 din data de 22.02.2017 


 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html