Atribuțiile inspectorilor școlari

ART. 15. Inspectorii şcolari care au competenţe în domeniul curriculum şi inspecţie şcolară au următoarele atribuţii:

1.  controlează şi verifică aplicarea legislaţiei şi a actelor normative în vigoare privind curriculumul şcolar;

2.      proiectează, organizează, desfăşoară şi valorifică inspecţia şcolară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar;

3.      monitorizează utilizarea manualelor alternative şi a auxiliarelor didactice avizate;

4. monitorizează şcolarizarea elevilor şi participarea acestora la cursuri pe durata învăţământului obligatoriu;

5.      asigură organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale, a concursurilor de admitere şi a examenelor de certificare a calificării profesionale din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare pe obiecte de studiu şi meserii, cultural-artistice şi sportive de la nivelul judeţului, în condiţiile legii şi în conformitate cu regulamentele, normele şi metodologiile elaborate în acest sens de Ministerul Educaţiei Naționale;

6.  controlează activitatea personalului didactic privind utilizarea resurselor materiale din unităţile de învăţământ: laboratoare, cabinete, ateliere, biblioteci, săli de demonstraţie, ferme şcolare etc.;

7.  elaborează îndrumări şi recomandări metodice pe care le difuzează, cu aprobarea conducerii inspectoratului şcolar, în unităţile de învăţământ;

8.  îndrumă şi controlează activitatea cadrelor didactice din domeniul de specialitate şi desfăşoară activităţi de inspecţie şcolară, întocmind documente specifice;

9. elaborează portofoliul profesional care conţine documentele aferente activităţii desfăşurate;

10.  întocmesc, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor specifice postului ocupat.

ART. 16. Atribuţiile generale ale inspectorului coordonator de unităţi şcolare vizează:

1. colaborează permanent cu inspectorul şcolar pentru implementarea descentralizării instituţionale, monitorizarea curriculumului şi asigurarea calităţii cu privire la întreaga activitate a unităţilor de învăţământ din zona arondată;

2.   alcătuieşte fişa de identitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar din zona arondată;

3.   monitorizează pregătirea şi deschiderea noului an şcolar în unităţile de învăţământ din zona repartizată şi întocmeşte un raport scris în această problematică;

4.   monitorizează stadiul de autorizare sanitară pentru funcţionarea normală a unităţilor de învăţământ din zona repartizată;

5.   urmăreşte corectitudinea încadrării şcolii şi a aplicării planurilor de învăţământ în vigoare şi semnalează prompt conducerii I.S.J. Hunedoara modificările apărute în încadrare, precum şi aplicarea incorectă a planurilor de învăţământ;

6.   solicită intervenţia conducerii I.S.J. Hunedoara pentru consultanţă la compartimentele funcţionale ale inspectoratului şcolar în vederea eliminării disfuncţionalităţilor pe care nu le poate soluţiona prin decizii proprii;

7.   păstrează legătura cu administraţia locală şi conlucrează cu aceasta pentru soluţionarea problemelor apărute, în spiritul subsidiarităţii;

8.   realizează inspecţii tematice şi/sau de specialitate în baza unei delegaţii/ordin de serviciu, conform graficului de inspecţii al I.S.J. Hunedoara sau la semnalarea unor disfuncţii majore în activitatea şcolii;

9. monitorizează, îndrumă şi controlează activitatea managerială propunând măsuri ameliorative;

10. evaluează ritmic, singur sau în echipă, activitatea managerială a directorului unităţii şcolare;

11.  propune punctajul şi calificativul directorului unităţii şcolare în urma evaluării anuale a activităţii manageriale;

12.  monitorizează permanent şi centralizează datele privind eventualele situaţii de conflict de muncă din unităţile şcolare pentru zona arondată, raportând situaţia cu celeritate inspectorului şcolar general / inspectorului şcolar general adjunct;

13.  monitorizează pregătirea unităţilor şcolare în vederea organizării şi desfăşurării examenelor / concursurilor / evaluării naţionale;

14.  soluţionează singur sau împreună cu inspectorul de specialitate pe disciplină petiţiile din zona arondată şi comunică rezultatele petentului şi/sau instituţiei solicitante;

15.  completează fişele de monitorizare referitoare la unităţile din zonă şi întocmeşte situaţii centralizatoare;

16.  mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;

17. întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul activităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.

ART. 18. Inspectorul pentru management instituțional are următoarele atribuţii:

1.      acordă consiliere conducerii unităţilor şcolare din subordine pe probleme de management, rezolvarea conflictelor, legislaţie, relaţiile şcolii cu părinţii şi administraţia publică locală;

2.      monitorizează implementarea descentralizării instituţionale;

3.   efectuează, în baza unui ordin de serviciu al inspectorului şcolar general, controale în unităţi de învăţământ preuniversitar sau în colaborare cu alte instituţii;

4. organizează periodic întâlniri cu personalul de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru discutarea problematicii curente;

5.      verifică aplicarea măsurilor prevăzute în planurile de acţiuni rezultate în urma inspecţiilor şcolare;

6.  verifică şi actualizează bazele de date privind conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar;

7.      întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor specifice postului ocupat.

8. participă la soluţionarea problemelor intervenite în unităţile de învăţământ de care răspund;
9. efectuează, în baza unui ordin de serviciu al inspectorului şcolar general, propriile controale în unităţi de învăţământ sau în colaborare cu alte instituţii;
10. menţine legătura permanentă cu instituţiile administraţiei publice;
11. asigură distribuirea în reţeaua şcolară a judeţului Hunedoara a documentelor oficiale din domeniul învăţământului şi asigură circuitul informaţional;
12. realizează auditarea directorilor unităţilor de învăţământ, la solicitarea consiliului de administraţie al acestora, în cazul eliberării din funcţie;
13. monitorizează împreună cu compartimentul managementul resurselor umane activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ;
14. gestionează împreună cu compartimentul managementul resurselor umane şi compartimentul reţea şcolară baza de date privind cadrele didactice din unităţile de învăţământ;
15. coordonează întocmirea, completarea şi actualizarea Registrului pentru managementul riscurilor;
16. proiectează, dezvoltă şi utilizează canalele de comunicare cu reţeaua şcolară, partenerii sociali şi comunitatea locală;
17. mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ;
18. mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;
19. întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul activităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.

ART. 19. Inspectorul şcolar pentru managementul resurselor umane asigură aplicarea politicilor naţionale în domeniul resurselor umane şi are următoarele atribuţii:

1.      asigură aplicarea politicilor naţionale în domeniul resurselor umane;

2.      proiectează şi organizează activităţile privind mobilitatea personalului didactic;

3.     acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea posturilor didactice la nivelul unităţii/consorţiului şi în recrutarea, selecţia, angajarea şi gestionarea resurselor umane;

4.      monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ;

5. analizează şi corectează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate şi o avizează;

6.      afişează şi reactualizează la inspectoratele şcolare lista de posturi didactice/catedre înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre;

7.      organizează concursul naţional şi concursul judeţean pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar, conform metodologiei-cadru;

8.  repartizează candidaţii pe posturi didactice, în urma concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar;

9.      repartizează pe posturi/catedre vacante cadrele didactice aflate în restrângere de activitate, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale;

10.  centralizează, la nivel judeţean, posturile didactice şi orele rămase neocupate şi le repartizează conform prevederilor metodologiei în vigoare;

11.  asigură împreună cu autorităţile administraţiei publice locale personalul didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare;

12.  asigură resursa umană pentru şcolarizarea la domiciliu a copiilor, elevilor şi tinerilor care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili;

13.  solicită şi păstrează copii de pe actele de numire a directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar;

14.  organizează, după caz, la propunerea centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare în care sunt internaţi copii, elevi şi tineri cu boli cronice ori cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni;

15.  asigură resursa umană pentru şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi;

16.  întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor specifice postului ocupat;

17.  monitorizează concursurile de ocupare a funcţiilor didactice în unităţile de învăţământ particular;

18.  întocmeşte şi gestionează baza de date cu personal didactic angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar;

19.  mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;

20.  asigură liberul acces la informaţiile de interes public;

21.  întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul acţivităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.

ART. 20. Inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane are următoarele atribuţii:

1.    elaborează planul de dezvoltare a resurselor umane la nivelul judeţului;

2.  identifică şi analizează nevoia de formare continuă a cadrelor didactice din judeţ, în colaborare cu inspectorii şcolari şi profesorii metodişti din casa corpului didactic;

3.    propune casei corpului didactic, conform nevoilor de formare identificate, organizarea de programe de formare continuă a personalului didactic la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

4.      proiectează, organizează şi monitorizează evoluţia în carieră a cadrelor didactice prin grade didactice;

5.   planifică, coordonează şi monitorizează inspecţiile curente şi inspecţiile speciale pentru acordarea definitivării în învăţământ, a gradelor didactice I şi II, acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor;

6.      participă la organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ;

7.      monitorizează şi evaluează, împreună cu casa corpului didactic, impactul programelor de formare asupra activităţii personalului didactic implicat;

8.      elaborează şi gestionează bazele de date specifice domeniului de competenţă;

9.      actualizează permanent baza de date judeţeană a formării continue a personalului didactic din judeţ;

10.  întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor specifice postului ocupat;

11.  consiliază şi asigură asistenţă pentru cadrele didactice înscrise la examenele de definitivare în învăţământ şi grade didactice;

12. întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;

13. dezvoltă şi utilizează canalele de comunicare cu reţeaua şcolară, partenerii sociali şi comunitatea locală;

14.  mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;

15.  asigură liberul acces la informaţiile de interes public;

16.  întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul activităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.

ART. 21. Inspectorul şcolar pentru proiecte educaţionale monitorizează implementarea programelor naţionale de dezvoltare instituţională şi a resurselor umane iniţiate de către Ministerul Educaţiei Naționale, precum şi proiectele derulate în parteneriat educaţional de către unităţile de învăţământ şi/sau conexe în cadrul programelor finanţate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, în domeniul educaţiei şi formării.

Inspectorul şcolar pentru proiecte educaţionale are următoarele atribuţii:

1. realizează diagnoza şi analiza de nevoi, în vederea proiectării/organizării activităţilor la nivel judeţean;
2. proiectează şi desfăşoară activitatea de instruire a beneficiarilor în domeniul reglementărilor impuse de programele de finanţare a proiectelor;
3. promovează şi asigură diseminarea informaţiei privind lansarea de programe şi apeluri la candidatură pentru proiecte;
4. asigură calitatea demersului de candidatură şi a celui de implementare a proiectelor la nivel judeţean şi în unităţile şcolare;
5. proiectează şi valorifică activitatea de monitorizare/evaluare a proiectelor;
6. organizează consultaţii şi schimburi de experienţă, precum şi diseminarea de bune practici în domeniu;
7. identifică nevoile de pregătire în vederea valorificării oportunităţilor în domeniul programelor de dezvoltare instituţională şi de educaţie şi formare;
8. recomandă participarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a partenerilor educaţionali în proiecte europene;
9. întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;
10. întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul activităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.
11. dezvoltă şi utilizează canalele de comunicare cu reţeaua şcolară, partenerii sociali şi comunitatea locală;
12. mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;
13. asigură liberul acces la informaţiile de interes public;
14. iniţiază şi derulează programe şi proiecte proprii în parteneriat cu instituţii guvernamentale, ONG-uri, comunitatea locală şi/sau parteneri externi.

ART. 22. Inspectorul şcolar pentru activităţi extraşcolare are următoarele atribuţii:

1.   monitorizează activităţile extraşcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar la nivel judeţean/la nivelul municipiului Bucureşti (programul activităţilor extraşcolare, proiecte şi programe extraşcolare naţionale, regionale, judeţene, concursuri extraşcolare, excursii, tabere etc.);

2.  monitorizează activităţile din palatele şi cluburile copiilor la nivel judeţean/la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi aplicarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a palatelor şi cluburilor copiilor, stabilit prin ordin al ministrului educaţiei naționale;

3.      monitorizează consilierea şi orientarea şcolară în unităţile de învăţământ preuniversitar la nivel judeţean/la nivelul municipiului Bucureşti;

4. verifică şi evaluează activităţile extraşcolare organizate în parteneriat cu operatori economici, fundaţii, asociaţii, organizaţii neguvernamentale, culte şi alte persoane juridice sau fizice, în afara unităţilor de învăţământ, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

5.  dezvoltă parteneriate educaţionale cu organizaţii guvernamentale, neguvernamentale, private, instituţii similare din ţară şi străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

6.    eficientizează educaţia nonformală în vederea îmbunătăţirii calităţii educaţiei, a diminuării abandonului şi absenteismului, a creşterii motivaţiei şcolare, precum şi a promovării învăţării pe tot parcursul vieţii.

7.      întocmeşte planul propriu de achiziţii în vederea întocmirii planului anual de achiziţii publice al inspectoratului şcolar judeţean. Acesta se elaborează ţinând cont de necesităţile obiective de produse şi servicii, în funcţie de gradul de prioritate şi calendarul activităţilor anuale. Propunerile se înaintează în scris, anual, în cursul primei săptămâni a lunii decembrie. Programul de achiziţii se poate modifica şi completa în funcţie de asigurarea surselor de finanţare numai cu aprobarea inspectorului şcolar general şi avizul compartimentului financiar-contabil.

8. dezvoltă şi utilizează canalele de comunicare cu reţeaua şcolară, partenerii sociali şi comunitatea locală;

9.      mediatizează activitatea inspectoratului şcolar;

10.  asigură liberul acces la informaţiile de interes public;

Sursa: http://isj.hd.edu.ro/index.php/regulament-intern  

Studiu de caz

Sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.

a)   Elevul E tocmai a terminat clasa a VlII-a. La capacitate nu a obţinut o notă foarte mare motiv pentru care nu a fost distribuit la un liceu cunoscut. Cu toate acestea, părinţii doresc ca E să meargă la un liceu de renume, aşa că după începerea anului şcolar încep să caute o soluţie. Bibliotecara de la liceul de renume le solicită părinţilor o sumă de bani, spunându-le că în schimb va vorbi cu un inspector şcolar pentru ca acesta să intervină.

În această situaţie, fapta săvârşită de bibliotecară poate fi calificată drept trafic de influenţă.

b)  După câteva zile directorul liceului primeşte un telefon de la inspector şi i se spune că trebuie să-l primească pe E în liceul respectiv. Directorul încearcă să explice că toate clasele au deja numărul maxim de elevi şi că în clasa a IX-a se pot face transferuri abia în semestrul al doilea, însă domnul inspector nu se lasă convins.

Sunându-l pe directorul liceului, dl. inspector tocmai a săvârşit fapta de abuz în serviciu.

c)    Peste alte câteva zile bibliotecara le spune părinţilor lui E că problema ar fi fost rezolvată dar domnul director nu este convins că poate aproba transferul. Părinţii, dornici să rezolve cât mai repede problema, se duc la director cu un pachet voluminos. După o jumătate de oră de discuţii, părinţii ies din biroul acestuia cu zâmbetul pe buze, mulţumiţi că au rezolvat problema, dar fără pachetul cu care au intrat.

În acest caz, părinţii lui E sunt vinovaţi de săvârşirea faptei de dare de mită. Directorul liceului tocmai a luat mită, iar dna. bibliotecară este complice, ca urmare a faptului că darea- luarea de mită s-a săvarsit prin intermediar.

Dacă înainte de a exista alte sesizări cu privire la acest caz, părinţii lui E denunţă fapta, acestia nu vor fi pedepsiţi.

d)   O săptămână după aceea E este deja elev la liceul mult dorit. Secretara a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a rezolva cât mai repede partea birocratică. Drept mulţumire, mama lui E trece să o salute şi la plecare îi lasă pe birou un pacheţel de cafea, pe care secretara îl pune repede în geantă, mulţumind.

Doamna secretară, probabil fără să stie, a primit un folos necuvenit, întrucât nu exista inţelegere prealabilă in acest sens.

e)    E nu este însă un elev suficient de silitor si curând încep să apară notele mici şi absenţe multe. Ca să nu afle părinţii de atâtea absenţe, Ionică se duce la cabinetul medical şi, în schimbul unei cutii mari de bomboane, asistenta îi face rost de o scutire medicală. E o multiplică şi apoi modifică datele, asa încât atunci când o prezintă dirigintei, toate absenţele sunt motivate.

Aici putem vorbi de un adevărat concurs de infracţiuni: asistenta se face vinovată de luare de mită şi fals intelectual, iar E de dare de mită, fals intelectual - prin multiplicarea scutirilor - şi uz de fals - prin utilizarea scutirilor false.

f)  La sedinţa cu părinţii, mama lui E află că la fizică acesta nu are note prea mari, ba chiar este în situaţie de corigenţă. După sedinţă, mama se duce să vorbească cu domnul profesor şi îi propune acestuia să facă meditaţii cu E, bineînţeles plătite, că poate aşa va aprofunda şi băiatul materia. Pentru teză, E nu a învăţat nimic, însă surprinzător în catalog primeşte cea mai mare notă din clasă. Când să le arate elevilor lucrările, lui E îi spune că pe a lui nu o găseste. Probabil că s-a amestecat cu cele de la o altă clasă.

Mama lui E dă mită in modalitatea promiterii unor foloase materiale, iar domnul profesor ia mită în modalitatea acceptării promisiunii unor asemenea foloase.

Luarea şi darea de mită au avut drept scop îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu ale profesorului, respectiv aceea de evaluare obiectivă a tuturor elevilor.

g)    La sfârşitul semestrului, în cadrul consiliului profesoral, se constată că E are un număr surprinzător de mare de absenţe motivate medical. Când mama lui E este chemată şi întrebată dacă băiatul a fost bolnav atâta timp, aceasta ridică din umeri. Concluzia firească este că scutirile au fost fabricate şi nicidecum obţinute pentru vreo problemă reală.

h)   Se pune problema exmatriculării lui E. Dar şi de această dată are noroc. Tatăl lui E vorbeşte cu directorul, spunându-i că lucrează la o firmă de construcţii şi se oferă să monteze termopane în tot liceul, numai să nu fie exmatriculat băiatul. Sigur, ca să nu poată cineva să spună că nu a fost sancţionat în niciun fel, E urmează să fie mutat din clasa a IX-a H, în clasa a IX-a A (care este şi cea mai bună clasă din liceu). Poate exemplul colegilor îl va determina şi pe E să se apuce de învăţat.

i)    Se apropie bacalaureatul şi E tot nu s-a apucat de învăţat. Aşa că părinţii au o nouă problemă acum. Cum să îl ajute pe E să obţină diploma. O soluţie este să îi convingă pe ceilalţi părinţi să participe cu fonduri pentru a le oferi profesorilor un protocol cât mai generos, poate chiar şi nişte amintiri, ca să fie mai indulgenţi la supraveghere. Însă marea problemă a lui E este limba italiană, la care va susţine şi examen oral. După multe străduinţe află că soţia profesorului de fizică, care îl mai ajutase pe E şi cu alte ocazii, este profesoară de limba italiană şi va face parte din comisia de examinare tocmai la acest liceu. Fireşte, aceasta nu este doar problema lui E. Şi alţi părinţi dornici de note mari se gândesc ce să facă. Aşa că în ziua examenului doamna profesoară, preşedinte de comisie, primeşte o listă de nume. Dacă acesti elevi iau note mari, după examen doamna profesoară va merge împreună cu câţiva părinţi la un magazin de bijuterii, pentru că tocmai i s-a stricat ceasul şi ar avea nevoie de altul.

Acceptarea promisiunii unor cadouri reprezintă luare de mită, deoarece există o înţelegere prealabilă în acest sens. Nu poate fi deci vorba de primire de foloase necuvenite.

j) Cu tot ajutorul, la fizică E nu reuşeşte să promoveze examenul. Însă numai peste o lună va fi admiterea la facultate şi băiatul are nevoie de diplomă. Aşa că merge la doamna secretară şi o roagă să îl ajute. Aceasta ia la sfârşitul programului diplomele nescrise şi listele cu notele fiecărui elev şi până a doua zi îi pregăteşte lui E o diplomă, ca pentru un şef de promoţie. Mulţumit de rezultat, acesta îi lasă secretarei un plic cu bani pe birou.

Cu siguranţă în acest moment E este deja major, aşa încât va răspunde singur pentru faptele sale. Folosirea unei diplome false constituie uz de fals. Iar secretara binevoitoare poate fi acuzată pentru trei fapte: sustragere de înscrisuri oficiale, fals şi primire de foloase necuvenite.

Împotriva tuturor ipotezelor prezentate mai sus pot fi folosite mijloacele de plangere penală.

Abuzul în serviciu

Art. 13² din Legea nr. 78/2000 stabileşte că sunt fapte de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

a) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanei - art. 246 din Codul Penal

Este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta produce o vătămare a intereselor legale ale unei persoane.

Studiu de caz: Secretarul care eliberează adeverinţele echivalente diplomei de bacalaureat, refuză să elibereze o astfel de adeverinţă pentru unul dintre elevi.

b)   Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi - art. 247 din Codul Penal

Reprezintă fapta funcţionarului public care îngrădeşte folosinţa sau exerciţiul

drepturilor unui cetăţean, ori creează pentru acesta situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie.

Studiu de caz: Directorul unui liceu refuză angajarea unui paznic pe motiv că este de etnie rromă.

Sursa 

Titlul cursului: Răspunderea personalului de conducere şi îndrumare şi control din domeniul educaţional

Formatori: Carmen Paraschiv, Constantin Sima, Petruţa-Elena Ispas

Norme legale privind supravegherea sănătăţii personalului angajat în învăţământ

Potrivit art. 233 din LEN, cu modificarile  si completarile ulterioare, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instruirea şi educaţia.

Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

1. condiţiile de studii prevăzute de lege, 
2. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, 
3. care dovedesc o conduită morală conformă deontologiei profesionale,
4. care  sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei. 

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. 

Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.

Nu pot ocupa funcţiile prevăzute  mai sus persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical complet. 

Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.

In conformitate cu Legea securităţii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, supravegherea sanatatii muncitorilor din orice domeniu de activitate, deci si din învăţământ este asigurata prin medici de medicina muncii.

Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii personalului angajat in învăţământ sunt examinările medicale la angajarea in munca, de adaptare, periodice, la reluarea activităţii, supravegherea speciala si promovarea sanatatii la locul de munca, acestea fiind realizate de către medicii de medicina muncii.

Dosarul medical si fisa de identificare a factorilor de risc profesional se păstrează la medicul de medicina muncii pe durata derulării contractului cu angajatorul (in acest caz fiind unităţile de învăţământ).

Conform H.G. nr. 1169/2011 pentru modificarea si completarea HG. 355/2007 privind supravegherea sanatatii angajaţilor:

    a) Personalul didactic din instituţiile de invatamant:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general

- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii

- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori).

Examen medical periodic:

- examen clinic general- annual

- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii

- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori)- anual

Contraindicatii:

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evulutive ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)

- tulburări psihice de orice natura

- balbism, disartrie

- tulburări de comportament

- boli infectocontagioase in evoluţie

- alcoolism cronic.

    b) Personalul care lucrează nemijlocit la prepararea alimentelor in bucătăriile unităţilor de alimentaţie publica si colectiva:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)

- examen coprobacteriologic

- examen coproparazitologie

Examen medical periodic:

- examen clinic general- semestrial (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)

- examen coprobacteriologic- in trimestrul II sau III examen coproparazitologie- anual

Contraindicaţii:

- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite) boli infectocontagioase in evoluţie

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)

    c) Personalul care asigura intretinerea curăţeniei in unităţile de cazare publica si colectiva:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor)

-  spirometrie

- examen coproparazitologie

Examen medical periodic:

- examen clinic general - anual (atenţie: examenul tegumentelor)

- examen coproparazitologie - anual

- spirometrie - la indicaţia medicului de medicina muncii

Contraindicaţii:

- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice

- boli infectocontagioase in evoluţie

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive).

La angajare, medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverinţa/ scrisoare medicala care sa ateste starea de sănătate a viitorului angajat.

Decontarea serviciilor medicale se realizează conform art. 105 alin. 2 lit. g) din Legea Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDINUL nr.4.840/IR 38.342/2.796 din 2005 al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind controlul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar
prevede in Anexa 

LISTA
incompatibilităţilor de ordin medical pentru categoriile profesionale menţionate la art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

A. Situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală:

1.                 episoade acute ale bolilor psihotice;

2.                 deteriorarea cognitivă, indiferent de etiologie;

3.                 tulburări severe de comportament datorate bolilor mintale, inclusiv cele care pot însoţi tulburările de identitate de gen şi preferinţă sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool şi/sau de substanţe psihoactive.

B. Afecţiuni neurologice:

1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică:
2. balbismul foarte grav;
3. afazia (de orice etiologie).

C. Boli transmisibile în evoluţie, până la vindecare, inclusiv starea de purtător, până la sterilizare:

·                     TBC evolutiv.

Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ

Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.

Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice (OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare).

Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.

Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot desemna alţi reprezentanţi.

La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.

La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.

Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Bază: art 18 și 19 din ORDINUL MEN nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare

Aici OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare

 https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/170588

Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

Documente necesare în vederea obținerii Acordului Consiliului de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean  pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat:

1.    hotărârea consiliului local/consiliului judeţean prin care se propune schimbarea destinaţiei unui imobil (construcţie şi/sau teren) sau a unei părţi din imobil;

2.      acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al unităţii de învăţământ care a preluat patrimoniul unei alte unităţi şcolare în urma comasării/desfiinţării acesteia, cu excepţia unităţilor şcolare ale căror terenuri şi clădiri au fost preluate de către autorităţile publice locale în urma desfiinţării;

3.   extras de carte funciară sau extras din domeniul public al localităţii pe raza căreia se află unitatea de învăţământ;

4.    caracteristicile tehnice ale imobilului - construcţii şi teren aferent, construcţii, teren (anul în care a fost edificată construcţia, regim de înălţime, suprafaţă construită, suprafaţă desfăşurată, suprafaţă totală de teren);

5.      plan de situaţie şi plan de amplasament;

6.      fotografii ale construcţiilor;

7.  expertiza tehnică a clădirii, în cazul în care se solicită schimbarea destinaţiei clădirii, în vederea demolării;

8.    memoriu justificativ, detaliat, din care să reiasă necesitatea schimbării de destinaţie.

Se va avea în vedere: starea tehnică a clădirii - descriere; ce utilizare urmează să primească clădirea/terenul pentru care se solicită schimbare de destinaţie; cum se realizează accesul la unitatea de învăţământ în situaţia în care se propune schimbarea destinaţiei unui spaţiu situat în incinta unităţii de învăţământ; dacă sunt solicitări ale altor unităţi din sfera învăţământului pentru spaţiul respectiv, perioada pentru care se solicită schimbare de destinaţie; dacă în incintele respective se mai desfăşoară proces de învăţământ şi dacă nu, anul din care nu se mai desfăşoară proces de învăţământ şi unde au fost mutaţi elevii/preşcolarii care îşi desfăşurau activitatea în aceste spaţii; cum se desfăşoară procesul de învăţământ la nivel local (numărul unităţilor de învăţământ, efectivele şi grupele de copii/elevi care frecventează unităţile şcolare); alte informaţii suplimentare în vederea susţinerii propunerii de schimbare de destinaţie etc.

Se precizează dacă imobilul - construcţii a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru edificare, reabilitare etc.

În vederea obținerii AVIZULUI CONFORM al ministrului educaţiei naţionale, autoritatea administraţiei publice locale  înaintează  dosarul complet  cu documentele specificate la art. 9 din O.M.E.N.C.S. nr. 5.819 din 25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia.

Bază: O.M.E.N.C.S. nr. 5.819 din 25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia.

Cunoaşterea, aplicarea şi controlarea/ respectarea în teritoriu a legislaţiei