vineri, 26 aprilie 2019

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPŢIE (SNA)

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPŢIE (SNA)

România, ca stat democratic european, promoveazã o politicã publicã integratã în materia consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.

La nivel guvernamental, a fost adoptată Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 644 din 23 august 2016.

Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată prin Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

Hotărârea nr. 583 din 2016 aprobă:

1. Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016-2020, prevăzută în anexa nr. 1;
2. Seturile de indicatori de performanţă, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi sursele de verificare, prevăzute în anexa nr. 2;
3. Inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, precum şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 3;
4. Standardul general de publicare a informaţiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4;
5. Standardul de publicare a informaţiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în anexa nr. 5.

În arhitectura politicilor publice naţionale, SNA ocupă un loc important, la intersecţia mai multor politici publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Naţională de Apărare a Ţării (SNApT) 2015-2019.

De altfel, SNApT identifică în mod direct corupţia ca pe un risc şi o vulnerabilitate importantă:

- "nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară";
- "corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre".

SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate.

Deşi este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, SNA nu este un remediu universal şi nu poate soluţiona singură cauzele profunde ale corupţiei din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluţiona problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.

Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează şi corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcţiei publice, Strategia pentru consolidarea administraţiei publice, Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public, Strategia naţională pentru achiziţii publice sau Strategia naţională pentru competitivitate, Strategia naţională privind agenda digitală pentru România 2020.

Ce este corupţia?

Cuvântul corupţie provine din latinescul corrumpere care înseamnă a rupe, a distruge. În sens larg, corupția este abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Ca expresie a relației dintre autorități și cetățeni, corupția reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obținerii unor interese personale sau de grup.

Definiţia din dicţionare

În DEX, definiţia corupţiei are o dimensiune socio-morală, căci ea reprezintă abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie; desfrânare, depravare.

Reglementări internaţionale

Cea mai răspândită definiţie a corupţiei aparţine Băncii Mondiale: "corupţia este întrebuinţarea ilegală a resurselor publice în scopul unui câştig personal".

Într-un mod asemănător defineşte corupţia şi Asociaţia Transparency International: "corupţia este folosirea abuzivă a puterii încredinţate, pentru obţinerea de beneficii personale".

În "Programului global împotriva corupţiei" (1999), ONU declară că "esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat".

Pentru Fondul Monetar Internaţional "corupţia este abuzul de putere publică sau încredere pentru beneficiu privat".

Grupul de experţi pentru corupţie al Interpol defineşte corupţia ca fiind "îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către indivizi sau organizaţii publice sau private, prin încălcarea legii şi încrederii pentru profit sau beneficiu".

În Expunerea de motive cuprinsă în Raportul care a stat la baza adoptării de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a Rezoluţiei 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor în lupta anticorupţie, corupţia este definită ca "utilizarea şi abuzul de putere publică în interes privat".

Grupul Multidisciplinar privind Corupţia înfiinţat în anul 1994 de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat provizoriu următoarea definiţie: "corupţia cuprinde comisioanele oculte şi orice alte comportamente care implică persoane învestite cu funcţii publice sau private, care şi-au încălcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau din orice altă relaţie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite de orice natură, pentru ele însele sau pentru alţii".

Ulterior, în "Convenţia civilă privind corupţia" se arăta că prin corupţie se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.

În "Convenţia penală privind corupţia" se arată modalităţile de săvârşire: "corupţia activă a agenţilor publici 21, corupţia pasivă a agenţilor publici (inclusiv necesitatea incriminării acestor fapte dacă ele se referă la o persoană care exercită funcţii judiciare în cadrul unei curţi internaţionale a cărei competenţă este acceptată de către parte sau la un funcţionar de la grefa unei asemenea curţi), traficul de influenţă".

Uniunea Europeană, în "Comunicarea finală" 317 din 2003 a Comisiei către Consiliul European, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social cu privire la strategia comprehensivă a UE împotriva corupţiei, adoptă definiţia corupţiei folosită de Programul Global al Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ca fiind "abuzul de putere pentru câştig privat".

Reglementări interne

Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2005-2007 defineşte actele de corupţie ca fiind acele demersuri care lezează distribuţia universală şi echitabilă de bunuri cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri.

O definiţie cu aplicabilitate imediată este cea din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările și completările ulterioare: utilizarea funcţiei, atribuţiilor ori însărcinărilor primite pentru dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru sine sau pentru altul.

În Codul Penal nu există o definiţie a corupţiei, ci sunt incriminate unele infracţiuni din această sferă: luarea/darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă.

Pentru ca o faptă de corupție să constituie infracțiune și, prin urmare sa fie supusă sancțiunilor penale, trebuie să întrunească elementele prevăzute de legea penală.

Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că Legea nr. 286/2009 (Noul Cod Penal) extinde faptele săvărșite de funcționarul public catalogate drept Infracţiuni de corupţie şi de serviciu și la alte persoane:

Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Care sunt faptele prevăzute la Infracţiuni de corupţie şi de serviciu în Legea nr. 286/2009 (Noul Cod Penal)?


1. Luarea de mită

Art. 289 (1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Art. 289 (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Art. 289 (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

2. Darea de mită

Art. 290 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 290 (2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
Art. 290 (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Art. 290 (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
Art. 290 (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

3. Traficul de influenţă

Art. 291 (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 291 (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

4. Cumpărarea de influenţă

Art. 292 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 292 (2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Art. 292 (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
Art. 292 (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

5. Delapidarea

Art. 295 (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 295 (2) Tentativa se pedepseşte.

6. Abuzul în serviciu

Art. 297 (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 297 (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

7. Neglijenţa în serviciu

Art. 298 Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

8. Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual

Art. 299 (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Art. 299 (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

9. Uzurparea funcţiei 

Art. 300 Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

10. Conflictul de interese

Art. 301 (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 301 (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

11. Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

Art. 304 (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 304 (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Art. 304 (3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

12. Infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție

Legea penală prevede și alte infracțiuni considerate a fi asimilate sau în legătură directă cu cele de corupție. Conform Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, pedepsele și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție sunt:

Art. 10 Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;
b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii, neurmărirea, conform legii, a destinațiilor subvențiilor;
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

Art. 11 (1) Fapta persoanei care, în virtutea funcției, a atribuției ori a însărcinării primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare de către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 11 (2) Dacă fapta prevăzuta la alin. (1) a fost săvârșită într-un interval de 5 ani de la încetarea funcției, atribuției ori însărcinării, aceasta se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 12 Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoana ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Art. 13 Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Art. 13 (1) Infracțiunea de șantaj, prevăzuta la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani.

Art. 13 (2) Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Art. 17 Următoarele infracțiuni sunt în legătură directă cu infracțiunile de corupție, cu infracțiunile asimilate acestora sau cu infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene:

a) tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a si a 3-a, precum și favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infracțiune;
b) asocierea în vederea săvârșirii unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a si a 3-a sau la lit. a) din prezentul articol;
c) falsul și uzul de fals săvârșite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a si a 3-a sau săvârșite în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune;
d) abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor și abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, săvârșite în realizarea scopului urmărit, printr-o infracțiune prevăzuta în secțiunile a 2-a si a 3-a;
e) infracțiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a si a 3-a;
f) contrabanda cu bunuri provenite din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a sau săvârșită în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune;
g) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârșite în legătură cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;
h) infracțiunea de bancrută frauduloasă și celelalte infracțiuni prevăzute în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în legătură cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;
i) traficul de droguri, traficul de substanțe toxice și nerespectarea regimului armelor de foc și al munițiilor, săvârșite în legătură cu o infracțiune prevăzuta în secțiunile a 2-a și a 3-a;
j) infracțiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, săvârșite în legătură cu o infracțiune prevăzuta în secțiunile a 2-a și a 3-a;
k) infracțiunea prevăzuta în Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârșită în legătură cu o infracțiune prevăzuta în secțiunile a 2-a și a 3-a.

Direcția Națională Anticorupție (DNA)

Direcția Națională Anticorupție (http://www.pna.ro ) este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene.

DNA, ca structură având competențe clar definite pe zona de combatere a corupției mari și medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene – Spania, Norvegia, Belgia, Croația.

DNA este o entitate independentă în raport cu instanțele judecătorești, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Orice cetățean are posibilitatea să contribuie la semnalarea unor fapte de corupție despre care are cunoștință pentru tragerea la răspundere a persoanelor suspectate de comiterea lor.

La adresa http://www.pna.ro/sesizare.xhtml sunt oferite informații privind sesizarea unei o fapte de corupție:
• adresă de e-mail anticoruptie@pna.ro
• telefonul anticorupției (004) 021.312.73.99, care funcționează permanent.
• formular on-line pentru comunicare de date despre acte de corupție (http://www.pna.ro/sesizare.xhtml).

Aceste date pot fi folosite de procurori în activitatea de urmărire penală, conform dispozițiilor legale, în măsura în care vor fi considerate utile și concludente.

Direcţia Generală Anticorupţie

Direcţia Generală Anticorupţie (http://www.mai-dga.ro) a fost înfiinţată prin Legea nr. 161 din 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Semnalarea unor fapte de corupție se pot face la Linia verde anticorupţie – 0800.806.806 care a fost lansată odată cu operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie, respectiv la data de 31 octombrie 2005 şi s-a dovedit un instrument de lucru foarte util în relaţia cu cetăţenii.

Linia verde anticorupţie a M.A.I. are două componente:
• un telefon direct – 0800.806.806
• o căsuţă vocală care preia solicitarea venită din Telverde


Nota: Legea penală prevede și alte infracțiuni considerate a fi asimilate sau în legătură directă cu cele de corupție. Conform Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, pedepsele și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție sunt prevăzute la: Art. 10 lit. a)-c), Art. 11 (1),(2), Art. 12 lit. a), b), Art. 13, Art. 13 (1), Art. 13 (2), Art. 17 lit. a)-k).


Strategia anticoruptie în cadrul MEN: https://edu.ro/strategia-anticoruptie

• Strategia națională anticorupție
• Strategia Anticoruptie în Educatie 2013-2015
• Metodologia privind managementul riscurilor de corupție in cadrul Ministerului Educației

Strategia anticoruptie în cadrul MJ: http://sna.just.ro/Default.aspx

Bibliografie:

1. Hotărârea nr. 583 din 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
2. Hotărârea nr. 215 din 2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015;
3. Hotărârea nr. 231 din 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007;
4. Legea nr. 161 din 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
5. Codul Penal al României (Legea nr. 286/2009), cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 24/07/2009;
6. Legea nr. 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare;
7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43 din 2002, privind Parchetul National Anticorupţie, cu modificările și completările ulterioare;
8. Legea nr. 78 din 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările și completările ulterioare;
9. OM_5144_2013_Strategia Anticoruptie în Educatie 2013-2015.pdf ;
10. OM_5113_2015_Metodogie_riscuri_coruptie_MEN.pdf ;
11. Cristian Danileț, Corupţia şi anticorupţia în sistemul Juridic, Bucureşti: Editura C.H. Beck, 2009 (https://cristidanilet.files.wordpress.c ... a-text.pdf ) ;
12. Site oficial Direcția Națională Anticorupție- http://www.pna.ro/index.xhtml ;
13. Site oficial Direcția Generală Anticorupție- http://www.mai-dga.ro ;
14. Sursa: https://legistm.ro/blog/strategia-natio ... FZukkSFnbs

Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa https://www.legisplus.ro sau http://legistm.ro.

duminică, 3 martie 2019

Sesizarea organelor de urmărire penală


       






 

Modurile de sesizare a  organelor de urmărire penală  conform C.Proc. Pen.


ART. 288

(1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.

(2) Când, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora.

(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de militari, sesizarea comandantului este necesară numai în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute la art. 413-417 din Codul penal.





Sesizarea organelor de urmărire penală prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege



ART. 61

  (1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate:

  a) organele inspecţiilor de stat, ale altor organe de stat, precum şi ale autorităţilor publice, instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii;

  b) organele de control şi cele de conducere ale autorităţilor administraţiei publice, ale altor autorităţi publice, instituţii publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor;

  c) organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege.

  (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşi organe au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor şi de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală.

  (3) Când făptuitorul sau persoanele prezente la locul constatării au de făcut obiecţii ori precizări sau au de dat explicaţii cu privire la cele consemnate în procesul-verbal, organul de constatare are obligaţia de a le consemna în procesul-verbal.

  (4) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.

  (5) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.



Infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor conform Codului Penal



Infracţiuni de serviciu



  ART. 295

  Delapidarea

  (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

  (2) Tentativa se pedepseşte.

  ART. 296

  Purtarea abuzivă

  (1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

  (2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

  ART. 297

  Abuzul în serviciu [1]

  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.*[2])

  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

  ART. 298

  Neglijenţa în serviciu[3]

  Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

  ART. 299

  Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual

  (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

  (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

  ART. 300

  Uzurparea funcţiei

  Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

  ART. 301

  Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane

  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.

  (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

  a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

  b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.

  ART. 302

  Violarea secretului corespondenţei

  (1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

  (2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

  (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un funcţionar public care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

  (4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

  (5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

  a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;

  b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

  (6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

  (7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.



  ART. 303

  Divulgarea informaţiilor secrete de stat

  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  (2) Deţinerea, fără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

  (3) Persoana care deţine un document ce conţine informaţii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, nu se pedepseşte dacă predă de îndată documentul la organul sau instituţia emitentă.

  ART. 304

  Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

  (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

  (3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

  ART. 305

  Neglijenţa în păstrarea informaţiilor

  (1) Neglijenţa care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine informaţii secrete de stat, precum şi neglijenţa care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informaţii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în art. 303 alin. (1) şi art. 304, dacă au fost săvârşite din culpă.

  ART. 306

  Obţinerea ilegală de fonduri

  (1) Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor obţinute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

  (2) Tentativa se pedepseşte.

  ART. 307

  Deturnarea de fonduri

  (1) Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice.

  (3) Tentativa se pedepseşte.

  ART. 308

  Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane

  (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-300 şi art. 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

       (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

  ART. 309

  Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave

  Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.





[1] Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 8 iulie 2016, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, constanându-se ca acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".
 Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 8 iulie 2016-21 august 2016, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora nu s-a înţeles "îndeplineşte prin încălcarea legii", încetându-şi efectele juridice, în data de 22 august 2016, în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora nu s-a înţeles "îndeplineşte prin încălcarea legii", iar legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
[2]Prin art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 5 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 5 februarie 2017 a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 1 februarie 2017.
  În consecinţă, devine inaplicabilă modificarea art. 297 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, conform pct. 3 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 92 din 1 februarie 2017.
  Prin LEGEA nr. 8 din 24 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 24 februarie 2017 a fost respinsă ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 31 ianuarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 1 februarie 2017.

[3]    Prin art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 5 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 5 februarie 2017 a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 1 februarie 2017.
  În consecinţă, devine inaplicabilă abrogarea art. 298 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, conform pct. 4 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 92 din 1 februarie 2017.
  Prin LEGEA nr. 8 din 24 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 24 februarie 2017 a fost respinsă ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 31 ianuarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 1 februarie 2017.
  *) Prin DECIZIA nr. 518 din 6 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 26 septembrie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 298 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplinirea prin încălcarea legii“.
  Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
  Prin urmare, în intervalul 26 septembrie 2017 - 9 noiembrie 2017, dispoziţiile art. 298 din Codul penal în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ din cuprinsul acestora nu se înţelege „îndeplinirea prin încălcarea legii“, au fost suspendate de drept,, încetându-şi efectele juridice incepând cu data de 10 noiembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

joi, 14 februarie 2019

Consiliul de administraţie al unității de învățământ



Consiliul de administraţie



Conducerea unităţilor de învăţământ--- LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011

  ART. 96
  (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale. 
  (2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

  a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  a^1) Abrogată.

  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

  b^1) Abrogată.

  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

  c^1) Abrogată.

  d) în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani.

  e) în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional şi tehnic, consiliile de administraţie se pot mări cu 2 membri desemnaţi de operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii partenere, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate.

  (2^1) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

  a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

  (3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
  (4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate.
  (4^1) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
  (4^2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
        (5) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
  (6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  (7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
  a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învățământ;
  b) aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învățământ;
  c) aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
  d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi; 
  e) abrogată;
      f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;
  g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
  h) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
  i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
  j) aprobă orarul unităţii de învățământ;
  k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
  l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei naţionale, respectiv ale Ministerului Educaţiei Naţionale.
       (8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
   (9) Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraţie.

  (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), prin ordin al ministrului educaţiei naţionale se stabileşte, provizoriu, un consiliu de administraţie şi se numeşte un director până la ocuparea funcţiei prin concurs naţional conform art. 257, ce va fi organizat într-o perioadă de maximum 6 luni, pentru unităţile de învăţământ înfiinţate conform prevederilor art. 29^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul de administraţie stabilit provizoriu funcţionează pentru o perioadă de maximum 6 luni de la înfiinţarea unităţii de învăţământ.

  ART. 96^1
  Abrogat.
  ART. 96^2
  Abrogat.








  ART. 18

  (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învățământ.
  (2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. 
  (3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

   (4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
 (5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, nu pot desemna alţi reprezentanţi.

  ART. 19
  (1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învățământ.
  (2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
  (3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

*****

METODOLOGIE-CADRU

de organizare şi funcţionare a consiliului de

administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar-- ORDINUL MEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar(actualizat până la data de 9 februarie 2017*)

  CAP. I

  Dispoziţii generale
  ART. 1
  Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, denumite în continuare unităţi de învăţământ, sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu consiliul reprezentativ al părinţilor şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
  ART. 2
  Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei metodologii, consiliu de administraţie, este organul de conducere al unităţii de învățământ.
  ART. 3
  Inspectoratul şcolar, în raport cu reţeaua şcolară, mărimea şi specificul fiecărei unităţi de învăţământ, stabileşte prin hotărâre a consiliului de administraţie, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii, numărul de membri ai consiliilor de administraţie pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat şi îl comunică unităţilor de învăţământ până la începutul fiecărui an şcolar.
  CAP. II
  Constituirea consiliului de administraţie
  ART. 4
  (1) Consiliul de administraţie se constituie din 7, 9 sau 13 membri, după cum urmează:
  a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul unităţii de învăţământ, 2 reprezentanţi ai părinţilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

  a^1) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 7 membri, 3 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi un reprezentant al operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia îşi desemnează reprezentantul în consiliu sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentantul operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate;
  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice; primarul sau un reprezentant al primarului; 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  b^1) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 9 membri, 4 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 2 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliu sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate;
  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice; primarul sau un reprezentant al primarului; 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  d) în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul postliceal, şi al căror consiliu de administraţie este format din 13 membri, 6 dintre aceştia sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 3 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri; în situaţia în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate.
  (2) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organul de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
  a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul unităţii de învăţământ; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
  b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
  c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. 
  (3) În unităţile de învăţământ particular şi confesional, consiliul de administraţie se constituie conform prevederilor art. 96 alin. (5) şi al art. 96^1 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  (4) În consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, constituite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), b) şi c), respectiv alin. (2) lit. a), b) şi c), din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani.
  (5) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliul de administraţie este constituit din 7, 9 sau 13 membri cu drept de vot, din care minimum 2 şi maximum 5 membri din partea cadrelor didactice, minimum 2 şi maximum 5 membri reprezentanţi ai operatorilor economici, la paritate cu numărul de membri din partea cadrelor didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
  (6) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar în a căror organigramă există funcţia de director adjunct, se recomandă ca directorul adjunct/unul dintre directorii adjuncţi, după caz, să fie membru al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitate.
  ART. 5
  (1) La începutul fiecărui an şcolar, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor, consiliul de administraţie în exerciţiu hotărăşte declanşarea procedurii de constituire a noului consiliu de administraţie.
  (2) În vederea constituirii noului consiliu de administraţie, în acord cu prevederile art. 4, directorul unităţii de învăţământ derulează următoarea procedură: 
  a) solicită, în scris, consiliului local, primarului, respectiv consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, preşedintelui consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în cazul învăţământului special, operatorului economic/operatorilor economici sau consiliului reprezentativ al operatorilor economici, în cazul unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic şi al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliului reprezentativ al părinţilor, precum şi consiliului elevilor desemnarea reprezentanţilor, în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării. În cazul unităţilor de învăţământ în care există clase cu învăţământ în limba maternă, directorul va solicita consiliului reprezentativ al părinţilor să desemneze şi un reprezentant al părinţilor elevilor care învaţă la clasele cu învăţământ în limba maternă. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română;
  b) convoacă consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar, în vederea alegerii cadrelor didactice care vor face parte din consiliul de administraţie;
  c) emite decizia de constituire a consiliului de administraţie pentru anul şcolar în curs, o comunică membrilor şi observatorilor şi o afişează, la loc vizibil, la sediul unităţii de învăţământ, precum şi în toate structurile acesteia.
  (3) La data emiterii de către director a deciziei de constituire a noului consiliu de administraţie se dizolvă de drept consiliul de administraţie care a funcţionat anterior.
  ART. 6
Componenţa consiliului de administraţie se modifică în situaţiile prevăzute de lege şi de prezenta metodologie, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 5.
  ART. 7
  (1) Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi sau, după caz, desemnaţi după cum urmează:
  a) reprezentanţii personalului didactic de predare şi de instruire practică sunt aleşi, prin vot secret, de către consiliul profesoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute de candidaţi, din rândul cadrelor didactice angajate în unitatea de învăţământ cu contract individual de muncă; hotărârea consiliului profesoral se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor acestuia. Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în consiliul de administraţie, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română;

  b) reprezentanţii consiliului local, consiliului judeţean/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt desemnaţi de acesta;

  c) primarul/primarul de sector sau un reprezentant al acestuia; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, pentru unităţile de învăţământ special de stat;
  d) reprezentanţii părinţilor sunt desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinţilor, dintre membrii acestuia care, la data desemnării, au copii în unitatea de învăţământ. Se recomandă ca reprezentanţii părinţilor în consiliul administraţie să nu fie cadre didactice în unitatea de învăţământ respectivă şi să nu ocupe o funcţie de conducere, îndrumare şi control în inspectoratul şcolar.
  e) reprezentantul elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani, este ales prin vot secret de către toţi elevii unităţii de învăţământ, alegerile fiind organizate de către consiliul elevilor. Consiliul Naţional al Elevilor alături de asociaţiile reprezentative ale elevilor elaborează procedura privind alegerea reprezentantului elevilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, care va fi ulterior aprobată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
  f) reprezentantul/reprezentanţii operatorului economic/ operatorilor economici sunt desemnaţi de către operatorul economic partener/operatorii economici parteneri sau de către consiliul reprezentativ al operatorilor economici parteneri.
  (2) Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul unităţilor de învăţământ special de stat.
  (3) Membrii consiliului de administraţie au aceleaşi drepturi şi obligaţii în exercitarea mandatului.
  (4) Calitatea de membru al consiliului de administraţie este incompatibilă cu:
  a) calitatea de membri în acelaşi consiliu de administraţie a soţului, soţiei, fiului, fiicei, rudelor şi afinilor până la gradul IV inclusiv;
  b) primirea unei sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani;
  c) condamnarea penală.
  ART. 8
  (1) Pierderea calităţii de membru în consiliul de administraţie operează de drept în următoarele situaţii:
  a) înregistrarea a 3 absenţe nemotivate în decursul unui an şcolar la şedinţele consiliului de administraţie;
  b) înlocuirea, în scris, de către autoritatea care a desemnat persoana respectivă;
  c) ca urmare a renunţării în scris;
  d) ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă;
  e) ca urmare a încetării/suspendării contractului individual de muncă, în cazul cadrelor didactice.
  (2) Revocarea membrilor consiliului de administraţie se face cu votul a 2/3 din membrii consiliului de administraţie în următoarele situaţii:
  a) săvârşirea de fapte care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii de învățământ;
  b) neîndeplinirea atribuţiilor stabilite.
  (3) Directorul unităţii de învăţământ emite decizia prin care se constată pierderea, de drept sau prin revocare, a calităţii de membru în consiliul de administraţie. Decizia se comunică persoanei şi, după caz, autorităţii/structurii care a desemnat-o.
  ART. 9
  Conducerea unităţii de învăţământ, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură resursele necesare pentru participarea cadrelor didactice membre ale consiliului de administraţie la programe/cursuri de formare specifice managementului unităţilor de învăţământ şi managementului calităţii în educaţie.
  CAP. III
  Funcţionarea consiliului de administraţie
  ART. 10
  (1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
         (1^1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.
  (2) Prezenţa membrilor la şedinţele consiliului de administraţie este obligatorie.
  (3) Consiliul de administraţie este legal întrunit în şedinţă în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor acestuia.
  (4) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii prezenţi, cu excepţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
  (5) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor consiliului de administraţie.
  (5^1) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual hotărârile consiliului de administraţie cu privire la numirea/revocarea directorului se iau prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de administraţie.
  (6) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (5), la următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenţi. 
  (7) Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului de administraţie.
  (8) Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret.
  (9) Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Lipsa cvorumului de şedinţă şi/sau cvorumului de vot conduce la nulitatea hotărârilor luate în şedinţa respectivă.
  (10) Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
  (11) La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori. Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
  (11^1) Preşedintele consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care au membrii în unitatea de învăţământ sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, atunci când nu există o asemenea organizaţie sindicală la nivel de unitate, să participe cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat probleme privind relaţiile de muncă, condiţiile de muncă şi salarizarea.
  (12) La toate şedinţele consiliului de administraţie constituit potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c), respectiv art. 4 alin. (2) lit. a), b) şi c), reprezentantul elevilor, care a împlinit vârsta de 18 ani, participă cu drept de vot. În situaţiile în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există elevi care au împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul elevilor este desemnat de consiliul elevilor şi participă cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie, fiind convocat obligatoriu de preşedintele consiliului de administraţie la şedinţele în care se dezbat problematici privind elevii.
  (12^1) La şedinţele consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual şi al unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
  (13) La şedinţele consiliului de administraţie este invitat obligatoriu şi reprezentantul elevilor care învaţă la clasele cu învăţământ în limba maternă, dacă ordinea de zi prevede o problematică a acestui învăţământ. În mod similar se procedează şi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul cărora funcţionează şi clase cu predare în limba română.
  (14) La şedinţele consiliului de administraţie pot fi invitate şi alte persoane, în funcţie de problematica înscrisă pe ordinea de zi. De asemenea, dacă unitatea de învăţământ are structuri arondate, participă ca invitaţi şi coordonatorii acestora.
  (15) Discuţiile, punctele de vedere ale participanţilor se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi sunt asumate de aceştia prin semnătură.
  (16) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie, membrii consiliului de administraţie participanţi, observatorii şi invitaţii au obligaţia să semneze procesul-verbal încheiat cu această ocazie.
  ART. 11
  (1) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar în şedinţe ordinare, precum şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui consiliului de administraţie sau a două treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie ori a două treimi din numărul membrilor consiliului profesoral. Consiliul de administraţie este convocat şi la solicitarea a două treimi din numărul membrilor consiliului elevilor sau două treimi din numărul membrilor consiliului reprezentativ al părinţilor.
  (2) Membrii consiliului de administraţie, observatorii şi invitaţii sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea şedinţei ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.
  (3) Dacă, după 3 convocări consecutive, consiliul de administraţie nu se întruneşte în şedinţă cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (3)-(7), sunt reluate demersurile pentru reconstituirea componenţei consiliului de administraţie sau, după caz, de constituire a unui nou consiliu de administraţie.
  (4) Directorul unităţii de învăţământ emite o nouă decizie privind componenţa consiliului de administraţie.
  (5) În cazul în care, în timpul mandatului, cel puţin unul dintre membrii consiliului de administraţie îşi pierde această calitate, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 5.
  ART. 12
  (1) Preşedintele consiliului de administraţie are următoarele atribuţii:
  a) conduce şedinţele consiliului de administraţie;
  b) semnează hotărârile adoptate şi documentele aprobate de către consiliul de administraţie;
  c) întreprinde demersurile necesare pentru înlocuirea membrilor consiliului de administraţie;
  d) desemnează ca secretar al consiliului de administraţie o persoană din rândul personalului didactic din unitatea de învăţământ care nu este membru în consiliul de administraţie, cu acordul persoanei desemnate;
  e) colaborează cu secretarul consiliului de administraţie în privinţa redactării documentelor necesare desfăşurării şedinţelor, convocării membrilor/observatorilor/invitaţilor şi comunicării hotărârilor adoptate, în condiţiile legii;
  f) verifică la sfârşitul fiecărei şedinţe dacă toate persoanele participante (membri, observatori, invitaţi) au semnat procesul-verbal de şedinţă.
  (2) Responsabilităţile secretarului consiliului de administraţie sunt preluate, în absenţa acestuia, de către o altă persoană desemnată de preşedintele consiliului de administraţie.
  (3) Secretarul consiliului de administraţie nu are drept de vot şi are următoarele atribuţii:
  a) asigură convocarea, în scris, a membrilor consiliului de administraţie, a observatorilor şi a invitaţilor;
  b) scrie lizibil şi inteligibil procesul-verbal al şedinţei, în care consemnează inclusiv punctele de vedere ale observatorilor şi invitaţilor, în registrul unic de procese-verbale al consiliului de administraţie;
  c) afişează hotărârile adoptate de către consiliul de administraţie la sediul unităţii de învăţământ, la loc vizibil;
  d) transmite reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au membri în unitatea de învăţământ, în copie, procesul-verbal al şedinţei, anexele acestuia, după caz, şi hotărârile adoptate de consiliul de administraţie;
  e) răspunde de arhivarea documentelor rezultate din activitatea consiliului de administraţie.
  ART. 13
  (1) Documentele consiliului de administraţie sunt:
  a) graficul şi ordinea de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului de administraţie;
  b) convocatoarele consiliului de administraţie;
  c) registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie;
  d) dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.);
  e) registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
  f) dosarul hotărârilor adoptate, semnate de preşedinte, înregistrate în registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie.
  (2) Registrul de procese-verbale al consiliului de administraţie şi registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni documente oficiale, se leagă şi se numerotează de către secretarul consiliului de administraţie. Pe ultima pagină a registrului, preşedintele ştampilează şi semnează pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.

  (3) Registrele şi dosarul se păstrează în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la preşedintele consiliului de administraţie şi la secretarul consiliului de administraţie.
  ART. 14
  (1) Hotărârile consiliului de administraţie se redactează de către secretarul acestuia, pe baza procesului-verbal al şedinţei, în suficiente exemplare, după caz, şi se semnează de către preşedinte.
  (2) Hotărârile consiliului de administraţie se afişează la avizier şi pe pagina web a unităţii de învățământ.
  (3) Hotărârile consiliului de administraţie sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice sau juridice implicate în mod direct ori indirect în activitatea unităţii de învățământ.
  (4) Hotărârile consiliului de administraţie pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea procedurii prealabile reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
  CAP. IV
  Atribuţiile consiliului de administraţie
  ART. 15
  (1) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
  a) aprobă tematica şi graficul ședințelor;
  b) aprobă ordinea de zi a ședințelor;
  c) stabileşte responsabilităţile membrilor consiliului de administraţie şi proceduri de lucru;
  d) aprobă regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ cu respectarea prevederilor legale;
  e) îşi asumă, alături de director, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învățământ;
  f) particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, fişa-cadru a postului de director adjunct, elaborată de inspectoratul şcolar;
  g) particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, contractul educaţional tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale unităţii de învăţământ şi ale părinţilor, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, preşcolarilor sau a elevilor;
  h) validează statul de personal pentru toate categoriile de personal din unitate, care urmează a fi transmis spre aprobare inspectoratului şcolar la începutul fiecărui an şcolar şi ori de câte ori apar modificări;
  i) pune în aplicare hotărârile luate în şedinţa reunită a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ partenere în consorţiul şcolar din care unitatea de învăţământ face parte;
  j) validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ preuniversitar şi promovează măsuri ameliorative;
  k) aprobă comisia de elaborare a proiectului de dezvoltare instituţională, precum şi comisiile de revizuire a acestuia; aprobă proiectul de dezvoltare instituţională şi modificările ulterioare ale acestuia, precum şi planul managerial al directorului;
  l) adoptă proiectul de buget al unităţii de învăţământ, ţinând cont de toate cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a unităţii de învăţământ, astfel cum sunt acestea prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile; proiectul de buget astfel adoptat se înregistrează la ordonatorul superior de credite;
  m) întreprinde demersuri ca unitatea de învăţământ să se încadreze în limitele bugetului alocat;
  n) avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ şi răspunde, împreună cu directorul, de încadrarea în bugetul aprobat, conform legii;
  o) aprobă modalităţile de realizare a resurselor extrabugetare ale unităţii de învăţământ şi stabileşte utilizarea acestora în concordanţă cu planurile operaţionale din proiectul de dezvoltare instituţională şi planul managerial pentru anul în curs; resursele extrabugetare realizate de unitatea de învăţământ din activităţi specifice (închirieri de spaţii, activităţi de microproducţie etc.), din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite rămân în totalitate la dispoziţia acesteia;
  p) aprobă utilizarea excedentelor anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, reportate în anul calendaristic următor, cu aceeaşi destinaţie sau pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de învățământ;
  q) avizează planurile de investiţii;
  r) stabileşte taxele de şcolarizare pentru învăţământul particular preuniversitar şi pentru cel postliceal de stat, nefinanţat de la buget, conform normelor legale în vigoare;
  s) aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;
  t) aprobă acordarea premiilor pentru personalul unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  u) în unităţile de învăţământ particular, avizează drepturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului din unitate, în conformitate cu prevederile legii şi ale contractului individual de muncă;
  v) aprobă acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice în ţară sau străinătate pentru personalul didactic, în limita fondurilor sau din fonduri extrabugetare;
  w) aprobă, lunar, decontarea cheltuielilor aferente navetei cadrelor didactice din unitatea de învăţământ, în baza solicitărilor depuse de acestea;
  x) aprobă proceduri elaborate la nivelul unităţii de învățământ;
  y) propune, spre aprobare, inspectoratului şcolar înfiinţarea centrului de documentare şi informare, a bibliotecii şcolare în unitatea de învățământ;
  z) aprobă extinderea activităţii cu elevii, după orele de curs, prin programul "Şcoala după şcoală", în funcţie de resursele existente şi posibilităţile unităţii de învățământ;
  aa) aprobă curriculumul la decizia şcolii cu respectarea prevederilor legale;
  bb) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, avizează programele şcolare pentru curriculumul în dezvoltare locală (CDL) şi încheierea contractelor-cadru privind derularea instruirii practice cu operatorii economici;
  cc) aprobă orarul cursurilor din unitatea de învățământ;
  dd) aprobă măsuri de optimizare a procesului didactic propuse de consiliul profesoral;
  ee) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor pe domenii de activitate din unitatea de învățământ;
  ff) aprobă programul de pregătire şi evaluare pentru formaţiunile de studiu cu frecvenţă redusă;
  gg) aprobă tipurile de activităţi educative extraşcolare care se organizează în unitatea de învăţământ, durata acestora, modul de organizare şi responsabilităţile stabilite de consiliul profesoral;
  hh) aprobă graficul de desfăşurare a instruirii practice;
  ii) aprobă proiectul de încadrare, întocmit de director, cu personal didactic de predare, precum şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic;
  jj) aprobă repartizarea personalului didactic de predare pentru învăţământul preşcolar şi primar/diriginţilor la grupe/clase;
  kk) desemnează coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;
  ll) organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, aprobă comisiile în vederea organizării şi desfăşurării concursului, validează rezultatele concursurilor şi aprobă angajarea pe post, în condiţiile legii;
  mm) avizează comisiile în vederea organizării şi desfăşurării concursului pentru ocuparea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice la nivelul consorţiului şcolar;
  nn) realizează anual evaluarea activităţii personalului conform prevederilor legale;
  oo) avizează, la solicitarea directorului unităţii de învăţământ, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru salariaţii unităţii de învățământ;
  pp) avizează, la solicitarea a jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru director sau director adjunct;
  qq) îndeplineşte atribuţiile de încadrare şi mobilitate a personalului didactic de predare prevăzute de Metodologia-cadru de mişcare a personalului didactic în învăţământul preuniversitar;
  rr) aprobă modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă al personalului din unitate;
  ss) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ cu votul a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membrii acestuia, şi comunică propunerea inspectoratului şcolar;
  tt) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ particular şi confesional, cu votul a 2/3 din membri, şi comunică propunerea persoanei juridice fondatoare pentru emiterea deciziei de eliberare din funcţie;
  uu) aprobă fişa individuală a postului pentru fiecare salariat, care constituie anexă la contractul individual de muncă, şi o revizuieşte, după caz;
  vv) aprobă perioadele de efectuare a concediului de odihnă ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ preuniversitar, pe baza cererilor individuale scrise ale acestora, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, ţinând cont de calendarul activităţilor unităţii de învăţământ şi al examenelor naţionale;
  ww) aprobă concediile salariaţilor din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor legale în vigoare, contractelor colective de muncă aplicabile şi regulamentului intern;
  xx) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind răspunderea disciplinară a elevilor, personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic din unitatea de învățământ;
  yy) aprobă, în condiţiile legii, pensionarea personalului din unitatea de învățământ;
  zz) aprobă, în limita bugetului alocat, participarea la programe de dezvoltare profesională a angajaţilor unităţii de învățământ;
  aaa) administrează baza materială a unităţii de învățământ.
  (1^1) Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic, cu o pondere majoritară a învăţământului dual, exercită, pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele atribuţii:
  a) numeşte şi revocă directorul;
  b) exercită controlul asupra directorului;
  c) aprobă planificarea strategică a unităţii de învăţământ elaborată de directorul unităţii de învățământ;
  d) avizează candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice şi a funcţiilor de director şi director adjunct;
  e) adoptă criteriile specifice de ocupare a posturilor didactice.
  (2) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ îndeplineşte toate atribuţiile stabilite prin lege, metodologii, acte administrative cu caracter normativ şi contracte colective de muncă aplicabile.
  ART. 16
  Prevederile prezentei metodologii sunt general obligatorii şi pot fi completate cu alte prevederi adaptate specificului unităţii de învăţământ. Aceste prevederi vor fi aprobate de consiliul de administraţie şi incluse în regulamentul intern al unităţii de învățământ.
  ART. 17
  La data intrării în vigoare a prezentei metodologii, orice prevedere contrară se abrogă.

Actele pot urmărire aici http://www.legistm.ro/

                 

  


 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html