Set de competenţe manageriale pentru profilul liderilor

Set de competenţe manageriale pentru profilul liderilor

Competenţele manageriale	Nota
1: Conducere şi supervizare
(A)Le oferă celorlalţi o direcţie clară
(B)Stabileşte standarde potrivite de comportament
(C)Deleagă munca în mod eficient şi echitabil
(D)Îi motivează şi îi responsabilizează pe cei din jur
(E)Oferă personalului oportunităţi de dezvoltare şi mentorat
(F)Recrutează personalul de înalt calibru
2: Lucrul cu oamenii
(A)Demonstrează interes pentru a-i înţelege pe ceilalţi
(B)Se adaptează echipei şi construieşte spiritul de echipă
(C)Recunoaşte şi recompensează contribuţia celorlalţi
(D)Ascultă, se consultă cu ceilalţi şi comunică proactiv
(E)Oferă suport şi are interes pentru cei cu care lucrează
(F)Dezvoltă şi comunică deschis opiniile proprii, cum ar fi, de exemplu, cunoaşterea propriilor calităţi şi defecte
3: Luarea deciziilor şi iniţierea acţiunilor
(A)Ia decizii prompte, care pot implica hotărâri grele şi asumarea de riscuri calculate
(B)Îşi asumă responsabilitatea pentru acţiuni, proiecte şi oameni
(C)Preia iniţiativa şi are încredere în sine
(D)Iniţiază şi generează activităţi
4: Planificare şi organizare
(A)Stabileşte obiective clar definite
(B)Planifică activităţi şi proiecte cu suficient timp înainte şi ia în considerare schimbările de situaţii care pot apărea
(C)Administrează eficient timpul
(D)Identifică şi organizează resursele necesare ca să poată îndeplini unele sarcini
(E)Monitorizează performanţele echipei în relaţie cu termenele stabilite şi rezultatele planificate
5: Gândire antreprenorială şi orientată către rezultat
(A)Se informează permanent despre schimbările din sistem
(B)Identifică oportunităţi de dezvoltare pentru organizație
(C)Demonstrează înţelegerea şi stăpânirea situaţiei financiare
(D)Controlează costurile şi poate analiza situaţii de tip costuri versus beneficii şi însemnătatea valorii adăugate
6: Prezentarea informaţiilor şi comunicare
(A)Vorbeşte clar şi fluent
(B)Exprimă opinii, informaţii şi punctează cu claritate argumentele
(C)Realizează prezentări şi abordează vorbitul în public cu încredere şi abilitate
(D)Răspunde rapid nevoilor unei audienţe, reacţiilor şi feedback-ului lor
(E)Proiectează credibilitate

Notează-te la fiecare literă pe o scală de la 1-10! Calculează-ti media! Total ________: 30 = _______

Roagă-i pe cei apropiati să-ti evalueze nivelul tău de leadership!

Evaluează și ia în considerare asemănările si deosebirile!

Certificatul de integritate comportamentală

În Monitorul Oficial nr. 522 din 26 iunie 2019  a fost publicată Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, cu excepția prevederilor art. 22-24, care intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit Legii nr. 118 din 20 iunie 2019, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, denumit în continuare Registrul.

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

  a) infracţiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;

  b) infracţiunea de trafic de minori prevăzută la art. 211;

  c) infracţiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;

  d) infracţiunea de exploatare a cerşetoriei prevăzută la art. 214;

  e) infracţiunea de folosire a unui minor în scop de cerşetorie prevăzută la art. 215;

  f) infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art. 216;

  g) infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile prevăzută la art. 216^1;

  h) infracţiunea de viol prevăzută la art. 218;

  i) infracţiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;

  j) infracţiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;

  k) infracţiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art. 221;

  l) infracţiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art. 222;

  m) infracţiunea de hărţuire sexuală prevăzută la art. 223;

  n) infracţiunea de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual prevăzută la art. 299;

  o) infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută la art. 374;

  p) infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art. 375;

  q) infracţiunea de incest prevăzută la art. 377;

  r) infracţiunile prevăzute la lit. a)-q), astfel cum erau prevăzute în Legea nr. 15/1968privind Codul penal al României sau în legi speciale, având aceleaşi elemente constitutive.

În Registru se ţine evidenţa:

  a) persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009 , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2)  din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 de către organele române competente;

  b) persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2);

  c) persoanelor născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2) şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

 Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.

  În înţelesul legii, expresiile  folosite au urmatoarea semnificaţie:

  a) certificat de integritate comportamentală - documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea;

  b) copia de pe Registru - documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea;

  c) extras din Registru - documentul emis cu ocazia schimbului de informaţii cu registrele similare din state membre sau state terţe;

  d) stat membru - statul membru al Uniunii Europene;

  e) stat terţ - statul care nu este membru al Uniunii Europene;

  f) categorii vulnerabile - copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, femei, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane, precum şi orice altă persoană care aparţine grupului vulnerabil definit potrivit Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Comunicarea datelor din Registru se face în condiţiile prezentei legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.

Registrul se organizează de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.

Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii.

În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se organizează şi funcţionează Registrul central, în care se ţine evidenţa:

  a) persoanelor fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din  Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 născute în afara României care fac obiectul Registrului;

  b) persoanelor fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c).

Orice modificare sau ştergere a datelor referitoare la persoanele fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din  Legea nr. 118 din 20 iunie 2019, comunicate de autorităţile competente din statele membre sau terţe, atrag modificări sau ştergeri identice în Registru, în măsura în care aceste hotărâri nu au fost recunoscute de organele române competente.

La nivel central, activităţile specifice Registrului se desfăşoară de către Direcţia cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală.

În situaţia în care persoana în cauză este cetăţean străin sau fără cetăţenie, se va solicita acesteia prezentarea cazierului judiciar sau a unui alt document oficial, emis de autorităţile competente din statul al cărui resortisant este, care să ateste dacă a săvârşit sau nu una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 alin. (1)  din  Legea nr. 118 din 20 iunie 2019.

Cu acordul persoanei verificate, entităţile prevăzute la alin. (1) pot solicita o copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care se poate obţine, potrivit Legii nr. 290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, extrasul de pe cazierul judiciar.

Nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1) şi (2)  din  Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a din  Legeii nr. 118 din 20 iunie 2019, ministerele de resort, organele administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a evalua cadrul legal din domeniul de competenţă şi, după caz, de a demara demersurile necesare de natură legislativă şi/sau administrativă pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfăşoare activităţi profesionale, activităţi de voluntariat sau orice alt tip de activităţi care presupun:

  a) contactul direct cu copiii;

  b) contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile;

  c) examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.

După operaţionalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidenţele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din  Legea nr. 118 din 20 iunie 2019  şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezenta lege se înscriu şi în Registru, urmând a le fi aplicate prevederile prezentei legi.

Legea nr. 118 din 20 iunie 2019   face și următoarele completări la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, cu modificările ulterioare:

1. La articolul 1 alineatul (3), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

2. La articolul 4 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:

b^1) persoane înscrise potrivit legii în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

La  adresa https://www.facebook.com/legistm/ găsiți legislația actualizată 

Colectarea selectivă a deșeurilor

Conform OUG 74/2018 suntem obligați să implementam colectarea selectivă a deșeurilor.

Această colectare se face după cum urmează:

Culoare GALBENĂ – Plastic și Metal
Culoare ALBASTRĂ – Hârtie si Carton
Culoare VERDE – Sticlă
Culoare MARO sau NEGRU – deșeurile menajere (nereciclabile)

In principal reciclabilele se vor colecta în saci transparenți și se pun în pubela specifică (Galben pentru plastic și metal, Albastru pentru hârtie și carton respectiv Verde pentru sticla).

IMPORTANT: nerespectarea acestor obligații atrage după sine sancțiuni:

Persoane Juridice: 20.000 – 40.000 lei
Persoane Fizice: 1.000 - 2.000 lei

RECUNOAŞTEREA/ECHIVALAREA STUDIILOR FĂCUTE ÎN ALTE STATE

RECUNOAŞTEREA/ECHIVALAREA STUDIILOR FĂCUTE ÎN ALTE STATE  CONFORM OMECS NR. 5.268 DIN 21 SEPTEMBRIE 2015, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

În Monitorul Oficial nr. 734 din 1 octombrie 2015 a fost publicat OMECS nr. 5.268 din 21 septembrie 2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România.

Ordinul  aprobă Metodologia privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1 , care face parte integrantă din prezentul ordin, precum și modelul atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România, prevăzut în anexa nr. 2.

Metodologia se aplică de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al ARACIP, de cetăţeni români, cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană şi de cetăţeni care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie internaţională.

Perioadele de studii pentru care se aplică prevederile metodologiei sunt cele corespunzătoare învăţământului general obligatoriu, ciclului superior al liceului, perioadelor de studii de nivel profesional şi postliceal nefinalizate cu diplomă.

Dosarul pentru echivalarea perioadelor de studii conţine:

  a) cerere;

  b) foaie matricolă pentru clasele din România (dacă este cazul) - original;

  c) documente şcolare din care să rezulte nivelul, durata şi promovarea clasei/claselor pentru care se solicită echivalarea;

        d) document de identificare valabil al elevului - copie.

  e) alte documente, dacă este cazul (adeverinţă emisă de autoritatea competentă din ţara de origine care să confirme autenticitatea documentelor de studii). 

 

Dosarul pentru echivalarea perioadelor de studii se depune:

  a) la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti; sau

  b) la unitatea de învăţământ la care elevul participă la cursuri în calitate de audient, în conformitate cu prevederile art. 136 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Echivalarea se realizează la nivelul clasei absolvite sau în curs de absolvire.

Termenul de soluţionare a dosarului de echivalare este de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

      RECUNOAŞTEREA/ECHIVALAREA STUDIILOR FĂCUTE ÎN ALTE STATE  CONFORM  ART. 136 DIN OMENCS NR. 5.079 DIN 31 AUGUST 2016 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

Elevii menţionaţi mai sus vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea.

Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de diferenţă.

Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte directorul/directorul adjunct şi un psiholog/ consilier şcolar.

Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (4) vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient.

Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 zile, de către inspectoratul şcolar, către compartimentul de specialitate din minister, numai în cazul echivalării claselor a XI-a şi a XII-a, pentru recunoaşterea şi echivalarea celorlalte clase aplicându-se normele legale în vigoare.

În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).

În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor şcolare judeţene, Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv al ministerului privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată - note, absenţe etc.

În situaţia în care studiile făcute în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.

În contextul prevăzut mai sus, inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate, care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate.

Comisia va funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul.

După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10) din OMENCS nr. 5.079/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile.

Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, care revin în ţară fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu.

Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la 3 sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării.

Dacă părintele, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.

Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.

Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de minister privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.

De ce nu este necunoaşterea legii o scuză?

Intrarea în vigoare a unei legi este guvernată de principiul “nemo censetur ignorare legem”, care înseamnă că “nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii”.

Aşadar, necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii penale nu înlătură vinovăţia, deci nici caracterul penal al faptei.
Pentru ca acest principiu să nu fie o simplă ficţiune, trebuie asigurate condiţiile cunoaşterii normei de drept.

Astfel, normele juridice intră în vigoare la data aducerii lor la cunoştinţa publică. Cu alte cuvinte, ele sunt opozabile cetăţenilor de la data publicării în Monitorul Oficial.

În conformitate cu articolul 78 din Constituţia României, “legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării”.
Există, însă, şi excepţii de la acest principiu:
1. în cazul legilor care prevăd în preambulul lor o altă dată la care vor intra în vigoare;
2. în cazul izolării unei părţi a teritoriului statului de restul ţării, care face imposibilă cunoaşterea legii (de exemplu, din cauza unei catastrofe naturale);
3. în cazul erorii de drept (o persoană încheie un act juridic, necunoscând consecinţele pe care norma juridică face să decurgă din respectivul act juridic).
De ce guvernează acest principiu intrarea în vigoare a legii?

Pentru că, dacă am ignora acest principiu, obligativitatea normei juridice şi autoritatea sa ar putea fi puse la îndoială de către oricine, invocând scuza de necunoaştere a legii, fapt ce ar putea conduce la numeroase încălcări ale acesteia.

Bibliografie:
“Teoria generală a dreptului” – prof. univ. dr. Nicolae Popa
“Teoria generală a dreptului” – prof. univ. dr. Simona Cristea

 Aici https://www.legistm.ro/testeaza-gratuit  poti  testa  un program de legislație

Contractul de management

Contractul de management

În Monitorul Oficial nr. 305 din 8 mai 2009 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management. 
Contractul de management nu poate fi considerat un contract individual de muncă  şi nici un contract de administrare datorită caracterului reglementar, pentru că modelul (cuprinsul) contractului de management este stabilit prin ordin de ministru.

De asemenea nu se poate aprecia ca fiind un contract de mandat, al cărui obiect constă în principal, potrivit art. 1532 şi urm. Cod civil, în încheierea de acte juridice cu terţii căci directorul coordonator chiar dacă îl reprezintă pe angajator în relaţiile cu terţi, acest lucru nu constituie obligaţia sa principală, acesta efectuând şi alte numeroase acte materiale şi intelectuale pentru angajatorul său. 
Ca natură juridică apreciem că avem de a face cu un contract civil, de prestări de servicii publice, care are următoarele trăsături caracteristice:
- este un contract numit, reglementat ca atare prin dispozitii speciale, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 527/2009;
- este un contract bilateral, având ca părţi institutia sau autoritatea publică sub autoritatea căruia functionează serviciul public deconcentrat şi persoana care va ocupa funcţia de director coordonator sau adjunct al acestuia;
- este un contract sinalagmatic, interdependenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor din contractul de management fiind evidentă;
- este un contract comutativ, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind cunoscute din momentul încheierii contractului de management;
- este un contract cu titlu oneros, directorul coordonator sau adjunct urmând a fi remunerat în conformitate cu dispoziţiile legale stabilite pentru instituţiile bugetare;
- este un contract cu executare succesivă, directorul coordonator sau adjunct va actiona pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, care fac obiectul anexei la contractul de management.

Aprobarea modelului-cadru al contractului de management prin Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 scoate în evidenţă importante particularităţi care deosebesc acest contract de contractul individual de muncă. 

Astfel, obiectul contractului îl reprezintă organizarea, conducerea şi administrarea serviciul public deconcentrat, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi bănesti ale acestuia, în conditiile realizării unui management eficient şi de calitate. 

Încadrarea în postul de director coordonator sau adjunct este condiţionată de elaborarea unui plan de management care va face parte integrantă din contractul de management. 

In conţinutul contractului de management intră drepturi şi obligaţii specifice, diferite de cele prevăzute pentru salariaţi (art.39 din Codul muncii), atât pentru directorul coordonator sau adjunctul acestuia cât şi pentru instituţia angajatoare.

Modificarea acestui contract poate avea loc numai prin act adiţional, prin acordul ambelor părţi sau reglementărilor legale intervenite ulterior, fără a se putea face în condiţiile Codului muncii prin delegare, detaşare sau trecere în altă muncă.

Ca modalitate specifică de încetare a contractului de management avem revocarea directorului coordonator sau adjunct al serviciului public deconcentrat care se realizează prin act administrativ al ordonatorului principal de credite şi produce efecte de la data luării la cunostintă, situaţie pe care nu o întâlnim printre cauzele de încetare a contractului individual de muncă.

Răspunderea juridică îmbracă forme specifice, pe care nu le întâlnim în cazul răspunderii patrimoniale sau disciplinare a persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, fiind vorba de o răspundere pentru daunele produse serviciului public deconcentrat prin orice act al sau contrar intereselor serviciului public deconcentrat, prin acte de gestiune imprudenţă, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor serviciului public deconcentrat, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Litigiile izvorâte din încheierea, executarea, modificarea, încetarea şi interpretarea clauzelor contractului de management se solutionează conform prevederilor care reglementează contenciosul administrativ şi nu conform procedurii speciale privind soluţionarea conflictelor de drepturi.

Despre contractul de management încheiat pentru directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate nu s-ar putea afirma că sub presiunea unor realităţi sociale vor deveni contracte individuale de muncă care numai de formă să păstreze denumirea de contract de management, aşa cum s-a apreciat în cazul managerilor spitalelor publice sau al serviciului de ambulanţă judeţene ca efect al modificării Legii nr. 95/2006 cu privire la reforma în domeniul sănătăţii prin Legea nr. 264/2007 , ce puţin pentru aspectul că directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate ocupă o funcţie publică.

 Contractul de management educațional

Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

Numirea, ca urmare a promovării concursului, în funcţiile de director şi de director adjunct pentru unităţile de învăţământ de stat se realizează prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie, pentru o perioadă de 4 ani. 
In urma promovării concursului, directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ încheie contractul de management cu inspectorul şcolar general, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie. 
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale pe o perioadă de cel mult 1 an.

Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi, în urma promovării concursului, de conducerea persoanei juridice fondatoare. 
Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ particular respectivă.

Numirea,  ca urmare a promovării concursului, a directorului/directorului adjunct al Palatului Naţional al Copiilor se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru o perioadă de 4 ani.

În urma promovării concursului, directorul unităţii de învăţământ de stat încheie, cu excepţia directorilor din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie, contract de management administrativ-financiar cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ/primarul general al municipiului Bucureşti şi contract de management cu inspectorul şcolar general.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. De asemenea, modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei. 

In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 9 iunie 2017  a fost publicată Metodologia din 30 mai 2017 privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar aprobată de Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017. 

La data intrării în vigoare a acestui  ordin a fost abrogat Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.080/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 9 septembrie 2016, cu modificările ulterioare. 

Modelele-cadru de contract de management, respectiv management administrativ-financiar sunt prevăzute în anexele nr. 7 şi 8 la Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017.

Bază legală:

1. Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare
2. Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management
3. Metodologia din 30 mai 2017 privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar aprobată de Ordinul nr. 3.969 din 30 mai 2017, cu modificările și completările ulterioare