sâmbătă, 21 septembrie 2019

CONTEXT LEGISLATIV SPECIFIC EDUCAȚIEI

 


• Programul de Guvernare 2017-2020;
• Strategia Ministerului Educaţiei Naţionale pentru dezvoltarea învățământului;
• Documentele europene și naționale programatice: Strategia Europa 2020, Cadrul ET 2020, strategiile sectoriale ale educației și formării profesionale 2015 – 2020 – validate de Comisia Europeană, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2016-2020, Programul Uniunii Europene de Educaţie şi Formare pe parcursul întregii vieţi, 2016 – 2020: Erasmus+

Legi, hotărâri de guvern, ordonanțe și ordonanțe de urgență:

• Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 26 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare;

Ordine:

• O.M.E.C.T.S. nr. 5248/2011 privind aplicarea Programului „A doua şansă”, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5349/2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5561/2011 privind aprobarea Metodologia formării continue a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5567/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5571/2011 privind aprobarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar alternativ;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5573/2011 privind aprobarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5574/2011 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5576/2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 6143/2011 cu privire aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.C.T.S. nr. 5555/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională inclusiv Anexa 3 Regulament-Cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă;
• O.M.E.N. nr. 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N. nr. 5.460 din 12 noiembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, cu modificările și completările ulterioare;
• O.M.E.N. nr.3347/25.04.2014 privind stabilirea cadrului de implementare în învăţământul preuniversitar a programului Erasmus+;
• O.M.E.N.C.S. nr. 3844/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N.C.S. nr. 5.819 din 25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia;
• O.M.E.N.C.Ş. nr. 5086/2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale;
• O.M.E.N.C.Ş. nr. 5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale;
• O.M.E.C.S. nr. 5.268 din 21 septembrie 2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N.nr. 3191/2019 privind structura anului școlar 2019-2020
• O.M.E.N.nr. 3207/2019 privind măsuri de aplicare și corelare a planurilor de învățământ pentru învățământul profesional, liceal – filiera tehnologică și postliceal cu structura anului școlar 2019-2020
• O.M.E.N.nr. 4694/2019 privind aprobarea Curriculumului pentru educația timpurie;
• O.M.E.N.C.Ș. nr. 6.156/2016 privind organizarea și desfășurarea anului pregătitor de limbă română pentru cetățenii străini, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N.nr. 4916/2019 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020;
• O.M.E.N.nr. 4946/2019 privind aprobarea Calendarului de administrare a evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2019-2020;
• O.M.E.N.nr. 4948/2019 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021;
• O.M.E.N.C.Ș. nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările şi completările ulterioare;
• O.M.E.N.nr. 4950/2019 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național – 2020;
• O.M.E.N.nr. 4910/2019 privind aprobarea Calendarului de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în învățământ în anul școlar 2019-2020;
• O.M.E.N. nr. 5090/2019 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2020-2021;
• O.M.E.N. nr. 5108/2019 privind aprobarea Calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional pentru anul școlar 2020-2021, precum și a modelelor pentru avizarea de către CLDPS, CNDÎPT și unitatea administrativ-teritorială a proiectului cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional;
• Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;


Alte ordine, note, notificări, proceduri şi precizări ale Ministerului Educaţiei Naţionale.


Actele normative specificate pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis, la adresa http://legistm.ro

luni, 9 septembrie 2019

Generalități privind răspunderea juridică disciplinară în educație



                                  

 Atragerea răspunderii disciplinare a angajaților vizează două aspecte, respectiv aspectele de fond si aspectele de procedură. Aspectele de fond se referă la săvârşirea unor fapte ce constituie abatere/abateri disciplinare, în accepţiunea celor prevăzute de lege.

Aspectele de ordin procedural se referă la calea legală urmată și trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, întrucât numai în urma parcurgerii unei anumite proceduri de cercetare, în finalul căreia să se stabilească cu certitudine săvârşirea unei abateri, poate fi aplicată temeinic si legal o sancţiune, în funcţie de anumite criterii.

Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârşeşte cu vinovăţie o abatere disciplinară.

Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic din învăţământul preuniversitar este reglementată în Statutul personalului didactic, astfel cum a fost reglementat prin Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională, cu modificările și completările ulterioare, în art. 280 şi următoarele din Lege.

Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ.

Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

Potrivit Codului Muncii, amenzile disciplinare sunt interzise iar pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

1.      împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
2.      gradul de vinovăţie a salariatului;
3.      consecinţele abaterii disciplinare;
4.      comportarea generală în serviciu a salariatului;
5.      eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute mai sus fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. 

În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

1.      descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
2.      precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
3.     motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul Muncii, nu a fost efectuată cercetarea;
4.      temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
5.      termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
6.      instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

          Cadrul legislativ general și special, naţional și internaţional (aplicabil sau orientativ) care reglementează răspunderea juridică disciplinară

1.      Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 / 31.03.2011, cu modificările și completările ulterioare;
2.      Legea educaţiei naţionale nr. 1/05.01.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 18/10.01.2011, cu modificările și completările ulterioare;
3.      Legea nr. 233/23.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 296 / 30.04.2002, cu modificările și completările ulterioare;
4.      Ordonanţa Guvernului nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
5.      Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
6.      O.M.E.N.C.S. nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
7.  O.M.E.C.T.S. nr. 3.866 din 2 mai 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele şcolare judeţene;
8.      O.S.G.G. nr. 600 din 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
9.      Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, aprobată prin O.M.E.N. nr. 5113/15.12.2014, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 8/07.01.2015;
10.   Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale - D.D.S. sub nr. 78/22.02.2017, Publicat în Monitorul Oficial, Partea V nr. 1/ 28.02.2017 cu modificările introduse prin actul adițional înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția pentru Dialog Social sub nr. 335/29.06.2018;
11.   Reglementări generale naţionale sau internaţionale (aplicabile sau orientative):
1.      Standardele internaţionale de management control intern;
2.      Carta Drepturilor Omului;
3.      Legislaţia Europeană a drepturilor omului.
12.   Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii:
1.  Regulamentul de Ordine Interioară a unităţii (R.O.I.) şi/sau Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.);
2.      Organigrama instituției;
3.      Circuitul/fluxul documentelor;
4.  Manualul de proceduri operaţionale scrise, formalizate pe activităţi, aprobate de conducătorul instituției;
5.      Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial/intern elaborat în cadrul instituției.



     Academia Cetățeanului, prin personal calificat vă  pune la dispoziție:


- proceduri
- documente  utile cercetării  disciplinare
- sfaturi  utile
- legislație specifică

Contact: academiacetateanului@gmail.com 
Vizitati: https://www.legistm.ro/blog

sâmbătă, 31 august 2019

Certificatul de integritate comportamentală

Certificatul de integritate comportamentală și Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

În Monitorul Oficial nr. 522 din 26 iunie 2019 a fost publicată Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, cu excepția prevederilor art. 22-24, care intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit Legii nr. 118 din 20 iunie 2019, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, denumit în continuare Registrul.

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
  a) infracţiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;
  b) infracţiunea de trafic de minori prevăzută la art. 211;
  c) infracţiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;
  d) infracţiunea de exploatare a cerşetoriei prevăzută la art. 214;
  e) infracţiunea de folosire a unui minor în scop de cerşetorie prevăzută la art. 215;
  f) infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art. 216;
  g) infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile prevăzută la art. 216^1;
  h) infracţiunea de viol prevăzută la art. 218;
  i) infracţiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;
  j) infracţiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;
  k) infracţiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art. 221;
  l) infracţiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art. 222;
  m) infracţiunea de hărţuire sexuală prevăzută la art. 223;
  n) infracţiunea de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual prevăzută la art. 299;
  o) infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută la art. 374;
  p) infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art. 375;
  q) infracţiunea de incest prevăzută la art. 377;
  r) infracţiunile prevăzute la lit. a)-q), astfel cum erau prevăzute în Legea nr. 15/1968
privind Codul penal al României sau în legi speciale, având aceleaşi elemente constitutive.

În Registru se ţine evidenţa:

  a) persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009 , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 de către organele române competente;
  b) persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2);
  c) persoanelor născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2) şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
 Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
  În înţelesul legii, expresiile folosite au urmatoarea semnificaţie:
  a) certificat de integritate comportamentală - documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea;
  b) copia de pe Registru - documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea;
  c) extras din Registru - documentul emis cu ocazia schimbului de informaţii cu registrele similare din state membre sau state terţe;
  d) stat membru - statul membru al Uniunii Europene;
  e) stat terţ - statul care nu este membru al Uniunii Europene;
  f) categorii vulnerabile - copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, femei, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane, precum şi orice altă persoană care aparţine grupului vulnerabil definit potrivit Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Comunicarea datelor din Registru se face în condiţiile prezentei legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.

Registrul se organizează de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004
privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.
Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii.
În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se organizează şi funcţionează Registrul central, în care se ţine evidenţa:

  a) persoanelor fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 născute în afara României care fac obiectul Registrului;
  b) persoanelor fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c).
Orice modificare sau ştergere a datelor referitoare la persoanele fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019, comunicate de autorităţile competente din statele membre sau terţe, atrag modificări sau ştergeri identice în Registru, în măsura în care aceste hotărâri nu au fost recunoscute de organele române competente.

La nivel central, activităţile specifice Registrului se desfăşoară de către Direcţia cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală.

În situaţia în care persoana în cauză este cetăţean străin sau fără cetăţenie, se va solicita acesteia prezentarea cazierului judiciar sau a unui alt document oficial, emis de autorităţile competente din statul al cărui resortisant este, care să ateste dacă a săvârşit sau nu una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019.

Cu acordul persoanei verificate, entităţile prevăzute la alin. (1) pot solicita o copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care se poate obţine, potrivit Legii nr. 290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, extrasul de pe cazierul judiciar.
  
  
Nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a din Legeii nr. 118 din 20 iunie 2019, ministerele de resort, organele administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a evalua cadrul legal din domeniul de competenţă şi, după caz, de a demara demersurile necesare de natură legislativă şi/sau administrativă pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfăşoare activităţi profesionale, activităţi de voluntariat sau orice alt tip de activităţi care presupun:
  a) contactul direct cu copiii;
  b) contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile;
  c) examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.

După operaţionalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidenţele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezenta lege se înscriu şi în Registru, urmând a le fi aplicate prevederile prezentei legi.
Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 face și următoarele completări la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, cu modificările ulterioare:
1. La articolul 1 alineatul (3), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
e) prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
2. La articolul 4 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:
b^1) persoane înscrise potrivit legii în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html