Principiile generale de ocupare a unui post vacant

 

Principiile generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice sunt prevăzute în:

• Legea nr. 53 din 2003-Codul muncii, republicat,
• Hotărârea nr. 286 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
• Regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor şi organigrama entităţii publice, 
• Actele normative prin care au fost aprobate statutele specifice ale personalului precum şi statutele corpurilor profesionale,
• Alte reglementări în domeniul muncii.  
În vederea ocupării unui post vacant sau temporar vacant, angajatorul întocmește o documentaţie numită Propunerea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant care trebuie să cuprindă următoarele:
  a) anunţul de organizarea a concursului pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă;
  b) fişa de post corespunzătoare funcţiei contractuale vacante sau temporar vacante întocmită şi aprobată în condiţiile legii;
  c) bibliografia şi, dacă este cazul, tematica stabilită de conducătorul structurii de specialitate care propune organizarea concursului de ocupare a postului vacant sau temporar vacant;
  d) propuneri privind componenţa comisiei de concurs, precum şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
  e) tipul probelor de concurs: proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz;
  f) alte menţiuni referitoare la organizarea concursului sau la condiţiile de participare.
Bibliografia poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documente expres indicate, cu relevanţă pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă pentru care se organizează concursul.
Bibliografia întocmită este aprobată de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
Tematica concursului se stabileşte pe baza bibliografiei.
Angajatorul are obligaţia să publice, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită, pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post vacant, respectiv cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant, anunţul privind concursul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a (http://www.monitoruloficial.ro/), într-un cotidian de largă circulaţie, precum şi la sediul acesteia.
Documentele aferente concursului, respectiv anunţul cuprinzând condiţiile generale şi specifice, calendarul de desfăşurare a concursului, bibliografia şi, după caz, tematica, se transmit spre publicare către portalul http://www.posturi.gov.ro, prin intermediul adresei de e-mail: posturi@gov.ro, în termenele prevăzute.
Afișarea anunțurilor se face obligatoriu și pe pagina de internet a Inspectoratului Școlar Județean, la secţiunea special creată în acest scop.
Dacă angajatorul are pagină de internet, afişarea se face și pe această pagină, la secţiunea special creată în acest scop.
Răspunderea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant pentru personalul contractual revine conducerii instituţiei publice organizatoare.

Procedură privind acordarea avizelor juridice de către consilierul juridic

Noțiuni introductive

La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesizat de către persoana/compartimentul interesat în scris.
După elaborarea proiectului deciziei de către angajatul interesat, urmează în mod necesar o etapă de control al tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea proiectului; aceasta reprezintă o analiză care supune unei examinări de ansamblu factorii, împrejurările şi raţiunile care au condus la proiectul emis.
Analiza se încheie cu stabilirea în detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multă atenţie a tuturor dificultăţilor posibile precum şi a căilor de rezolvare. Această analiză finală este deosebit de importantă şi nu se recomandă a fi neglijată. În cazul în care consecinţele deciziei nu sunt în concordanţă cu expectanţele, sau dacă dificultăţile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totală; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la început, respectiv iniţierea unui nou proces de analiză a deciziei.
Dacă va considera necesar, consilierul juridic solicită și alte documente justificative care să-l sprijine în acordarea acestui aviz, persoanei care a redactat documentul supus avizării (decizii privind angajarea sau avansarea personalului, numirea cu caracter temporar a personalului de execuție pe funcții de conducere, acordarea unor drepturi salariale, sancțiuni disciplinare, contracte de achiziții publice, contracte de parteneriat, acte juridice producătoare de efecte juridice la care instituția este parte).
Consilierul juridic avizează, din punct de vedere al legalității, orice măsuri care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a instituției ori să aducă atingere drepturilor acesteia sau ale personalului din cadrul acesteia.
Viza de legalitate se realizează prin activitatea de avizare a actelor cu caracter juridic și administrativ, după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate.
Consilierul juridic va aviza şi va contrasemna acte cu caracter juridic, semnătura sa fiind aplicată numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Avizul solicitat este prealabil şi consultativ. Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observaţii se motivează. Termenul de acordare a avizului juridic este de maxim cinci zile lucrătoare de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcţie de complexitatea problematicii analizate. Consilierul juridic este obligat să semneze avizele emise şi să aplice ştampila specifică.
În condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare sau de avizare cu observații în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului.

Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, în conformitate cu Constituţia şi legile țării. Activitatea consilierului juridic este prevăzută de Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, iar activităţile specifice în cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.
Consilierul juridic din Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara este angajat al Inspectoratului pe bază de contract individual de muncă. Contractul individual de muncă al consilierului juridic se completează cu prevederile regulamentelor interne, cu contractul colectiv de muncă, precum şi cu prevederile legale în vigoare specifice profesiei.
Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract de muncă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara nu aduce atingere îndatoririlor sale profesionale, oportunităţii de a alege metodele de lucru sau posibilităţii de luare a unor decizii în plan profesional.
În exercitarea atribuţiilor sale, consilierul juridic se supune numai Constituţiei României, legilor în vigoare, codului de deontologie profesională şi statutului profesiei de consilier juridic.
Consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus niciunei presiuni sau îngrădiri de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora. Prin independenţă profesională se înţelege libertatea de acţiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamente aplicabile profesiei de consilier juridic.
În activitatea sa, consilierul juridic asigură avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condițiile legii, opinia lui fiind consultativă.
Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.

Proiect completare lege

 

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei

Aici https://www.juridice.ro/697152/consilierii-juridici-critica-angajarea-avocatilor-de-catre-institutii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-09-23 

si  aici https://m.luju.ro//protestul-consilierilor-juridici-senatorii-robert-cazanciuc-si-daniel-fenechiu-blamati-pentru-legea-care-leaga-avocatii-de-banul-public-ordinul-consilierilor-juridici-din-romania-condamna-proiectul-pare-croit-impotriva-profesiei-de-consilier-juridic-si-a

Modificarea Codului Muncii și a legislației privind discriminarea

 

 

Modificarea Codului Muncii și a legislației privind discriminarea. Completări aduse în ceea ce privește discriminarea în contextul relației de muncă

Codul Muncii a fost modificat la art. 5, art. 59 și art. 260

În Monitorul Oficial al României nr. 658/24.07.2020 a fost publicată Legea nr. 151/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, în vigoare începând cu data de 27.07.2020 („Legea 151/2020”).

 
Temei:
[1] Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
[2] Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Articolul integral: https://www.juridice.ro/693126/modificarea-codului-muncii-si-a-legislatiei-privind-discriminarea-completari-aduse-in-ceea-ce-priveste-discriminarea-in-contextul-relatiei-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-08-14

Activitatea publică a personalului bugetar

 

 

Articolul 446 Activitatea publică
(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public.
Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.

Notă: Potrivit Art. 551 din Codul Administrativ (O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare), anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile și angajaților contractuali din sistemul bugetar.

Articolul 551 Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual
(3)Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.

Temei legal: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
EMITENT • GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 5 iulie 2019
Data intrării în vigoare 05-07-2019

 Alte  articole: 

• https://www.legistm.ro/blog/discriminarea-egalitatii-de-sanse
• https://www.legistm.ro/blog/codul-administrativ-pe-intelesul-tuturor

Calendarul de autoevaluare/evaluare

 

ORDINUL MEC Nr. 6143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar actualizat în baza actelor normative modificatoare, art. 2 prevede:

(3) Fişele cadru ale postului pentru fiecare funcţie didactică şi didactică auxiliară se operaţionalizează/individualizează de către directorul şi directorul adjunct al unităţii/instituţiei de învăţământ.

(4) Fişa postului operaţionalizată se aprobă şi se revizuieşte anual de către consiliul de administraţie şi constituie anexă la contractul individual de muncă.

(5) Indicatorii de performanţă din cadrul fişelor de autoevaluare/evaluare pentru toate cadrele didactice şi didactice auxiliare se stabilesc de către directorul şi directorul adjunct al fiecărei unităţi/instituţii de învăţământ, împreună cu responsabilii/coordonatorii comisiilor metodice sau al compartimentelor funcţionale, cu respectarea domeniilor şi criteriilor din fişele cadru.

(6) Consiliul profesoral, reunit conform graficului prevăzut în anexa 1 la prezenta metodologie, validează, prin vot majoritar, fişele de autoevaluare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, în baza cărora se stabileşte calificativul anual.

Calendarul prevede urmatoarele termene:

15 iunie-15 august - Depunerea fişei de autoevaluare/evaluare şi a raportului justificativ la secretariatul unității;

3-10 septembrie

- Validarea de către consiliul profesoral a fişelor de autoevaluare/evaluare ale personalului didactic şi didactic auxiliar;

- Evaluarea în comisii/compartimente;

- Evaluarea în consiliul de administraţie;

- Comunicarea, prin secretariatul unităţii de învăţământ, a hotărârii consiliului de administraţie către toate cadrele didactice/didactice auxiliare care nu au putut fi prezente pentru evaluarea finală;

Până la data de 15 septembrie

- Depunerea contestaţiilor;

- Soluţionarea contestaţiilor şi comunicarea în scris a rezultatelor;

 

Prevenirea și sancționarea discriminărilor și  promovarea egalității de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

  În Monitorul Oficial nr. 713 din 7 august 2020 a fost publicată LEGEA nr. 167 din 7 august 2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

LEGEA nr. 167 din 7 august 2020   a fost  promulgată prin DECRETUL nr. 446 din 7 august 2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, publicat în Monitorul Oficial nr. 713 din 7 august 2020.

 

LEGEA nr. 167 din 7 august 2020 aduce următoarele  modificări:

 

I.                Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 2, după alineatul (5) se introduc şapte noi alineate, alineatele (5^1)-(5^7), cu următorul cuprins:

  "(5^1) Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

  a) conduită ostilă sau nedorită;

  b) comentarii verbale;

  c) acţiuni sau gesturi.

(5^2) Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

(5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

(5^4) Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

(5^5) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

(5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

(5^7) Angajatul, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită."

  2. La articolul 26, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins:

  "(1^1) Constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

(1^2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă:

  a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (5^5);

  b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6)."

  3. La articolul 26, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:

  "(2^1) Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii:

  a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;

  b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;

  c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;

  d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;

  e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;

  f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.

(2^2) Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, Consiliul aplică, în condiţiile legii, oricare dintre măsurile prevăzute la alin. (2^1) lit. a) şi e).

(2^3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu. Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (2^1)."

  4. La articolul 26, alineatul (4) se abrogă.

   II. La articolul 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:

  "(1^2) Hărţuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex este interzisă. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător."

III.            Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

   IV. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.