Comisiile județene de etică din învățământul preuniversitar

Potrivit definițiilor din Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, Etica se referă la comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi, iar comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională.

Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie  a fost un obiectiv proritar, stabilit prin Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 (Obiectiv specific 3.2).

 Prin acest obiectiv,  se  stabileau ca acţiuni principale:

1. reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare;

2. adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

3. adoptarea la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4. introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

5. introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;

6. înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale;

7. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;

8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

9. publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior.

 Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016  prevedea la  Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică:

,, Educaţia anticorupţie reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaştere de către angajaţi şi manageri a standardelor legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicţiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcţiilor sensibile)”.

În baza art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 și a Hotărârii Guvernului nr. 536/2011, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite  ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

ORDINUL 5.550 din 2011 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 724 din 13 octombrie 2011 și  aprobă  Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexă.

 1.     Înființarea și organizarea comisiilor județene de etică

La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică.

Comisiile județene de etică au rol  în  urmărirea  aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar.

Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:

a)4 reprezentanţi ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;

b)2 reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;

c)2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi de către organizaţiile în cauză;

d)un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.

Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre persoanele propuse.

Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.

Membrii comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului naţional de etică.

După constituire, fiecare comisie de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

  Nu pot face parte din comisiile  județene de etică persoanele care:

a)ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b)au sancţiuni profesionale;

c)prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d)fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e)practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f)au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g)au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

2. Atribuţiile membrilor comisiei de etică

Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:

a)preşedintele comisiei de etică:

(i) asigură conducerea operativă a comisiei;

(îi) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;

(iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;

(v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei și Cercetării ori alte instituţii de interes public.

b)secretarul comisiei de etică:

(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;

(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor comisiei;

(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;

(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.

c)membrii comisiei de etică:

(i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;

(îi) participă la lucrările comisiei.

 3.     Funcţionarea comisiei de etică

La nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.

Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:

a)şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;

b)şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.

Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.

Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.

În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.

Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1)  al art. 13  din ORDINUL 5.550 din 2011.  Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.

 Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituţiei.

 Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei.

 În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le analiza şi soluţiona, conform legii.

 Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în care se constată un conflict de interese de orice natură.

 Comisia  județeană de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile Codului de etică.

 Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o atenţionare colegială.

 Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.

 În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei prezenţi.

Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.

 În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.

Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei.

În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.

 Vor fi subliniate abaterile înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport se face public.

 Activitatea comisiei județene de etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest sens se iau următoarele măsuri:

1. Discuţiile sunt confidenţiale, până la decizia finală.

2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.

3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.

4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.

5. Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord să renunţe la confidenţialitate.

6. Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidenţialităţii.

7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor  județene de etică,  a  sindicatelor și  a  organizațiilor de părinți a  elaborat  Codul de etică, cod  înaintat spre aprobare ministerului educaţiei.

Așadar, în  temeiul  art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în  Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și  care a intrat  în vigoare  la 04 octombrie 2018.

Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.

Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

 În baza art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar îşi vor stabili Codul de etică profesională, cu respectarea dispoziţiilor Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat prin prezentul ordin, şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

Facem mențiunea că prevederile Legii nr. 477/2004 au  fost  abrogate de  articolul 597 din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  act normativ  care a preluat  o mare  parte a  normelor de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

Temei legal:

1.    LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

2.  ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și  completările ulterioare

3.  HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

4.  HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare  a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

5.  ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar

6.   ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar

 

Principiile generale de ocupare a unui post vacant

 

Principiile generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice sunt prevăzute în:

• Legea nr. 53 din 2003-Codul muncii, republicat,
• Hotărârea nr. 286 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
• Regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor şi organigrama entităţii publice, 
• Actele normative prin care au fost aprobate statutele specifice ale personalului precum şi statutele corpurilor profesionale,
• Alte reglementări în domeniul muncii.  
În vederea ocupării unui post vacant sau temporar vacant, angajatorul întocmește o documentaţie numită Propunerea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant care trebuie să cuprindă următoarele:
  a) anunţul de organizarea a concursului pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă;
  b) fişa de post corespunzătoare funcţiei contractuale vacante sau temporar vacante întocmită şi aprobată în condiţiile legii;
  c) bibliografia şi, dacă este cazul, tematica stabilită de conducătorul structurii de specialitate care propune organizarea concursului de ocupare a postului vacant sau temporar vacant;
  d) propuneri privind componenţa comisiei de concurs, precum şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
  e) tipul probelor de concurs: proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz;
  f) alte menţiuni referitoare la organizarea concursului sau la condiţiile de participare.
Bibliografia poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documente expres indicate, cu relevanţă pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă pentru care se organizează concursul.
Bibliografia întocmită este aprobată de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
Tematica concursului se stabileşte pe baza bibliografiei.
Angajatorul are obligaţia să publice, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită, pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post vacant, respectiv cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant, anunţul privind concursul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a (http://www.monitoruloficial.ro/), într-un cotidian de largă circulaţie, precum şi la sediul acesteia.
Documentele aferente concursului, respectiv anunţul cuprinzând condiţiile generale şi specifice, calendarul de desfăşurare a concursului, bibliografia şi, după caz, tematica, se transmit spre publicare către portalul http://www.posturi.gov.ro, prin intermediul adresei de e-mail: posturi@gov.ro, în termenele prevăzute.
Afișarea anunțurilor se face obligatoriu și pe pagina de internet a Inspectoratului Școlar Județean, la secţiunea special creată în acest scop.
Dacă angajatorul are pagină de internet, afişarea se face și pe această pagină, la secţiunea special creată în acest scop.
Răspunderea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant pentru personalul contractual revine conducerii instituţiei publice organizatoare.

Procedură privind acordarea avizelor juridice de către consilierul juridic

Noțiuni introductive

La baza oricărei decizii stă un proiect decizional. În vederea avizării documentelor, consilierul juridic trebuie sesizat de către persoana/compartimentul interesat în scris.
După elaborarea proiectului deciziei de către angajatul interesat, urmează în mod necesar o etapă de control al tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea proiectului; aceasta reprezintă o analiză care supune unei examinări de ansamblu factorii, împrejurările şi raţiunile care au condus la proiectul emis.
Analiza se încheie cu stabilirea în detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multă atenţie a tuturor dificultăţilor posibile precum şi a căilor de rezolvare. Această analiză finală este deosebit de importantă şi nu se recomandă a fi neglijată. În cazul în care consecinţele deciziei nu sunt în concordanţă cu expectanţele, sau dacă dificultăţile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totală; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la început, respectiv iniţierea unui nou proces de analiză a deciziei.
Dacă va considera necesar, consilierul juridic solicită și alte documente justificative care să-l sprijine în acordarea acestui aviz, persoanei care a redactat documentul supus avizării (decizii privind angajarea sau avansarea personalului, numirea cu caracter temporar a personalului de execuție pe funcții de conducere, acordarea unor drepturi salariale, sancțiuni disciplinare, contracte de achiziții publice, contracte de parteneriat, acte juridice producătoare de efecte juridice la care instituția este parte).
Consilierul juridic avizează, din punct de vedere al legalității, orice măsuri care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a instituției ori să aducă atingere drepturilor acesteia sau ale personalului din cadrul acesteia.
Viza de legalitate se realizează prin activitatea de avizare a actelor cu caracter juridic și administrativ, după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate.
Consilierul juridic va aviza şi va contrasemna acte cu caracter juridic, semnătura sa fiind aplicată numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Avizul solicitat este prealabil şi consultativ. Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observaţii se motivează. Termenul de acordare a avizului juridic este de maxim cinci zile lucrătoare de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcţie de complexitatea problematicii analizate. Consilierul juridic este obligat să semneze avizele emise şi să aplice ştampila specifică.
În condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare sau de avizare cu observații în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului.

Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, în conformitate cu Constituţia şi legile țării. Activitatea consilierului juridic este prevăzută de Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, iar activităţile specifice în cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.
Consilierul juridic din Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara este angajat al Inspectoratului pe bază de contract individual de muncă. Contractul individual de muncă al consilierului juridic se completează cu prevederile regulamentelor interne, cu contractul colectiv de muncă, precum şi cu prevederile legale în vigoare specifice profesiei.
Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract de muncă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara nu aduce atingere îndatoririlor sale profesionale, oportunităţii de a alege metodele de lucru sau posibilităţii de luare a unor decizii în plan profesional.
În exercitarea atribuţiilor sale, consilierul juridic se supune numai Constituţiei României, legilor în vigoare, codului de deontologie profesională şi statutului profesiei de consilier juridic.
Consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus niciunei presiuni sau îngrădiri de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora. Prin independenţă profesională se înţelege libertatea de acţiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamente aplicabile profesiei de consilier juridic.
În activitatea sa, consilierul juridic asigură avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condițiile legii, opinia lui fiind consultativă.
Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.

Proiect completare lege

 

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei

Aici https://www.juridice.ro/697152/consilierii-juridici-critica-angajarea-avocatilor-de-catre-institutii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-09-23 

si  aici https://m.luju.ro//protestul-consilierilor-juridici-senatorii-robert-cazanciuc-si-daniel-fenechiu-blamati-pentru-legea-care-leaga-avocatii-de-banul-public-ordinul-consilierilor-juridici-din-romania-condamna-proiectul-pare-croit-impotriva-profesiei-de-consilier-juridic-si-a

Modificarea Codului Muncii și a legislației privind discriminarea

 

 

Modificarea Codului Muncii și a legislației privind discriminarea. Completări aduse în ceea ce privește discriminarea în contextul relației de muncă

Codul Muncii a fost modificat la art. 5, art. 59 și art. 260

În Monitorul Oficial al României nr. 658/24.07.2020 a fost publicată Legea nr. 151/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, în vigoare începând cu data de 27.07.2020 („Legea 151/2020”).

 
Temei:
[1] Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
[2] Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Articolul integral: https://www.juridice.ro/693126/modificarea-codului-muncii-si-a-legislatiei-privind-discriminarea-completari-aduse-in-ceea-ce-priveste-discriminarea-in-contextul-relatiei-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-08-14

Activitatea publică a personalului bugetar

 

 

Articolul 446 Activitatea publică
(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public.
Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.

Notă: Potrivit Art. 551 din Codul Administrativ (O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare), anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile și angajaților contractuali din sistemul bugetar.

Articolul 551 Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual
(3)Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.

Temei legal: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
EMITENT • GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 5 iulie 2019
Data intrării în vigoare 05-07-2019

 Alte  articole: 

• https://www.legistm.ro/blog/discriminarea-egalitatii-de-sanse
• https://www.legistm.ro/blog/codul-administrativ-pe-intelesul-tuturor

Calendarul de autoevaluare/evaluare

 

ORDINUL MEC Nr. 6143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar actualizat în baza actelor normative modificatoare, art. 2 prevede:

(3) Fişele cadru ale postului pentru fiecare funcţie didactică şi didactică auxiliară se operaţionalizează/individualizează de către directorul şi directorul adjunct al unităţii/instituţiei de învăţământ.

(4) Fişa postului operaţionalizată se aprobă şi se revizuieşte anual de către consiliul de administraţie şi constituie anexă la contractul individual de muncă.

(5) Indicatorii de performanţă din cadrul fişelor de autoevaluare/evaluare pentru toate cadrele didactice şi didactice auxiliare se stabilesc de către directorul şi directorul adjunct al fiecărei unităţi/instituţii de învăţământ, împreună cu responsabilii/coordonatorii comisiilor metodice sau al compartimentelor funcţionale, cu respectarea domeniilor şi criteriilor din fişele cadru.

(6) Consiliul profesoral, reunit conform graficului prevăzut în anexa 1 la prezenta metodologie, validează, prin vot majoritar, fişele de autoevaluare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, în baza cărora se stabileşte calificativul anual.

Calendarul prevede urmatoarele termene:

15 iunie-15 august - Depunerea fişei de autoevaluare/evaluare şi a raportului justificativ la secretariatul unității;

3-10 septembrie

- Validarea de către consiliul profesoral a fişelor de autoevaluare/evaluare ale personalului didactic şi didactic auxiliar;

- Evaluarea în comisii/compartimente;

- Evaluarea în consiliul de administraţie;

- Comunicarea, prin secretariatul unităţii de învăţământ, a hotărârii consiliului de administraţie către toate cadrele didactice/didactice auxiliare care nu au putut fi prezente pentru evaluarea finală;

Până la data de 15 septembrie

- Depunerea contestaţiilor;

- Soluţionarea contestaţiilor şi comunicarea în scris a rezultatelor;