În baza art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 și a Hotărârii Guvernului nr.
536/2011, ministrul
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite ORDINUL
nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare
şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.
ORDINUL 5.550 din 2011 a fost publicat în Monitorul Oficial
nr. 724 din 13 octombrie 2011 și aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexă.
1.
Înființarea și organizarea comisiilor județene de
etică
La nivel
judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt
constituiţi în comisii de etică.
Comisiile județene
de etică au rol în urmărirea aplicării normelor de conduită morală şi
profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar.
Aceste comisii
sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:
a)4 reprezentanţi ai cadrelor
didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;
b)2 reprezentanţi ai părinţilor,
propuşi de către asociaţiile de părinţi;
c)2 reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în
domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi
de către organizaţiile în cauză;
d)un reprezentant al compartimentului
juridic din inspectorat.
Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către
consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre
persoanele propuse.
Membrii comisiei de etică aleşi, în baza
rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4
ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului
şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.
Membrii comisiilor de etică numiţi
prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului
naţional de etică.
După constituire, fiecare comisie de
etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:
a)preşedintele comisiei;
b)secretarul comisiei;
c)delegatul comisiei la întrunirile
anuale ale Consiliului naţional de etică.
Nu pot face parte din comisiile județene de etică persoanele care:
a)ocupă funcţii de conducere în cadrul
inspectoratului şcolar;
b)au sancţiuni profesionale;
c)prestează activităţi comerciale în
incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;
d)fac comerţ cu materiale obscene sau
pornografice scrise, audio sau vizuale;
e)practică, în public, activităţi cu
componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului;
f)au funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional;
g)au desfăşurat poliţie politică ori
au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre
judecătorească definitivă de condamnare penală.
2.
Atribuţiile membrilor comisiei de etică
Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:
a)preşedintele comisiei de etică:
(i) asigură conducerea operativă a comisiei;
(îi) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;
(iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar
raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;
(v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu
alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei și Cercetării ori alte
instituţii de interes public.
b)secretarul comisiei de etică:
(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;
(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa
documentelor comisiei;
(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a
acestora;
(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a
acesteia;
(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.
c)membrii comisiei de etică:
(i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;
(îi) participă la lucrările comisiei.
3. Funcţionarea comisiei de etică
La nivelul fiecărui judeţ/al
municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă
ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Aceste şedinţe se consideră a fi
statuare în următoarele situaţii:
a)şedinţele ordinare - dacă sunt
prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;
b)şedinţele extraordinare - dacă sunt
prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.
Şedinţele comisiei de etică se
desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate
stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.
Comisia de etică se reuneşte în
şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei
sesizări/reclamaţii.
În cazul sesizărilor/reclamaţiilor
urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de
urgenţă.
Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei
care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi
întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul
total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1) al art. 13 din ORDINUL 5.550 din 2011. Dacă există egalitate de voturi,
votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.
Comisia de etică se poate autosesiza
atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de
suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului
din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar
şi casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituţiei.
Evaluarea primară a
sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de
către membrii desemnaţi din cadrul comisiei.
În cazul în care se apreciază că
sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de
etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le analiza şi
soluţiona, conform legii.
Membrii comisiei nu pot fi
împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în
care se constată un conflict de interese de orice natură.
Comisia județeană de etică va analiza şi va stabili
dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile Codului de etică.
Atunci când comisia consideră că
fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune
părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va
propune o atenţionare colegială.
Persoana reclamată este notificată
despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii disculpării sale
şi a evitării unor posibile conflicte de interese.
În procesul-verbal al şedinţei de
comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile
membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei
prezenţi.
Ambele părţi pot contesta decizia
comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului
şcolar.
În cazul existenţei unor conflicte
de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa
la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.
Preşedintele comisiei de etică
prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii
Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate
şi analizate în cadrul comisiei.
În conţinutul raportului vor fi
prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca
nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra
confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.
Vor fi subliniate abaterile
înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele
care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului
învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport
se face public.
Activitatea comisiei județene de
etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în
acest sens se iau următoarele măsuri:
1. Discuţiile sunt confidenţiale, până la decizia
finală.
2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate
privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate,
identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia
individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.
3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se
arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la
sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest
dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii
legali ai părţilor.
4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este
necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru
nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar
din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
5. Toate documentele înregistrate la comisia de
etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de
acord să renunţe la confidenţialitate.
6. Membrii comisiei de etică semnează un acord
privind respectarea confidenţialităţii.
7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea
acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta
va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma
hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu
sprijinul comisiilor județene de
etică, a
sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministerului educaţiei.
Așadar,
în temeiul art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale
nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 477/2004
privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din
învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3)
din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul
educaţiei naţionale emite ORDINUL nr. 4.831 din
30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de
etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat
în Monitorul oficial nr.
844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018.
Codul de etică este un document obligatoriu care
completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul
preuniversitar.
Codul de etică funcţionează ca un
contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de
învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic,
contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional
bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
În baza art. 98
alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ
preuniversitar îşi vor stabili Codul de etică profesională, cu respectarea
dispoziţiilor Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, aprobat prin prezentul ordin, şi cu respectarea prevederilor Legii
nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice.
Facem mențiunea că
prevederile Legii nr. 477/2004 au
fost abrogate de articolul 597 din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, act normativ care a preluat
o mare parte a normelor de conduită a
personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.
Temei legal:
1.
LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
2. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57
din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare
3. HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea
Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de
indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din
strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă
instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum
şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public
4. HOTĂRÂREA
nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de
evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de
materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului
în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului
riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a
incidentelor de integritate
5. ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului
naţional de etică din învăţământul preuniversitar
6. ORDINUL
nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de
etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar