Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

  

 

21/08/2019

Organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic

 

Profesia de consilier juridic (cod COR -261103, conform Clasificării ocupatiilor din Romania, face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional.

 

Consilierul juridic își exercită profesia conform următoarele acte normative:

 

• Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
• Statutul din 6 martie 2004 al profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
• Codul deontologic al consilierului juridic.

 

Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 867 din 5 decembrie 2003.

 

La data intrării în vigoare (08 Decembrie 2003), s-a abrogat Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.

 

Potrivit legii, consilierul juridic asigură apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se afla şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

  

Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în munca, în condiţiile legii.

  

Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

 

Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

 

Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină; în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

 

Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apararii şi promovarii intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice.

 

Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.

 

Activitatea de consilier juridic este considerata vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.

 

Dobandirea şi încetarea calităţii de consilier juridic 

 

Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele condiţii:

a) este cetatean român şi are domiciliul în România;

b) are exercitiul drepturilor civile şi politice;

c) este licentiat al unei facultati de drept;

d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta condiţie se dovedeste cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;

e) nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.

 

Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate exercita profesia de consilier juridic în România, dacă indeplineste condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a din Legea nr. 514/2003).

 

 

Persoana prevăzută la alin. (1) din Legea nr. 514/2003, care a dobândit calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de provenienţă, poate solicita oricand recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de consilier juridic şi a practicarii acesteia în România.

 

În vederea recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.

 

Ministerul Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului prevăzut la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 514/2003.

 

Persoana prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 514/2003, care exercită profesia de consilier juridic în România, poate desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic român.

 

Prevederile art. 8 se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor şi calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.

 

Nedemnități

 

Este nedemn de a fi consilier juridic:

 

a) cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;

b) cel care, în exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabila;

c) cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.

  

Incompatibilități

 

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:

a) calitatea de avocat;

b) activităţile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;

c) orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate;

d) functia şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciara;

e) activitatea publicistica salarizata;

f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.

 

Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:

 

a) activitatea didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara, culturala şi publicistica nesalarizata;

b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

 

Debutul în profesie

 

La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de consilier juridic stagiar.

 

Condiţiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat (Legea 51/1995 a profesiei de avocat, republicata) şi statutul profesional al profesiei de avocat, care se aplică în mod corespunzător.

 

De asemenea, în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicata.

 

Drepturile şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.

 

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie şi la tribunale ca instanţa de fond, la organele de urmărire penala, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdictionale.

 

Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdictionale.

 

Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate şi competenţa drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezinta şi să respecte normele de deontologie profesionala prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi statutul acestei profesii.

 

Registrele consilierului juridic

 

Evidentele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt tinute de acesta, potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.

 

Uniunea Colegiilor Consilierilor juridici din România, la pagina publică modele de registre ce pot fi ținute de consilierul juridic în exercitarea profesiei.

 

Organizarea şi protectia profesiei de consilier juridic

 

În condiţiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 514/2003, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundatiile (Ordonanţa nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările și completările ulterioare).

 

Formele de asociere şi organizare la nivel judetean şi la nivel naţional sunt stabilite prin statutul asociaţiei, cerut de lege.

 

Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere şi reglementarile legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice.

 

 

Asociaţia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii similare evidentei barourilor de avocati.

 

Obligațiile, răspunderea consilierului juridic

 

Consilierul juridic este obligat să respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi confidentialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.

 

Consilierul juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice în slujba careia se afla.

  

Autorităţile şi persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile prevăzute de lege.

 

Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.

Consilierul juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.

 

Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sanctiunile disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba careia se afla consilierul juridic.

 

Autoritatea disciplinara poate fi sesizata de persoana vatamata sau, după caz, de asociaţia profesionala.

  

În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

 

Propuneri de modificare a Legii nr. 514/2003

 

Cu numărul Pl-x nr. 235/2019, a fost înregistrată la Camera Deputatilor, o ultimă propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Proiectul se află în stadiu la comisii din 23.04.2019.

 

Alte proiecte respinse de modificare a Legii nr. 514/2003 puteți găsi la adresa :

 

	Numar	Titlu /Stadiu
1.	Pl-x 340/31.05.2004	Propunere legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003	respinsa definitiv 29.06.2004
2.	PL-x 303/18.04.2006	Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	Lege 246/2006 22.06.2006
3.	Pl-x 502/29.05.2006	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respinsa definitiv 09.10.2007
4.	Pl-x 553/02.11.2009	Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea şi funcţionarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare	respinsa definitiv 16.02.2010
5.	PL-x 693/16.12.2009	Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respins definitiv 16.02.2010
6.	PL-x 312/10.05.2010	Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respins definitiv 27.03.2012
7.	Pl-x 304/28.06.2016	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic precum şi a Legii nr.200 din 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare	respinsa definitiv 07.11.2017
8.	Pl-x 235/23.04.2019	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea profesiei de consilier juridic, precum şi pentru modificarea punctului 20, lit.A, a Anexei nr.3 la Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare	la comisii 23.04.2019

 

Pentru mai multe informatii ne gasiti si pe Facebook.

 

Text: Ion NISTOR - consilier juridic (detalii facebook, partener LegisTM)

 

 

Iată ce trebuie să știi despre intrarea în profesia de consilier juridic

 

Îți dorești să devii consilier juridic? Iată tot ce trebuie să știi despre intrarea în această profesie

Aici  https://www.avocatnet.ro/articol_43431/I%c8%9bi-dore%c8%99ti-s%c4%83-devii-consilier-juridic-Iat%c4%83-tot-ce-trebuie-s%c4%83-%c8%99tii-despre-intrarea-in-aceast%c4%83-profesie.html 

Prevederi noi privind Statutul personalului didactic

 

 

 

Statutul personalului didactic a fost completat de către LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

 

LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 a fost publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 20 august 2020 și a intrat în vigoare la data de 23 august 2020.

 

LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 precizează:

 

1. La articolul 234, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

2. După articolul 293 se introduce un nou articol, articolul 293^1, cu următorul cuprins:

Articolul 293^1

Nu pot ocupa o funcţie didactică persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

 

Prevederile LEGII nr. 184 din 20 august 2020 sunt aplicabile:

 

1. personalului didactic şi didactic auxiliar,
2. personalului de conducere, de îndrumare şi de control.

 

 

Pentru ca acea interdicție să se aplice, condamnarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

 

1. Persoana în cauză să fie condamnată definitiv,
2. Persoana în cauză să fie condamnată definitiv pentru o infracțiune contra persoanei, prevăzută la TITLUL I Infracțiuni contra persoanei în Codul Penal al României,
3. Persoana în cauză să fi săvârșit acea infracțiune cu intenție, 
4. Persoana în cauză să fi comis infracțiunea în împrejurări legate de exercitarea profesiei. 

 

În orice situație în care vor fi îndeplinite condițiile enumerate mai sus, ocuparea funcției nu va mai fi posibilă de către personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi de către cel de conducere, de îndrumare şi de control până la reabilitare, amnistie sau grațiere.

 

Pentru cititorii LEGIStm, punem la dispoziție, în format pdf, Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar - Titlul IV, Capitolul I din Legea nr. 1 din 2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

 

Autor: Ionut NISTOR - Jurist

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!

Comisiile județene de etică din învățământul preuniversitar

Potrivit definițiilor din Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, Etica se referă la comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi, iar comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională.

Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie  a fost un obiectiv proritar, stabilit prin Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016 (Obiectiv specific 3.2).

 Prin acest obiectiv,  se  stabileau ca acţiuni principale:

1. reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare;

2. adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

3. adoptarea la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4. introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

5. introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;

6. înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale;

7. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;

8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

9. publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior.

 Hotărârea  Guvernului nr. 583 din 10 august 2016  prevedea la  Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică:

,, Educaţia anticorupţie reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaştere de către angajaţi şi manageri a standardelor legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicţiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcţiilor sensibile)”.

În baza art. 94 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 și a Hotărârii Guvernului nr. 536/2011, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite  ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

ORDINUL 5.550 din 2011 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 724 din 13 octombrie 2011 și  aprobă  Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, prevăzut în anexă.

 1.     Înființarea și organizarea comisiilor județene de etică

La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în comisii de etică.

Comisiile județene de etică au rol  în  urmărirea  aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar.

Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:

a)4 reprezentanţi ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;

b)2 reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;

c)2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti, propuşi de către organizaţiile în cauză;

d)un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.

Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin vot secret, dintre persoanele propuse.

Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul fiecărui an şcolar.

Membrii comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai Consiliului naţional de etică.

După constituire, fiecare comisie de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

  Nu pot face parte din comisiile  județene de etică persoanele care:

a)ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b)au sancţiuni profesionale;

c)prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d)fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e)practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f)au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g)au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

2. Atribuţiile membrilor comisiei de etică

Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:

a)preşedintele comisiei de etică:

(i) asigură conducerea operativă a comisiei;

(îi) convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;

(iii) prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;

(v) reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate şcolare, cu Ministerul Educaţiei și Cercetării ori alte instituţii de interes public.

b)secretarul comisiei de etică:

(i) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;

(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor comisiei;

(iii) planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;

(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.

c)membrii comisiei de etică:

(i) exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei;

(îi) participă la lucrările comisiei.

 3.     Funcţionarea comisiei de etică

La nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.

Aceste şedinţe se consideră a fi statuare în următoarele situaţii:

a)şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;

b)şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.

Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.

Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamaţii.

În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgenţă.

Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1)  al art. 13  din ORDINUL 5.550 din 2011.  Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.

 Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituţiei.

 Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de către membrii desemnaţi din cadrul comisiei.

 În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le analiza şi soluţiona, conform legii.

 Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia în care se constată un conflict de interese de orice natură.

 Comisia  județeană de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile Codului de etică.

 Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o atenţionare colegială.

 Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.

 În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei prezenţi.

Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea inspectoratului şcolar.

 În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.

Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei.

În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.

 Vor fi subliniate abaterile înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului învăţământului preuniversitar din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport se face public.

 Activitatea comisiei județene de etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest sens se iau următoarele măsuri:

1. Discuţiile sunt confidenţiale, până la decizia finală.

2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.

3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial şi se păstrează la sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.

4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.

5. Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în care părţile sunt de acord să renunţe la confidenţialitate.

6. Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidenţialităţii.

7. În cazul în care se dovedeşte încălcarea acordului de confidenţialitate de către un membru al comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor  județene de etică,  a  sindicatelor și  a  organizațiilor de părinți a  elaborat  Codul de etică, cod  înaintat spre aprobare ministerului educaţiei.

Așadar, în  temeiul  art. 98 şi 233 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în  Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și  care a intrat  în vigoare  la 04 octombrie 2018.

Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar.

Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

 În baza art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar îşi vor stabili Codul de etică profesională, cu respectarea dispoziţiilor Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat prin prezentul ordin, şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

Facem mențiunea că prevederile Legii nr. 477/2004 au  fost  abrogate de  articolul 597 din Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  act normativ  care a preluat  o mare  parte a  normelor de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.

Temei legal:

1.    LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

2.  ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și  completările ulterioare

3.  HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

4.  HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare  a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate

5.  ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar

6.   ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar