sâmbătă, 5 decembrie 2020

Valori, principii şi norme de conduită pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar

 


1.    
Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011,  actualizată:

Articolul 275   


       (1) Cadrele didactice au obligaţia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

  (2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obligaţia de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.

 

       2.  O.M.E.N. nr. 4.831/2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar:

 

Articolul 4 Valori, principii şi norme de conduită. Personalul didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:

  a) imparţialitate şi obiectivitate;

  b) independenţă şi libertate profesională;

  c) responsabilitate morală, socială şi profesională;

  d) integritate morală şi profesională;

  e) confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;

  f) primatul interesului public;

  g) respectarea şi promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educaţiei;

  h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;

  i) respectarea autonomiei personale;

  j) onestitate şi corectitudine;

  k) atitudine decentă şi echilibrată;

  l) toleranţă;

  m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;

  n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii şi instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii, domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;

  o) implicare în procesul de perfecţionare a caracterului democratic al societăţii.

 

Articolul  7

  (1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială.

  (2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează pentru combaterea fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.

Articolul  8

  Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau care este membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau al inspectoratului şcolar respectă şi norme de conduită managerială prin care se asigură:

  a) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;

  b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;

  c) evaluarea obiectivă conform atribuţiilor, responsabilităţilor şi sarcinilor de serviciu din fişa postului;

  d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcţiei deţinute;

  e) prevenirea oricărei forme de hărţuire, discriminare a personalului didactic şi a beneficiarilor direcţi ai educaţiei.


Articolul 11

  Prezentul cod (aprobat prin O.M.E.N. nr. 4.831/2018) se completează cu dispoziţiile Legii nr. 477/2004  privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.

            

            3.  Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare

   Art. 597  

        (1) Prezentul cod intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, (……)

  (2) La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă:

        (……) 

 l) Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 26 noiembrie 2004;

              Notă: potrivit Art. 551, anumite dispoziții specifice funcționarilor publici sunt aplicabile și angajaților contractuali din sistemul bugetar.


Articolul 551  

Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual

(3) Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.

 Articolul 430
Respectarea Constituţiei şi a legilor
(1) Funcţionarii publici[1] au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

Articolul 432
Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare
(1) Funcţionarii publici au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(4) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Articolul 433
Asigurarea unui serviciu public de calitate
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Articolul 434
Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a)să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b)să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
c)să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d)să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

Articolul 437
Îndeplinirea atribuţiilor
(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.
(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.

Articolul 439
Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi confidenţialitatea
Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Articolul 446
Activitatea publică
(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.

Articolul 449
Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
(3) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
(4) În exercitarea atribuţiilor de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din subordine.
(5) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:
a)să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;
b)să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;
c)să monitorizeze performanţa profesională individuală şi colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanţele necorespunzătoare şi să implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;
d)să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
e)să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare persoană din subordine;
f)să delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii, persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele, competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare exercitării funcţiei respective;
g)să excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din subordine.
(6) În scopul asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.

 



[1]  a se  citi  personalul  contractual

sâmbătă, 28 noiembrie 2020

Postari noi pe LegisTM

 Postari noi pe  LegisTM, aici https://legistm.ro/

 Vizitează : Blog | LEGIStm.ro | Legislatie Online - iLegis | Management Dosare Instanta - JuristPRO si AvocatPRO | Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt


Autori: Parteneri | LEGIStm.ro | Legislatie Online - iLegis | Management Dosare Instanta - JuristPRO si AvocatPRO | Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt



joi, 19 noiembrie 2020

Consilierea&Consultanța juridică în educația preuniversitară

 

1. Inspectoratul şcolar


ART. 3 Inspectoratul şcolar are următoarele atribuţii:
l) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

2. Inspectorul şcolar pentru management institutional

ART. 16 1. Inspectorul şcolar pentru management instituţional are următoarele atribuţii:
a) acordă consiliere conducerii unităţilor şcolare din subordine pe probleme de management, rezolvarea conflictelor, legislaţie, relaţiile şcolii cu părinţii şi administraţia publică locală;

3. Inspectorul şcolar pentru managementul resurselor umane

ART. 16 2. Inspectorul şcolar pentru managementul resurselor umane asigură aplicarea politicilor naţionale în domeniul resurselor umane şi are următoarele atribuţii:
b) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea posturilor didactice la nivelul unităţii/consorţiului şi în recrutarea, selecţia, angajarea şi gestionarea resurselor umane;

4. Consilierul Juridic

ART. 17 (6) *) Consilierul juridic are următoarele atribuţii:
... c) asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora;

Baza legală: ORDIN nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 (*actualizat*)
privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
inspectoratelor şcolare, actualizat

Drepturi de autor: Copyright © 2022 
Toate drepturile rezervate, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completările ulterioare.
Intregul continut este proprietatea exclusiva a autorului și nu poate fi reprodus, modificat, transferat, distribuit, republicat, copiat sau transmis în orice formã, incluzând dar nelimitandu-se la forma electronica, fără permisiunea scrisă a proprietarului.


duminică, 8 noiembrie 2020

Noutăți privind registrul general de evidență a salariaților


 


📌Inspecția Muncii a elaborat un GHID PRIVIND DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ÎN REGIM DE MUNCĂ LA DOMICILIU / TELEMUNCĂ / PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE MUNCĂ.
 
Având în vedere Hotărârea nr. 52/5.11.2020 privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Inspecția Muncii a elaborat un ghid menit să îndrume angajatorii care își vor desfășura activitatea în regim de muncă la domiciliu/telemuncă sau prin aplicarea un program individualizat de muncă.
 
Ghidul este publicat pe site-ul Inspecției Muncii și poate fi consultat accesând:
 
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/201782/GHID+PRIVIND+MUNCA+LA+DOMICILIU+_I+TELEMUNCA_Legislatie_OperareRevisal_Final3.pdf/9e271cd3-1fd7-43bd-ab37-03648dee1740
 
Ghidul vine în sprijinul angajatorilor și conține explicații privind aplicarea și modalitatea de înregistrare în registrul general de evidență a salariaților în conformitate cu prevederile HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, a situațiilor în care activitatea se desfășoară prin:
 
- stabilirea unor programe individualizate de muncă;
- munca la domiciliu;
- telemuncă.
 
📌Precizăm că, în implementarea acestor prevederi, angajatorii trebuie să aibă în vedere aplicarea tuturor măsurilor necesare respectării regulilor de diminuare a riscului de infectare cu virusul SARS-COV-2 pentru aceste categorii de lucrători.
 
Versiunea 6.0.7 a aplicației REVISAL--https://www.inspectiamuncii.ro/reges

sâmbătă, 7 noiembrie 2020

Consiliul naţional de etică


 

În  articolul anterior  am  prezentat Comisiile județene de etică din învățământul preuniversitar https://legistm.ro/blog/comisiile-judetene-de-etica-din-invatamantul-preuniversitar.

 

      În  prezentul  articol  continuăm  informarea cititorilor   cu  aspecte privind  organizarea și funcționarea Consiliului naţional de etică, organism consultativ al Ministerului Educației, fără personalitate juridică.

1.     Constituirea Consiliului naţional de etică

În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică.

Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti. Membrii Consiliul naţional de etică  trebuie să facă dovada prestigiului  profesional şi a autorității morale, aceștia reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.

Consiliului naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

Membrii comisiilor județene de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri  de drept ai Consiliului naţional de etică.

După constituire, fiecare comisie  județeană de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului naţional de etică. 

Conducerea Consiliului naţional de etică  are  următoarea componenţă:

a)    preşedinte;

b)    2 vicepreşedinţi;

c)     secretar general;

d)    secretar.

Interdicții, incompatibilități:

Nu pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică persoanele care:

a)   ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b)   au sancţiuni profesionale;

c)    prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d)   fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e)    practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f)     au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g)    au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.

2.    Atribuţiile Consiliului naţional de etică

Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:

a)elaborarea Codului de etică din învăţământul preuniversitar. În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor județene de etică, a sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministrului educaţiei. Ministrul educaţiei a emis ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018. Codul de etică cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională;

b)urmăreşte aplicarea Codului de etică prin:

(i) diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;

(îi) evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;

(iii) organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul de etică;

(iv) elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele sesizate;

(v) elaborarea unui "Raport de caz" în urma unei decizii motivate;

c)analizează şi soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile Codului de etică;

d)prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Acest raport se face public.

e)notifică, prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti, instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu privire la cazurile respective;

f)activează împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului, cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;

g)se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;

h)organizează anual câte două întruniri la nivel naţional. Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011;

i)în cadrul întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.

j)oferă consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;

k)diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.

3.    Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică

Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:

a)preşedintele Consiliului naţional de etică:

(i) asigură conducerea operativă a consiliului;

(îi) convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;

(iii) prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;

(v) reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele şcolare, cu Ministerul Educaţiei sau cu alte instituţii de interes public.

b)vicepreşedinţii Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) coordonează comisiile de lucru ale consiliului.

c)secretarul general al Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;

(iii) stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.

d)secretarul Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;

(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului;

(iii) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.

4.    Dispoziţii finale

Potrivit OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011, Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate să  constituie și să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.

Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării întreprind măsurile necesare organizării întruniriilor anuale ale Consiliului naţional de etică.

 

Punem la dispoziție în format pdf:

 

  1. LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare;
  3. HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
  4. HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate;
  5. ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;
  6. ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

 

Autor: Ionut NISTOR – consilier juridic

 


 

 

 https://www.juridice.ro/729962/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-de-reprezentare-juridica-de-catre-consilierii-juridici.html