Organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare

 

Competiţiile şcolare  se desfășoară potrivit  Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare  aprobată prin OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare.

 OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012  a fost modificat și  completat ulterior  de către: ORDINUL nr. 3.768 din 20 aprilie 2017; ORDINUL nr. 4.203 din 30 iulie 2018; ORDINUL nr. 3.015 din 8 ianuarie 2019; ORDINUL nr. 5.924 din 3 noiembrie 2020; ORDINUL nr. 3.123 din 9 februarie 2022.

 OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012  aprobă:

-Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, prevăzută în anexa nr. 1

-Regulamentul de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, prevăzut în anexa nr. 2

Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare

Metodologia-cadru reglementează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare. Competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală.

În sensul metodologiei-cadru sintagma "competiţii şcolare" include olimpiade şcolare şi concursuri şcolare, organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare/calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Acestea au caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv.

 Olimpiadele şcolare sunt competiţii şcolare de excelenţă bazate pe studierea uneia sau a mai multor discipline predate în sistemul formal de învăţământ, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi literaturii române, al limbilor şi al literaturilor materne şi al limbilor moderne, al disciplinelor din ariile curriculare om şi societate, arte, sport şi educaţie fizică, tehnologii, lingvistică, astronomie şi astrofizică şi la care pot participa elevi din toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti.

 Excepţie fac olimpiadele din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi a celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care competiţia se consideră naţională dacă participă elevii din toate judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează competiţia respectivă.

 Concursurile şcolare sunt competiţii la care participă elevii din minimum 50% din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, concursuri organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare, calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi.

 Excepţie fac concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care concursul se consideră naţional dacă participă elevi din minimum 50% din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează concursul respectiv.

 Competiţiile şcolare se organizează şi se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentei metodologii-cadru, precum şi ale regulamentelor specifice. În fiecare an şcolar, listele competiţiilor şcolare (olimpiade şi concursuri) sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, iar graficul de desfăşurare a competiţiilor şcolare este aprobat de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar şi de secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale.

 În lista competiţiilor şcolare internaţionale este precizată şi clasificarea acestora în următoarele categorii:

·        categoria I - competiţiile desfăşurate la nivel mondial,

·        categoria a II-a - competiţiile desfăşurate la nivel european sau regional. 

Participarea la competiţiile şcolare este deschisă tuturor elevilor, respectând principiul egalităţii de şanse şi non discriminării, de la toate formele de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional.

Competiţiile şcolare nu se subsumează învăţământului obligatoriu/nu fac parte din învăţământul obligatoriu, participarea elevilor la acestea fiind opţională. În vederea pregătirii elevilor pentru competiţiile şcolare, cadrele didactice pot elabora şi utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.

Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul Ministerului Educaţiei  (ME), Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu următoarea componenţă:

a)preşedinte: secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar;

b)vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar şi Gimnazial (DGETÎPG), directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ Secundar Superior şi Educaţie Permanentă (DGÎSSEP), directorul general al Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) şi directorul general al Direcţiei Generale Minorităţi şi Relaţia cu Parlamentul (DGMRP)/director al Direcţiei Minorităţi (DM);

c)secretari ştiinţifici: un reprezentant DGETÎPG, un reprezentant DGÎSSEP, un reprezentant DGMRP/DM şi un reprezentant al CNEE;

d)membri: inspectori/consilieri/experţi din cadrul DGETÎPG, DGÎSSEP, DGMRP/DM, DGE, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDÎPT) şi CNEE care coordonează competiţiile şcolare.

Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare are următoarele atribuţii:

a)în fiecare an şcolar elaborează şi publică pe site-ul ME, după aprobare, listele competiţiilor şcolare şi graficul de desfăşurare a acestora;

b)elaborează bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfăşoară în România, precum şi bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale organizate în afara ţării;

c)elaborează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru, în urma consultării inspectorilor şcolari din teritoriu;

d)înaintează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, spre aprobare secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarului de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, după caz;

e)stabileşte criteriile pentru selecţia preşedintelui, vicepreşedinţilor şi membrilor din comisia centrală a competiţiei şcolare;

f)asigură selecţia membrilor Comisiei centrale a olimpiadei naţionale dintr-o bază de date cu candidaţi propuşi de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti;

g)propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei;

h)asigură elaborarea şi transmiterea subiectelor şi a baremelor de evaluare, în condiţii de securitate, pentru etapa judeţeană a olimpiadei naţionale, respectând procedurile stabilite, prin reprezentanţii CNEE;

i)verifică lista finală a elevilor participanţi;

j)colaborează cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfăşurării etapei naţionale a competiţiei şcolare;

k)solicită Direcţiei Generale Economică din cadrul ME, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizării competiţiei şcolare;

l)monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare naţionale/internaţionale; propune spre aprobare ministrului educaţiei naţionale modul de soluţionare a situaţiilor excepţionale, neprevăzute în prezenta metodologie;

m)analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi informează conducerea ME, printr-un raport coordonat de către secretarii ştiinţifici şi elaborat de către membrii comisiei. 

Regulamentul de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare

Regulamentul este elaborat în conformitate cu prevederile art. 81 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Recomandarea Consiliului Europei din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.

 Principiile în baza cărora sunt organizate activităţile educative şcolare şi extraşcolare sunt:

a)recunoaşterea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învăţare permanentă;

b)recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei obligatorii;

c)importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi a competenţelor;

d)contribuţia activităţii educative extraşcolare pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie, pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi a excluziunii sociale;

e)potenţialul activităţii educative extraşcolare ca modalitate complementară de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate;

f)importanţa promovării cooperării tuturor factorilor interesaţi, în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creşterii calităţii procesului educaţional;

g)necesitatea asigurării resurselor umane şi financiare pentru implementarea optimă şi recunoaşterea valorică a programelor educative extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;

h)recunoaşterea activităţii educative extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naţionale şi europene în domeniul educaţiei.

În conformitate cu prevederile legale, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale de participare la activităţi educative, şcolare şi extraşcolare, organizate de Ministerul Educaţiei.

 Activităţile educative, şcolare şi extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în palate şi cluburi ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.

 Activităţile educative se desfăşoară în afara orelor de curs şi aduc elemente de noutate faţă de disciplinele studiate de elevi prin curriculumul obligatoriu. Ele pot avea la bază informaţiile acumulate şi competenţele dezvoltate de elevi pe parcursul anului şcolar, fiind complementare sau vizând aplicarea practică a acestor informaţii şi competenţe.

 Organizarea activităţilor educative are la bază dorinţa elevilor de a se implica în proiecte extraşcolare, parteneriatul unităţii şcolare cu alte instituţii care pot furniza resurse pentru astfel de activităţi, dorinţa profesorilor de a realiza şi alte activităţi, în afara orelor de curs, opţiunea managerilor şcolari pentru diversificarea serviciilor educaţionale în scopul creşterii atractivităţii ofertei unităţii şcolare, impactul pozitiv asupra comunităţii etc.

 În cazul palatelor şi cluburilor copiilor, implementarea de proiecte educative este una dintre modalităţile de evaluare a activităţii de cerc a copiilor şi a profesorilor deopotrivă.

 Activităţile educative desfăşurate de preşcolari/elevi sunt cuprinse în calendarul activităţilor educative. Calendarul activităţilor educative este structurat în 3 părţi:

·       -calendarul activităţilor educative naţionale,

·       -calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene,

·       -calendarul activităţilor educative judeţene.

 Pe baza propunerilor venite de la inspectoratele şcolare, precum şi de la parteneri - organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, ME elaborează anual calendarul activităţilor educative naţionale, denumit în continuare CAEN, şi calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene, denumit în continuare CAER.

 CAEN este elaborat de ME şi cuprinde:

a)evenimente naţionale organizate de ME şi parteneri, care au etape de desfăşurare: etapă locală, judeţeană, regională (după caz), naţională şi internaţională.

b)activităţi naţionale şi internaţionale organizate de inspectoratele şcolare, unităţi şcolare, palate şi cluburi ale copiilor şi parteneri.

 CAER se elaborează pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare judeţene, denumite în continuare ISJ, respectiv ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare ISMB, şi este avizat de ME.

 Calendarul activităţilor educative judeţene, denumit în continuare CAEJ, este elaborat de inspectorul de specialitate din cadrul ISJ/ISMB, pe baza propunerilor unităţilor şcolare, şi este avizat de inspectorul şcolar general.

 Elaborarea CAEN şi a CAER se face anual, în urma unui proces de selecţie a proiectelor, concursurilor, festivalurilor sau a altor programe propuse. CAEN şi CAER sunt publicate de site-ul ME în perioada ianuarie-februarie a fiecărui an.

 

Sursa:

- OMECTS nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, cu modificările și completările ulterioare;

- Calendarele competiționale - anul școlar 2021 – 2022, publicate de ME la adresa https://edu.ro/calendare-competi%C8%9Bionale-olimpiade-concursuri-activit%C4%83%C8%9Bi-educative-anul-%C8%99colar-2021-2022

- Regulamentele olimpiadelor și competiții școlare / an școlar 2021 - 2022 publicate de ME la adresa
https://www.edu.ro/regulamente_olimpiade_concursuri_scolare_2022

- Olimpiade și concursuri publicate de ME aici: https://www.edu.ro/olimpiade-si-concursuri

Sesizarea organelor de urmărire penală

1. Modurile de sesizare a organelor de urmărire penală conform C.Proc. Pen.

ART. 288
(1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.
(2) Când, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora.
(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de militari, sesizarea comandantului este necesară numai în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute la art. 413-417 din Codul penal.


2. Sesizarea organelor de urmărire penală prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege

ART. 61
  (1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate:
  a) organele inspecţiilor de stat, ale altor organe de stat, precum şi ale autorităţilor publice, instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii;
  b) organele de control şi cele de conducere ale autorităţilor administraţiei publice, ale altor autorităţi publice, instituţii publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor;
  c) organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege.
  (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşi organe au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor şi de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală.
  (3) Când făptuitorul sau persoanele prezente la locul constatării au de făcut obiecţii ori precizări sau au de dat explicaţii cu privire la cele consemnate în procesul-verbal, organul de constatare are obligaţia de a le consemna în procesul-verbal.
  (4) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.
  (5) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.

3. Infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor conform Codului Penal

Infracţiuni de serviciu

  ART. 295
  Delapidarea
  (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
  (2) Tentativa se pedepseşte.
  ART. 296
  Purtarea abuzivă
  (1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
  (2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
  ART. 297
  Abuzul în serviciu
  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.* )
  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
  ART. 298
  Neglijenţa în serviciu
  Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
  ART. 299
  Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual
  (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
  (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
  ART. 300
  Uzurparea funcţiei
  Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
  ART. 301
  Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane
  (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
  (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:
  a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
  b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.
  ART. 302
  Violarea secretului corespondenţei
  (1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
  (2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
  (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un funcţionar public care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
  (4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
  (5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
  a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
  b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
  (6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
  (7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
  ART. 303
  Divulgarea informaţiilor secrete de stat
  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
  (2) Deţinerea, fără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
  (3) Persoana care deţine un document ce conţine informaţii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, nu se pedepseşte dacă predă de îndată documentul la organul sau instituţia emitentă.
  ART. 304
  Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice
  (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
  (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
  (3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.
  ART. 305
  Neglijenţa în păstrarea informaţiilor
  (1) Neglijenţa care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine informaţii secrete de stat, precum şi neglijenţa care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informaţii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în art. 303 alin. (1) şi art. 304, dacă au fost săvârşite din culpă.
  ART. 306
  Obţinerea ilegală de fonduri
  (1) Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor obţinute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
  (2) Tentativa se pedepseşte.
  ART. 307
  Deturnarea de fonduri
  (1) Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice.
  (3) Tentativa se pedepseşte.
  ART. 308
  Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane
  (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-300 şi art. 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
  ART. 309
  Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave
  Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

--------------

Urmariti si
LEGEA nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupţie
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 219 din 18 mai 2000
Data intrării în vigoare 18-05-2000
Aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361

Notă
Forma consolidată a LEGII nr. 78 din 8 mai 2000, publicate în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000, la data de 21 Martie 2021 este realizată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de: ORDONANTA nr. 83 din 29 august 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 4 aprilie 2002; LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003; LEGEA nr. 521 din 24 noiembrie 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 124 din 6 septembrie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006; LEGEA nr. 69 din 26 martie 2007; LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; DECIZIA nr. 458 din 22 iunie 2017; LEGEA nr. 160 din 26 iulie 2019; LEGEA nr. 283 din 8 decembrie 2020

CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (LEGEA nr. 286/2009)
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 24 iulie 2009
Aici http://legislatie.just.ro/Public/Detali ... fis/241571
Actele normative din cuprinsul informării pot fi urmărite cu ajutorul platformei informatice Legis a ISJ Hunedoara, la adresa http://legistm.ro.
Urmariti https://www.legistm.ro/blog/infractiuni ... e-serviciu

Raport pentru informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită

Potrivit Art. 451 din Codul Administrativ, autorităţile şi instituţiilor publice au obligații cu privire la asigurarea consilierii etice a angajaților şi a informării şi a raportării cu privire la normele de conduită.

În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor Codului Administrativ referitoare la conduita angajaților în exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligația desemnării unui angajat, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

Conform Art. 457 din Codul Administrativ, consilierul de etică întocmește un Raport pentru informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită.

Raportul conține informaţii cu caracter public și cuprinde cel puţin următoarele date:

a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de angajați care au încălcat principiile şi normele de conduită;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării normelor de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care angajaților li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.
Rapoartele privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate într-o bază de date necesară pentru:
a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, a riscurilor, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui angajat pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător; 
b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională; 
c) propunerea de măsuri specifice privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.

Raportul va conține și datele de contact ale consilierului de etică (nume, prenume, nr. de telefon, e-mail).

Acte normative incidente:

• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţea Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern / managerial al entităţilor publice, Standardul 1 - Etica şi integritatea;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
• Codul de conduită etică al personalului din instituția publică.

Deciziile de revocare dintr-o anumită funcție trebuie motivate de angajator

 

Deciziile de revocare dintr-o anumită funcție trebuie motivate de angajator, chiar dacă legea nu obligă expres la aceasta și chiar dacă angajatul a fost numit în acea funcție:

(1)

”Este real că cele 2 decizii nu sunt supuse condițiilor de validitate prevăzute de art. 76 și 252 alin. 2 din Codul muncii, nefiind vorba despre concediere sau aplicarea unei sancțiuni disciplinare, însă rolul motivării unui act este acela de a-l obiectiva, de a-i justifica însăși existența, de a elimina arbitrariul și eventualul său caracter discreționar - motivarea nefiind facultativă, opțională, existența ei nedepinzând de factori subiectivi și nici de elementele particulare ale fiecărui caz concret.

În condițiile în care in cele 2 acte nu se individualizează obligațiile încălcate și respectiv obligațiile asumate și neîndeplinite, ci doar sunt enumerate punctele din contractul de administrare care reglementează obligațiile generale ale șefului de secție, astfel cum sunt preluate din modelul cadru aprobat prin Ordinul nr. 320/2007, nu se poate susține că deciziile au fost motivate.

Așa fiind, față de împrejurarea că deciziile nu cuprind motivele pentru care s-a dispus revocarea reclamantului din funcția de șef de secție, apărările pârâtei indicate în întâmpinare nu pot fi reținute de tribunal, acestea fiind în fapt motive noi, nemenționate în decizii, ce ar fi putut sta la baza revocării.

Or, este inadmisibil a se permite completarea motivelor ce au stat la baza unui act contestat în instanță, după supunerea acestuia controlului de legalitate al instanței, concluzie desprinsă din prevederile art. 77 din Codul Muncii, potrivit căruia angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt și de drept decât cele menționate în deciziile contestate”.

(Tribunalul București, s. civ. nr. 6216/12.11.2020, dosar nr. 1384/3/2020).

(2)

”De regulă, decizia cuprinsă într-un act administrativ trebuie motivată atât în fapt cât și în drept, fiind necesar ca autoritatea să expună rațiunile pentru care dispune într-o anumită manieră și respectiv considerentele pentru care dispune o anumită soluție, iar aceasta deoarece actul care emană de la administrație, trebuie executat de îndată, dar și pentru a putea fi examinat din perspectiva legalității de către instanța de contencios administrativ, precum și sub aspectul oportunității, în măsura în care marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită.

Astfel, motivarea actului administrativ conferă garanții că actul în sine nu conține o decizie abuzivă și ca atare nu poate vătăma drepturi sau interese legitime.

Există, așadar, aparența de nemotivare a actului contestat, care este suficientă, în opinia instanței, pentru a se reține existența unui caz bine justificat care impune suspendarea actului administrativ”.

(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 6/07.01.2020, dosar nr. 7254/2/2019).

(3)

”În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative .

Prin urmare, trebuie admis că motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, că reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului .

În raționamentul instanței, motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.

Așadar, a motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și deci motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea în speța de față a motivelor pentru care autoritatea emitentă a ajuns la concluzia necesității emiterii deciziei ca act administrativ, cu alte cuvinte, motivarea trebuia să fie efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială.

Or, Curtea constată că decizia contestată nu este motivată nici în fapt și nici în drept. Motivarea în fapt a unui act administrativ presupune enunțarea împrejurărilor care au determinat autoritatea să ia o anumită decizie, în speță eliberarea din funcție, iar motivarea în drept este expresia principiului legalității actului administrativ care impune ca autoritățile administrative să nu încalce legea, iar pe de altă parte, ca deciziile acestora să se întemeieze pe lege.

Instanța nu contestă apărările formulate în cauză referitor la marja de apreciere de care dispune pârâtul, însă în absența unei minime motivări, actul administrativ contestat nu poate fi examinat din perspectiva legalității și nici sub aspectul oportunității, pentru a afla dacă marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită .

Pârâtul nu a putut indica nici măcar prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză dispoziția legală care îi permite eliberarea discreționară din funcție, printr-un act administrativ ce nu trebuie motivat”.

(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 388/09.06.2020, dosar nr. 7217/2/2019).

 

Determinarea noului cost standard per antepreşcolar/preşcolar/elev

 

 

În  Monitorul Oficial nr. 151 din 15 februarie 2022 a fost publicată HOTĂRÂREA nr. 204 din 14 februarie 2022 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev.

    Data intrării în vigoare: 15 februarie 2022.

   Hotărârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per antepreşcolar/preşcolar/ elev, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1) Finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi de învăţământ, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură, pentru anul 2022, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.

2. La articolul 1, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:

(1^2)Finanţarea de bază a învăţământului terţiar nonuniversitar organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură, pentru anul 2022, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.

3. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Pentru anul 2022, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 6.386 lei.

(3) Costurile standard per antepreşcolar/preşcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2022, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

4. La articolul 3, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Pentru anul 2022, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 485 lei.

(3) Costurile standard per elev privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar «bunuri şi servicii», pentru anul 2022, sunt prevăzute în anexa nr. 5.

5. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 4

(1) Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică şi instituţiile de învăţământ superior de stat pentru colegiile terţiare nonuniversitare transmit, până la data de 15 octombrie a fiecărui an calendaristic, inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti numărul de antepreşcolari/ preşcolari/elevi pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, pe structura prevăzută în anexele nr. 2 şi 5. Ordonatorii de credite ai unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică şi ai instituţiilor de învăţământ superior de stat pentru colegiile terţiare nonuniversitare răspund de corectitudinea datelor transmise. Numărul de antepreşcolari/ preşcolari/elevi pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, pe structura prevăzută în anexa nr. 5, va fi transmis în acelaşi termen şi ordonatorilor principali de credite ai unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia funcţionează acestea.

HOTĂRÂREA nr. 204 din 14 februarie 2022 mai precizează:

1.    Anexele nr. 2, 3, 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

 

2.  Hotărârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per antepreşcolar/ preşcolar/elev, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 Forma consolidată a Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 poate  fi  comandată la  e-mail  academiacetateanului@gmail.com. 

 

Concurs manageri educaționali 2022

 

În articolul Start concurs manageri educaționali (Start concurs manageri educationali | LEGIStm.ro | Legislatie Online - iLegis | Management Dosare Instanta - JuristPRO si AvocatPRO | Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt) am prezentat condițiile de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, sesiunea 2021.

 

În Monitorul Oficial nr. 51 din 17 ianuarie 2022 a fost publicat de către Ministerul Educaţiei Ordinul nr. 3.026 din 13 ianuarie 2022 pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.597/2021.

 

Data intrării în vigoare: 17 ianuarie 2022.

 

Ordinul nr. 3.026 din 13 ianuarie 2022 aduce unele modificări şi completări la Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.597/2021.

 

De asemenea, Anexele nr. 1, 2,4, 6, 8-10 şi 12 la metodologie se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-8 care fac parte integrantă din Ordinul nr. 3.026 din 13 ianuarie 2022.

 

Pentru cititorii și abonații fideli, punem la dispoziție Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.597/2021, actualizat prin includerea modificărilor și completărilor aduse de:

 

• ORDINUL nr. 5.195 din 3 septembrie 2021;
• ORDINUL nr. 5.454 din 13 octombrie 2021;
• ORDINUL nr. 5.822 din 17 decembrie 2021;
• ORDINUL nr. 3.026 din 13 ianuarie 2022.

 

Îndatoririle părinţilor sau reprezentanţilor legali

 

Îndatoririle părinţilor sau reprezentanţilor legali

Articolul 162

(1) Potrivit prevederilor legale, părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului până la finalizarea studiilor.

(2) Părintele sau reprezentantul legal care nu asigură şcolarizarea elevului în perioada învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.

(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învăţământ, părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/formaţiune de studiu/pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din colectivitate/unitatea de învăţământ.

(5) Părintele sau reprezentantul legal are obligaţia ca, minimum o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învăţământul preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului, prin mijloace stabilite de comun acord. Prezenţa părintelui sau a reprezentantului legal va fi consemnată în caietul educatorului-puericultor/educatoarei/ învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământ preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi semnătură.

(6) Părintele sau reprezentantul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul unităţii de învăţământ, cauzate de elev.

(7) Părintele sau reprezentantul legal al preşcolarului sau al elevului din învăţământul primar are obligaţia să îl însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea activităţilor educative/orelor de curs să îl preia. În cazul în care părintele sau reprezentantul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană.

(8) Părintele sau reprezentantul legal al elevului din învăţământul primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului are obligaţia de a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea înscrierii acestuia într-o unitate de învăţământ din străinătate.

(9) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică în situaţiile în care transportul copiilor la şi de la unitatea de învăţământ se realizează cu microbuzele şcolare. Asigurarea securităţii şi siguranţei în incinta unităţii de învăţământ la venirea şi părăsirea acesteia, în special pentru elevii din clasa pregătitoare, se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

(10) Părintele sau reprezentantul legal al antepreşcolarului/ preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu are obligaţia de a-l susţine pe acesta în activitatea de învăţare desfăşurată, inclusiv în activitatea de învăţare realizată prin intermediul tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora cu personalul unităţii de învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi.

Articolul 163

Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.

Articolul 164

Respectarea prevederilor prezentului regulament şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ este obligatorie pentru părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor/elevilor.

Sursa: 

ORDINUL nr. 5.447 din 31 august 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 827 din 9 septembrie 2020, la data de 11 Decembrie 2021 (realizat prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: ORDINUL nr. 5.638 din 28 septembrie 2020; ORDINUL nr. 5.977 din 9 noiembrie 2020; ORDINUL nr. 3.108 din 12 ianuarie 2021; ORDINUL nr. 5.550 din 5 noiembrie 2021).