Rolul consilierului juridic

 

Consilierul juridic joacă un rol esențial în sistemul juridic și în organizațiile din România. Această profesie implică oferirea de sfaturi și asistență legală clienților, indiferent dacă aceștia sunt persoane fizice, companii, organizații sau instituții guvernamentale. Iată câteva dintre principalele roluri ale consilierului juridic în România:

1. Consultanță juridică: Consilierul juridic oferă consultanță și orientare clienților cu privire la legislația relevantă, drepturile și obligațiile lor în diferite aspecte legale. Acesta analizează problemele juridice și oferă soluții și opțiuni pentru a aborda diverse situații.

2. Redactarea de documente legale: Consilierul juridic este responsabil pentru redactarea și pregătirea diverselor documente legale, cum ar fi contracte, convenții, acte juridice și alte documente necesare pentru afaceri și operațiuni legale.

3. Rezolvarea disputelor: Consilierul juridic poate juca un rol în rezolvarea disputelor și conflictelor legale, fie prin intermediul medierii sau negocierii, fie prin reprezentarea clienților în instanțe de judecată sau în alte proceduri legale.

4. Monitorizarea legislației: Unul dintre rolurile importante ale consilierului juridic este să urmărească evoluțiile legislative și schimbările în domeniile de interes al clienților săi, astfel încât aceștia să fie informați cu privire la noile reglementări și să se conformeze legilor în vigoare.

5. Consiliere pentru conformitate: Consilierul juridic poate asista companiile și organizațiile să se conformeze cu legislația și reglementările aplicabile, evitând astfel riscurile legale și sancțiunile.

6. Protejarea intereselor clienților: În orice acțiune juridică, consilierul juridic acționează în interesul și în beneficiul clienților săi, apărându-le drepturile și interesele.

Rolul consilierului juridic este de a oferi suport juridic pentru ca clienții săi să poată lua decizii informate și să acționeze în conformitate cu legislația în vigoare. Această profesie necesită cunoștințe juridice solide, abilități analitice și capacitatea de a aborda diverse probleme legale într-un mod eficient și etic.

Sursa: Chat GPT

Noul contract colectiv de muncă din învăţământul preuniversitar

 

Noul contract colectiv de muncă  din  învăţământul preuniversitar

 

La data de  24 mai 2021 a intrat în vigoare CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 651 din 28 aprilie 2021 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la M.M.P.S.-D.D.S.

Actul a fost publicat în  Monitorul Oficial, partea a V-a nr. 2 din 24 mai 2021.

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC  avea ca temei legal Constituţia României, art. 128 şi art. 137-139 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi pct. 25 din anexa la H.G. nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011. 

 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC  din 2021  a intervenit între:

1. Ministerul Educaţiei;

2. Federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ:

– Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ;

– Federaţia Sindicatelor din Educaţie ,,SPIRU HARET”.

La  29 iunie 2023, la peste 40 de zile de la începerea negocierilor, a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.  a fost înregistrat cu nr. 1199/05.07.2023).

Așadar, C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. a fost înregistrat  la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, se publică în Monitorul Oficial și produce efecte pe o perioadă de 2 ani.

Pornind de la proiectul de contract colectiv elaborat de F.S.L.I. și F.S.E „Spiru Haret”, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții Ministerului Educației, s-a convenit asupra unor clauze favorabile salariaților din învățământ și a unor drepturi în plus față de cele prevăzute în contractul colectiv anterior.

Totodată, în raport de prevederile noii legi a dialogului social, respectiv Legea nr. 367/2022, s-a prevăzut modalitatea de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități/inspectorate școlare.

În cadrul negocierilor colective, părțile au fost de acord ca, după intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar, să se procedeze la modificarea clauzelor contractului, prin act adițional, pentru a-l armoniza cu prevederile acestei legi.

Menționăm că LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023-a învăţământului preuniversitar a fost publicată în Monitorul oficial nr. 613 din 5 iulie 2023 și are ca data de intrare în vigoare 3 septembrie 2023.

C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.  din 2023  are  câteva clauze și drepturi favorabile salariaților din învăţământ, față de cele prevăzute în C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.  nr. 651 din 28 aprilie 2021, astfel:

1. plata salariului și a indemnizației de hrană pentru angajații care lucrează și în zilele libere prevăzute de lege, indiferent de numărul de ore/zile de muncă acumulate în perioada lucrată; 

2. instituirea zilei de 5 Iunie ca zi nelucrătoare; 

3. calcularea indemnizației de concediu cu luarea în calcul a indemnizației de hrană; 

4. acordarea concediului de odihnă suplimentar și personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control (nu doar personalului didactic auxiliar și nedidactic); 

5. reglementarea expresă a faptului că, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor, perioada absenței de la locul de muncă în condițiile art. 152 din Codul Muncii și perioada reglementată la art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 (perioada suspendării contractului de muncă pentru participare la grevă) se consideră perioade de activitate prestată; 

6. acordarea a 2 zile (nu o zi) lucrătoare libere plătite pentru îngrijirea sănătății copilului – pentru familiile cu 1 copil sau 2 copii, respectiv 3 zile (nu două) lucrătoare libere plătite – pentru familiile cu 3 sau mai mulți copii; 

7. acordarea a 5 zile lucrătoare libere plătite pentru salariata care urmează o procedură de fertilizare „in vitro”; 

8. acordarea unei zile lucrătoare libere plătite pentru donarea de sânge; 

9. instituirea și pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic/contractual încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (nu doar pentru cadrele didactice) a dreptului la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație; 

10. decontarea contravalorii dispozitivelor vizuale de corecție (ochelari/lentile), pentru angajații care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, lucrează cu un monitor, pe baza prescripției medicale și a facturii privind costul ochelarilor, conform Programului Național aprobat prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a contractului colectiv de muncă; 

11. deducerea, pentru personalul din învățământul preuniversitar, instituită la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal – respectiv contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, precum și contravaloarea abonamentelor plătite de salariați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

12. consacrarea dreptului angajaților care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, cel puțin 50% din timpul de lucru, de a beneficia de examene medicale corespunzătoare ale ochilor și vederii la angajare, ulterior, la intervale regulate, precum și ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare; 

13. reglementarea posibilității ocupării unui post didactic auxiliar sau nedidactic vacantat, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea postului prin concurs;

14. stabilirea la 12 luni (în loc de 6 luni) a perioadei de readaptare pentru salariatele/salariații care au beneficiat de concediu de maternitate și/sau concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap; 

15. reglementarea expresă a faptului că reducerea programului de lucru cu până la 1/2 normă, pentru angajații care au în îngrijire copii bolnavi în vârstă de până la 7 ani, nu le afectează calitatea de salariat și vechimea integrală în învățământ/muncă; 

16. reglementarea expresă a faptului că angajații NU au obligația însoțirii preșcolarilor/elevilor care fac naveta, pe mijloacele de transport în comun/microbuzele școlare/ mijloacele de transport puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale; 

17. reglementarea programului flexibil și a programului inegal de lucru, cu precizarea faptului că acestea nu afectează drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil. 

La  cerere, oferim:

1.      Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nr. 651/28.04.2021)

2.      Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nr. 1.199/05.07.2023)

3.      LEGEA învăţământului preuniversitar -Legea nr. 198 din 4 iulie 2023

4.      LEGEA dialogului social-Legea nr. 367/2022, actualizată

5.      LEGEA  nr. 53/2003-Codul Muncii, republicat

 

Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese

 

                  

                  Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese

 

În articolul din 24 iulie 2019,  am pus la dispoziția cititorilor câteva Reguli privind gestionarea financiară a fondurilor europene (https://www.legistm.ro/blog/gestionarea-financiara-a-fondurilor-europene).

 

În 31 iulie 2019 am prezentat Conflictul de interese în cadrul gestionării fondurilor europene (www.legistm.ro/blog/conflictul-de-interese-in-cadrul-gestionarii-fondurilor-europene).

Având în vedere  complexitatea subiectului cât și apariția unor acte normative noi, după publicarea articolelor,  apreciem de  interes  reluarea   informării cititorilor  cu privire la  acest aspect.

1.      Conflictul de interese în Codul Administrativ

În  anul 2019 a apărut Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.

Acest  cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Cu privire la conflictul de interese, Codul Administrativ reglementează:

1.      Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabile funcţiei de membru al Guvernului - Articolul 39, 40

2.      Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil funcţiei de secretar de stat şi subsecretar de stat - Articolul 60

3.      Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil persoanelor care asigură conducerea autorităţilor administrative autonome şi care au rang de ministru sau secretar de stat- Articolul 73

4.      Regimul incompatibilităţilor aplicabil aleşilor locali- Articolul 227

5.      Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabile funcţiei de prefect şi de subprefect- Articolul 274

6.      Reguli privind conflictul de interese aplicabile concedentului, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire - Articolul 321

7.      Regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor privind funcţionarii publici- Articolul 445

8.      Conflictul de interese privind funcţionarii publici- Articolul 463

9.      Regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese în exercitarea funcţiilor publice- Articolul 460, 461

10.   Răspunderea administrativ-disciplinară privind încălcarea de către funcţionarii publici  a prevederilor referitoare la conflictul de interese -Articolul 492. 

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) din Codul administrativ, „Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită".

Conform art. 551 alin. (3) din acelaşi act normativ,   „Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1) - (9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual".

Dispoziţiile Titlului III (Personalul contractual din autorităţile şi instituţiile publice) se aplică personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, încadrat în temeiul unui contract individual de muncă sau contract de management şi al cărui rol este definit conform art. 541, denumit în continuare personal contractual.

De asemenea, Titlulul III, aplicabil personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se completează cu prevederile Codului Muncii-Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu alte legi speciale care reglementează regimul aplicabil anumitor categorii de personal sau contractului de management, după caz.

Codul Adminstrativ mai prevede: ,,Prin legi speciale se pot reglementa aspecte privind drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, cadrul legal special al raporturilor de muncă şi aspecte privind managementul carierei”. (Articolul 538).

2.      Conflictul de interese în Codul Penal

În anul 2017 a apărut  o nouă incriminare  în Codul Penal ,,folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”, înlocuind  vechea reglementare  ,,Conflictul de interese”.

Așadar, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, a fost publicată Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. unic din Legea nr. 193/2017 prevede:

,,Articol unic- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 301 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,ART. 301. Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane

(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații:

 a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.”

2. La articolul 308, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,ART. 308 (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

Vechea reglementare  a fost următoarea:

 ,,Art. 301. Conflictul de interese (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

 (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Codul Penal mai prevede:

Articolul 175 Funcţionar public

,,(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a)exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b)exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c)exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.

3.     Conflictul de interese în Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Cu privire la conflictul de interese, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 reglementează:

1.      Definirea conflictului de interese:

,,Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”- Articolul 70

2.      Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese

,,Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”- Articolul 7 

3.      Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală-Articolul 72, 73

4.      Conflictul de interese privind aleşii locali-Articolul 76

5.      Conflictul de interese privind funcţionarii publici-Articolul 79:

,,(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a)este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b)participa în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

c)interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii”.

Așadar, Legea nr. 161/2003 reglementează chestiunile definiţiei şi principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese (art. 70 şi art. 71), a conflictului de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală (art. 72 - 75), a conflictului de interese privind aleşii locali (art. 76 - 78) şi a conflictului de interese privind funcţionarii publici (art. 79), precum şi alte situaţii de conflicte de interese (art. 99 şi urm.).

În concret, art. 70 din Legea nr. 161/2003 prevede că „Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.", art. 71 arătând că „Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

Din reglementarea textelor legale rezultă o definiţie generală a conflictului de interese şi o serie de principii care stau la baza prevenirii acestuia, definiţia făcând referire generică la persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică.

În continuare, textele art. 72 - 79, precum şi art. 99 şi urm., din Legea nr. 161/2003 arată cazurile vizate în partea sa introductivă, anume „demnităţile publice şi funcţiile publice" la care s-a făcut referire în definiţia de la art. 70 al actului normativ menţionat.

Topografia textelor şi interpretarea lor logico - sistematică demonstrează că legiuitorul a oferit o definiţie a noţiunii de „conflict de interese", care prin sine însăşi nu este suficientă spre a reţine incidenţa unei astfel de situaţii, ci aceasta trebuie corelată totodată şi cu reglementarea specială dezvoltată în cazul fiecărei categorii de demnităţi publice sau funcţii publice avute în vedere de lege.

Altfel spus, art. 70 oferă definiţia noţiunii de „conflict de interese", iar incidenţa acestuia intervine în ipotezele reglementate expres la art. 72 - 79, art. 99 şi urm. din Legea nr. 161/2003, respectiv pentru funcţiile de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală (art. 72), pentru aleşii locali (art 76) şi pentru funcţionarii publici (art. 79), precum şi pentru funcţiile de ,,a) membrii Curţii de Conturi; b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie; c) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; d) membrii Consiliului Concurenţei; e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare; f) guvernatorul, prim-viceguvematorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României; g) directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi; h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi; i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului; k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune; I) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES" (art. 99), respectiv „consilierilor prezidenţiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidenţială" (art. 100), cu privire la care s-a extins aplicabilitatea dispoziţiilor art. 72 din Legea nr. 161/2003.

Dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile personalului contractual, ci exclusiv funcţionarilor publici.

Mai trebuie făcută precizarea că semnificaţia noţiunii de ,,funcţionar public” din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de ,,funcţionar public” din dreptul administrativ.

După cum s-a mai indicat, în virtutea autonomiei conceptuale a dreptului penal, este posibilă uneori utilizarea în această sferă a domeniului juridic a unor termeni sau expresii într-un alt sens decât acela pe care îl prezintă aceştia/acestea în exprimarea extra-penală (după caz, în limbajul juridic specific altor ramuri ale dreptului - de unde originează, poate, unii dintre termenii/unele dintre expresiile în cauză - ori în limbajul comun, uzual).

O asemenea împrejurare se întâlneşte şi în privinţa dispoziţiei din art. 175  din NCP (Noul Cod Penal), care stabileşte semnificaţia penală a conceptului de ,,funcţionar public” într-o manieră care nu se suprapune perfect peste semnificaţia pe care acesta o are în alte domenii de drept, cărora le este specific (este vorba în speţă de dreptul administrativ, care cuprinde propriile prevederi normative incidente în materie, în Legea nr. 188/1999⁽³⁹⁸⁾, republicată).

Astfel, după cum s-a indicat şi într-o decizie recentă a instanţei naţionale de contencios constituţional, "Semnificaţia noţiunii de funcţionar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcţionar din dreptul administrativ. (...) potrivit legii penale, noţiunile de «funcţionar public» (...) au un înţeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relaţiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât şi faptului că exigenţele de apărare a avutului şi de promovare a intereselor colectivităţii impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal"[1].

În acest sens, alin. (3) al art. 538 din Codul administrativ stabileşte, cu privire la personalul contractual din autoritățile şi instituţiile publice, că prin legi speciale se pot reglementa aspecte privind drepturi, îndatoriri şi incompatibilități specifice, cadrul legal special al raporturilor de muncă şi aspecte privind managementul carierei.

Prin urmare, coroborarea celor două prevederi legale menţionate mai sus ar trebui să fie interpretată în sensul în care personalul contractual are obligaţia, asemenea funcţionarilor publici, să respecte regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor aplicabil expres acestuia, astfel cum este reglementat (dacă este cazul) în legislaţia specifică.

Sursa:

1.   Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare

2.   Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999  privind Statutul funcţionarilor publici (republicată)

3.   Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare

4. Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

  

Comanda orice act in format editabil (word) - aici

 

Pentru mai multe informatii ne gasiti si pe Facebook.

 

Text: Ion NISTOR - consilier juridic (detalii facebook, partener LegisTM)

 

---

[1] https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/art-175-functionar-public-codul-penal?dp=gqytsojugq3te

Noutăți privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic

 

Noutăți privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic

 

În Monitorul Oficial nr. 495 din 7 iunie 2023 a fost publicată LEGEA nr. 161 din 31 mai 2023 pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic

Data intrării în vigoare: 10 Iunie 2023

 LEGEA nr. 161 din 31 mai 2023  are ca articol unic:

  ,,La articolul 11 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, cu completările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

  "a) activitatea didactică preuniversitară, universitară şi de cercetare juridică, activitatea literară, culturală şi publicistică nesalarizată;"

  Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată”.          

Articolul 11  a avut  următorul  conținut:

,,Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:

a) activitatea didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara, culturala şi publicistica nesalarizata;

b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice”.

 Potrivit  LEGII  nr. 161 din 31 mai 2023,    Articolul 11   va avea   următorul  conținut:

,,Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:

"a) activitatea didactică preuniversitară, universitară şi de cercetare juridică, activitatea literară, culturală şi publicistică nesalarizată;"

b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice”.

 

Plata sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare

Plata sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de până la 15% din salariul de bază, este prevăzută de art.23 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Art.23 din Legea nr.153/2017 prevede modalitatea şi condiţiile de acordare a sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase după cum urmează:

”Locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr.I - VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.”

Pentru stabilirea şi acordarea acestui spor a fost adoptat Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală, prin HG nr. 34/2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 95/31.01.2018, astfel ca de la această dată procedura de urmat în vederea acordării acestui spor este dată de HG nr.34/2018, nefiind incidente dispoziţiile art.38 al.3 lit. a la stabilirea cuantumului sporului.

Potrivit art. 2 al Anexei 1 din HG nr.34/2018:
,, (1) Sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în prezentul regulament se acordă, pe baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, pentru timpul efectiv lucrat în locurile de muncă respective, în procent de până la 15% aplicat la salariul de bază, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli salariale din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
(2) Evidenţa timpului lucrat efectiv în ore se ţine şi se certifică de către conducătorul fiecărui/fiecărei compartiment/structuri funcţionale, se avizează de către şeful ierarhic superior şi se aprobă de conducerea unităţii/instituţiei”.

În ceea ce priveşte categoriile de personal care beneficiază de acest spor, art.4 şi 5 din Anexa I din HG nr. 34/2018 prevede:
„Art. 4 - Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale, care nu poate depăşi 15%, asupra salariului de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în prezentul regulament cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din anexa nr. I lit. B "Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5 - Nominalizarea personalului care beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă, fără depăşirea procentului de 15%, se face de către conducătorul ierarhic şi se aprobă de consiliul de administraţie, cu consultarea organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ sau a reprezentaţiilor salariaţilor la nivel de unitate/instituţie acolo unde nu există sindicate, cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu încadrarea în fondurile aprobate pentru cheltuieli salariale.”

Potrivit prevederilor art.1-3 din HG nr.917/2017, responsabilitatea acordării sporului pentru condiţii de muncă, stabilirea categoriilor de personal si stabilirea mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă precum si a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţiei”, în limitele prevăzute in anexa la aceasta hotărâre, revine ordonatorului de credite cu respectarea prevederilor art.25 din Legea cadrul nr.153/2017 şi cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

În litigiile de muncă, sarcina probei revine angajatorului, conform art. 272 din Codul muncii.

Noutăți privind admiterea în învăţământul liceal

 

În  Monitorul Oficial nr. 408 din 12 mai 2023  a fost publicat Ordinul ME nr. 4.062 din 25 aprilie 2023 pentru completarea Ordinului ministrului educaţiei nr. 5.243/2022 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024.

 Ordinul ME nr. 4.062 din 25 aprilie 2023  prevede:

 ,,Articolul I

Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.243/2022 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 6 septembrie 2022, se completează după cum urmează:

– La articolul 2, după alineatul (24) se introduce două noi alineate, alineatele (24^1) şi (24^2), cu următorul cuprins:

(24^1)Comisia naţională de admitere poate aproba, în situaţii excepţionale, prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 19 alin. (1) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010, numirea în calitate de preşedinte al comisiei de înscriere din unitatea de învăţământ gimnazial, respectiv de preşedinte al comisiei de admitere din unitatea de învăţământ liceal a unui cadru didactic - membru al consiliului de administraţie.

(24^2)În situaţii justificate, la solicitarea inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Comisia naţională de admitere poate aproba, prin derogare de la prevederile art. 15 alin. (1) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010, un număr mai mare de vicepreşedinţi/secretari/membri în comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti.

Articolul II

Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul - Direcţia minorităţi, Direcţia generală economică, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”

 Precizări metodologice

         Admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2023-2024 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012. 

Prevederile metodologiei se aplică şi pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în unităţile de învăţământ liceal particular, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, care optează să organizeze şi să desfăşoare procesul de admitere conform prevederilor prezentului ordin.

             Absolvenţii clasei a VIII-a din seriile anterioare, care au participat la procesul de admitere în anii precedenţi şi au fost înmatriculaţi într-o unitate de învăţământ, în învăţământul liceal sau profesional, care s-au retras, au întrerupt studiile, au fost declaraţi repetenţi sau doresc să se transfere de la învăţământul profesional la învăţământul liceal sau, în cadrul aceluiaşi tip de învăţământ, de la o filieră/un domeniu de pregătire/specializare/ calificare profesională la alta/altul, nu participă la procesul de admitere în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024. 

Pentru continuarea studiilor de către aceşti absolvenţi se aplică prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

              Absolvenţii clasei a VIII-a din seriile anterioare, care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2023-2024 şi care au participat la procesul de admitere în anii precedenţi, dar nu au fost înmatriculaţi într-o unitate de învăţământ, pot participa la procesul de admitere în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024.

            Calculul mediei de admitere se face în conformitate cu prevederile pct. I al anexei nr. 2 din Ordinul nr. 5.243/2022.

            Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) şi (4) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, în cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, aceştia vor fi departajaţi folosind, în ordine, următoarele criterii:

1. nota obţinută la proba de limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale;
2. nota obţinută la proba de matematică din cadrul evaluării naţionale;
3. nota obţinută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naţionale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, susţinută conform prevederilor art. 10 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, în cazul candidaţilor care solicită înscrierea la unităţi de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale;
4. media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a.

            În cazul în care la o unitate de învăţământ, pe ultimul loc, există candidaţi cu opţiunea exprimată pentru acea unitate şcolară şi care au mediile de admitere, precum şi toate mediile menţionate la lit. a)-d) egale, atunci toţi aceşti candidaţi sunt declaraţi admişi la opţiunea solicitată.

            În procesul de admitere în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024, şedinţele/acţiunile de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de şcolarizare, precum şi cele pentru completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora pot fi realizate în unitatea de învăţământ şi prin mijloace electronice de comunicare (telefon, e-mail, videoconferinţă on-line etc.).

Diriginţii claselor a VIII-a au obligaţia de a informa şi a oferi consultanţă absolvenţilor clasei a VIII-a şi părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestora pe parcursul derulării acestor acţiuni.

         Pentru admiterea în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2023-2024, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti alocă, pentru integrarea individuală a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) proveniţi din învăţământul de masă şi din învăţământul special, care susţin evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, locuri distincte în unităţile de învăţământ de masă, peste numărul de locuri repartizat respectivelor unităţi de învăţământ, în limita a 1-2 locuri suplimentare la clasă, cu respectarea prevederilor legale privind constituirea formaţiunilor de elevi.

Informaţiile referitoare la locurile distinct alocate în unităţile de învăţământ de masă pentru candidaţii cu CES: condiţiile de înscriere, documente necesare şi instituţii care le eliberează, data-limită de eliberare a documentelor şi data-limită de înscriere, liceele la care sunt alocate locurile respective etc. sunt cuprinse în broşura de admitere.

            Recomandările scrise vizând apartenenţa la etnia rromă, respectiv copiile certificatelor de orientare şcolară şi profesională emise de centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională se depun, de către candidaţii/părinţii candidaţilor care optează pentru admiterea pe locurile speciale pentru rromi, respectiv pe locurile distinct alocate în unităţile de învăţământ de masă pentru candidaţii cu CES, la unitatea de învăţământ din care provin candidaţii, în termenul precizat în Calendarul admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024, prevăzut în anexa nr. 1.

Recomandările scrise vizând apartenenţa la etnia rromă se pot elibera doar de către organizaţiile care au încheiat un protocol de colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sau care au prevăzută în statut posibilitatea de a elibera recomandări privind apartenenţa la etnia rromă.

        Conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024, repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul liceal de stat se face în două etape. La repartizarea computerizată, realizată în prima etapă de admitere, participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională.

            Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru rromi, respectiv pe locurile distinct alocate în unităţile de învăţământ de masă pentru candidaţii cu CES se face computerizat, într-o sesiune distinctă, desfăşurată înaintea etapei de repartizare computerizată, conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024, prevăzut în anexa nr. 1.

        După repartizarea computerizată din prima etapă de admitere se rezolvă situaţiile speciale prevăzute la art. 54 alin. (1) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, respectându-se, în toate cazurile, criteriul referitor la media de admitere, fără a depăşi numărul maxim de 30 de elevi la clasă.

        Criteriul referitor la media de admitere se referă la media de admitere a ultimului admis prin repartizare computerizată şi se aplică în toate cazurile în care, în urma repartizării computerizate, s-au ocupat toate locurile alocate prin planul de şcolarizare la specializarea/clasa respectivă, fără a lua în considerare locurile suplimentare special acordate pentru candidaţii rromi şi pentru candidaţii cu CES.

         Prin excepţie de la prevederile art. 54 alin. (2) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, în perioada de rezolvare a situaţiilor speciale, candidaţii gemeni/tripleţi se pot redistribui de către comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti în clasa celui cu media mai mare sau invers fără raportarea la media ultimului admis la specializarea la care se solicită redistribuirea, la cererea părintelui/tutorelui/reprezentantului legal al elevului. În situaţia în care prin redistribuirea candidaţilor gemeni/tripleţi se depăşeşte numărul maxim de 30 de elevi la clasă, se aplică prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

            Depunerea dosarelor de înscriere la unităţile de învăţământ liceal la care au fost admişi candidaţii se realizează în perioada prevăzută în Calendarul admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024. 

             La depunerea dosarului de înscriere, cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere se depun în copie certificată „Conform cu originalul“ de către angajatul unităţii de învăţământ învestit cu astfel de competenţe.

              Candidaţii care au fost repartizaţi computerizat în prima etapă de admitere, dar nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen sau au renunţat, în scris, la locul ocupat şi candidaţii care nu au participat sau au participat la repartizarea computerizată în prima etapă de admitere, dar, din diferite motive, nu au fost repartizaţi computerizat, se repartizează în a doua etapă de admitere în învăţământul liceal, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2023-2024.

              Repartizarea candidaţilor menţionaţi mai sus în a doua etapă de admitere în învăţământul liceal, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2023-2024 se realizează de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, calculate conform pct. I al anexei nr. 2 la ordin, conform unei proceduri aprobate de aceasta, publicată pe site-ul inspectoratului şcolar şi comunicată unităţilor de învăţământ.

Repartizarea acestor candidaţi în clasele în care, în urma primei etape de admitere, efectivul de elevi este egal sau mai mare decât media legală de 24 de elevi se face cu respectarea criteriului referitor la media de admitere.

      După repartizarea candidaţilor menţionaţi anterior în prima etapă de admitere computerizată, după rezolvarea situaţiilor speciale şi după a doua etapă de admitere se repartizează şi absolvenţii clasei a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională şi cărora nu li se poate calcula media de admitere conform pct. I al anexei nr. 2 la ordin.

Repartizarea acestor absolvenţi ai clasei a VIII-a se realizează de către comisia judeţeană de admitere/a municipiului Bucureşti, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a claselor V-VIII.

Repartizarea se face conform unei proceduri stabilite de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, publicată pe site-ul inspectoratului şcolar şi comunicată unităţilor de învăţământ.

         Candidaţii menţionaţi art. 10 din ordin nu pot fi repartizaţi în clasele în care, în urma primei etape de admitere, efectivul de elevi este egal sau mai mare decât media legală de 24 de elevi.

          Candidaţii pot participa la repartizarea computerizată într-un singur judeţ. Înscrierea candidaţilor care doresc să participe la admiterea computerizată în alt judeţ se realizează la unitatea de învăţământ din care provin candidaţii, conform unei proceduri elaborate de Comisia naţională de admitere.

Comisia naţională de admitere stabileşte, prin procedură, şi modalităţile de completare a opţiunilor şi de transmitere a fişelor de înscriere, de înregistrare a datelor în baza de date şi de comunicare a rezultatelor acestor candidaţi.

 

    La  cerere,  transmitem:

 

1.      ORDINUL nr.4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012

2.      ORDINUL nr.4.183/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

3.      ORDINUL nr.5.243/2022 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023-2024

4.      Anexa nr. 1-Calendarul admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023- 2024*) *)Calendarul admiterii se aplică pentru admiterea în toate unităţile de învăţământ liceal de stat, precum şi pentru admiterea în unităţile de învăţământ liceal particular, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, care optează să organizeze şi să desfăşoare procesul de admitere conform prevederilor prezentului ordin.

5.      Anexa nr. 2-Calculul mediei de admitere utilizate pentru admiterea în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2023- 2024, Calculul mediei finale de admitere utilizate pentru admiterea în învăţământul liceal vocaţional, profilurile artistic, sportiv, teologic şi militar, pentru anul şcolar 2023-2024

6.   Anexa nr. 3- Metodologia de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în liceele vocaţionale profil artistic - arte vizuale specializările arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare - restaurare bunuri culturale

7.   Anexa nr. 4- Metodologia de organizare şi desfăşurare şi structura probei de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv

8.      Anexa nr. 5- Declaraţie pe propria răspundere