Acordarea burselor școlare

 

Acordarea  burselor școlare

Anul școlar 2023 - 2024 aduce o schimbare de paradigmă în privința acordării burselor școlare, impusă în primul rând de intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. 

În acest sens, în  Monitorul Oficial nr. 822 din 12 septembrie 2023 a fost publicat ORDINUL ME nr. 6.238 din 8 septembrie 2023 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor.

Data intrării în vigoare: 12 septembrie 2023.

1.     Dispoziţii generale privind acordarea burselor

ORDINUL nr. 6.238 din 8 septembrie 2023 prevederile are ca temei legal art. 108 alin. (1) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, și art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDINUL nr. 6.238 din 8 septembrie 2023  prevede:

·   aprobă Metodologia-cadru de acordare a burselor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin

·     prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2023-2024,

· Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală economică, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar  au obligația ducerii la îndeplinire a prevederile prezentului ordin.

·    la data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţii contrare se abrogă.

2.     Structura  Metodologiei-cadru de acordare a burselor este următoarea:

·       Capitolul I Dispoziţii generale

·       Capitolul II Acordarea burselor de excelenţă olimpică

·       Capitolul III Acordarea burselor de merit

·       Capitolul IV Acordarea burselor sociale

·       Capitolul V Acordarea burselor tehnologice

·       Capitolul VI Acordarea burselor pentru mamele minore

·       Capitolul VII Dispoziţii finale

3.     Termeni și definiții în prezentul ordin

(1) Prin „familie“ se înţelege soţul şi soţia cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună.

(2) Se asimilează termenului „familie“ bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren.

(3) Sintagma „familie monoparentală“ desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflat/aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, şi care locuiesc şi gospodăresc împreună.

(4) Prin „persoană singură din familia monoparentală“ se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

a)este necăsătorită;

b)este văduvă;

c)este divorţată;

d)al/a cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;

e)al/a cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f)al/a cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

g)a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).

(5)Se asimilează termenului „familie“ şi persoana/persoanele care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, conform art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care locuieşte/locuiesc împreună cu copiii aflaţi în întreţinerea sa/lor.

Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu, nivel gimnazial şi liceal, beneficiază, după caz, de următoarele tipuri de burse:

a)bursă de excelenţă olimpică I;

b)bursă de excelenţă olimpică II;

c)bursă de merit;

d)bursă socială;

e)bursă tehnologică.

4.     Principii generale de  acordare a burselor

Elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, nivel primar, beneficiază de burse sociale.

Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul tehnologic de stat beneficiază de bursă tehnologică. Prin excepţie, în anii şcolari 2023-2024 şi 2024-2025, bursa tehnologică se acordă doar elevilor înmatriculaţi în cadrul specializărilor din învăţământul profesional, inclusiv dual, nivel 3 EQF/CNC.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie, elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:

a)burse de excelenţă olimpică I şi II pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi, nivel gimnazial şi liceal;

b)burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi, nivel primar, gimnazial şi liceal;

c)burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin prezenta metodologie, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul tehnologic.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale şi elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip „A doua şansă“.

Acordarea burselor menţionate la art. 1 reprezintă atât o formă de stimulare a elevilor care obţin performanţe educaţionale, artistice şi sportive, cât şi o formă de sprijin al elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, în vederea participării la educaţie a acestora şi a prevenirii abandonului şcolar, respectiv de stimulare a participării la învăţământul tehnologic, în cazul bursei tehnologice.

Bursele se acordă în fiecare an şcolar, pe perioada cursurilor şcolare, inclusiv pe timpul pregătirii şi susţinerii evaluării naţionale de către absolvenţii clasei a VIII-a, a examenului naţional de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale şi pe perioada pregătirii practice.

Bursele nu se acordă pe perioada vacanţelor şcolare, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 6 alin. (1) şi la art. 12 alin. (1).

Bursele se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei. Cuantumul lunar al burselor pentru anul şcolar 2023-2024 este stabilit de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.

Începând cu anul şcolar 2024-2025, cuantumul minim al burselor, cu excepţia bursei de excelenţă olimpică I, va fi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.

Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ în funcţie de:

a)sumele alocate de autorităţile administraţiei publice locale;

b)alte venituri obţinute potrivit legii.

5.     Explicații lămuritoare de la ME privind acordare a burselor

 

Ministerul Educației emite  o INSTRUCȚIUNE nr. 31.027/26.09.2023 referitoare la punerea în aplicare a prevederilor Metodologiei-cadru de acordare a burselor (aprobată prin ordinul nr.6.238/8.09.2023)- www.edu.ro/sites/default/files/_fișiere/Minister/2023/preuniversitar_root/burse/Instructiune%2031027_2023_aplicare_metodologie_%20burse.pdf

 

Regăsim în această pagină (www.edu.ro/burse_scolare) toate informațiile necesare, grupate în funcție de o serie de criterii majore de interes. 

 

Elemente de noutate

·        bursele de merit: se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale; acolo unde situația o impune, potrivit metodologiei, lista de beneficiari va fi extinsă pentru a cuprinde toți elevii cu media mai mare sau egală cu 9,50;

·        bursele de merit pentru elevii de clasa a V-a se vor acorda în ordinea descrescătoare a mediilor calculate ca medie aritmetică, având două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute de elevi pe parcursul primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs (în acest caz, bursele se plătesc începând cu luna februarie, inclusiv pentru luna ianuarie, până la finalul anului școlar);

·        bursele de merit pentru elevii de clasa a IX-a se vor acorda pe baza mediilor de admitere în învăţământul liceal sau profesional; 

·   bursele de merit se acordă și pentru premiile I, II sau III la etapele judeţene ale olimpiadelor școlare, respectiv elevilor din loturile restrânse de pregătire pentru participarea la olimpiadele internaționale;

·        bursele sociale se acordă elevilor din familii monoparentale, inclusiv pentru elevii cu unul dintre părinți decedați, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie.

Cuantumuri

·        Bursă de excelenţă olimpică I: între 750 și 3000 lei

·        Bursă de excelenţă olimpică II: 700 lei

·        Bursă de merit : 450 lei

·        Bursă socială: 300 lei

·        Bursă pentru mame minore: 700 lei

·        Bursă tehnologică: 300 lei

Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ în funcţie de sumele alocate de autorităţile administraţiei publice locale sau alte venituri obţinute potrivit legii.

Bursa de excelenţă olimpică I - gimnaziu și liceu

Recompensează elevii care obțin premiile I, II, III și mențiune la:

·        olimpiadele școlare internaționale;

·        campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român.

Bursele de excelență se plătesc lunar, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.

Bursa de excelenţă olimpică II - gimnaziu și liceu

Recompensează elevii care obțin premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației.

Bursele de excelență se plătesc lunar, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.

Bursa de merit - gimnaziu și liceu

Apreciază și încurajează efortul:

·        Celor mai buni 30% elevi din fiecare clasă, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale / a mediilor de admitere (clasa a IX-a) / a mediilor primelor două module (clasa a V-a) și celor cu rezultate mai mari sau egale cu 9.50;

·        Elevilor din loturile restrânse de pregătire pentru olimpiadele internaționale;

·        Premianților (I, II sau III) la olimpiadele şcolare județene;

·        Premianților (I) la concursurile şcolare și extrașcolare naţionale recunoscute și finanțate sau nefinanțate de Ministerul Educaţiei;

·        Premianților (medalii de aur) la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice.

Copiile certificate ale diplomelor obținute la competiții trebuie depuse la școală, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

Bursele se plătesc lunar, pe perioada cursurilor școlare. 

Bursa socială - primar, gimnazial, liceal, A doua șansă (minori), inclusiv frecvență redusă

Susține participarea școlară a: 

·        elevilor din familii cu un venit mediu net lunar/membru de familie, pe ultimele 12 luni, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie;

·        elevilor cu unul sau ambii părinți decedați, respectiv a celor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială;

·        elevilor din familii monoparentale;

·        elevilor cu deficienţe/afectări funcţionale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor şi funcţiilor organismului;

·        elevilor din familii care beneficiază de venit minim de incluziune.

Cererea, declarația veniturilor și documentele doveditoare (componența familiei, certificat de încadrare în grad de handicap/de la medicul specialist) trebuie depuse la școală în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

Verificarea condițiilor de venit se face de către secretarul unității de învăţământ, cu ajutorul platformei PatrimVen.

Înregistrarea unității de învățământ în PatrimVen durează cel mult 3 zile. 

Bursele sociale se plătesc lunar, pe întreaga durată a anului școlar, cu excepția lunilor în care elevii cumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate. 

Bursa tehnologică (înlocuiește bursa profesională care se acorda conform HG nr. 1062/30.10.2012)

Susține participarea și reușita școlară a elevilor înmatriculați în cadrul specializărilor din învățământul profesional.

Bursele tehnologice se plătesc lunar, pe perioada cursurilor școlare, cu excepția lunilor în care elevii cumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate.

Bursa tehnologică nu se acordă în primele 3 luni calendaristice din anul şcolar următor, în cazul în care elevul a comis abateri disciplinare grave, care conduc la scăderea mediei generale la purtare sub nota 7 în anul şcolar precedent.

Elevii declaraţi repetenţi la finalul unui an şcolar nu beneficiază de bursa tehnologică pentru anul de studiu pe care îl repetă.

Bursa pentru mame minore 

Bursa susține participarea și reușita școlară a mamelor minore, care frecventează cursurile de zi și au copil/copii proprii în întreținere

Burse se acordă pe bază de cerere, însoțită de certificatul de naștere al copilului/copiilor aflați în întreținerea mamei minore. 

Bursele pentru mamele minore se plătesc lunar, în perioada cursurilor școlare, cu excepția lunilor în care elevele cumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate.

Alte informații importante

·        Un elev poate beneficia de o singură bursă de excelență olimpică pe an, respectiv o singură bursă de merit pe an, indiferent de rezultatele obținute în anul școlar anterior.

·        Un elev poate beneficia de o singură bursă socială, chiar dacă îndeplinește mai multe criterii sociale.

·        Bursa de excelență olimpică I sau II nu se cumulează cu bursa de merit.

·        Bursa socială, bursa tehnologică, bursa pentru mame minore se pot cumula între ele și/sau cu bursa de excelență olimpică I sau II/bursa de merit.

Plata burselor

·        Bursele se plătesc lunar, de către unitățile de învățământ, la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

·        Dacă data de 15 cade într-o zi de repaus săptămânal, zi de sărbătoare legală sau zi liberă, plata burselor se efectuează în ziua lucrătoare anterioară acesteia.

·        Plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie a anului curent, se face, la data de 15 noiembrie.

 

6.     Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri (FAQ)  privind procesul de acordare a burselor școlare, aici www.edu.ro/burse_scolare_faq_intrebari_raspunsuri

 

Sursa:

1.    Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, actualizată;

2.  ORDINUL nr. 6.238 din 8 septembrie 2023 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor;

3.     www.edu.ro/burse_scolare;

4.     www.edu.ro/burse_scolare_faq_intrebari_raspunsuri

 

DOCUMENTE JURIDICE Forum ISJ Arad

 

DOCUMENTE JURIDICE 

aici DOCUMENTE JURIDICE - Forum ISJ Arad 

http://www.isjarad.ro/forum 

Codul de etică din educația preuniversitară 2023-2024

 

Codul  de etică   din  educația preuniversitară 2023-2024

 

 

Pentru angajații din învățământul preuniversitar  punem la  dispoziție un  model  de Cod  de etică,  actualizat  cu  legislația în  vigoare  la  această  dată



 

 

COD  DE ETICĂ 

       

 

 

 

        CAP. I

  Dispoziţii generale

 

  ART. 1

  (1) Prezentul Cod de etică este elaborat în baza art. 10 şi 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin OMECTS  nr. 5.550/2011 și  a art. 2 OMEN nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

  (2) Codul este aplicabil angajaților din ........................... care îndeplinesc funcţia de personal didactic de predare, personal didactic auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi personal didactic asociat în cadrul unităţii de învăţământ/conex.

         (3) Pentru personalul  nedidactic din unitatea școlară/conexă  sunt aplicabile dispoziţiile Codului administrativ - Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  cu modificările  și  completările ulterioare.

          (4) Angajații  din ........................au obligaţia, datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului cod.

 

  ART. 2

  Codul instituie un ansamblu de valori, principii şi norme de conduită menite să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

  ART. 3

  Respectarea prevederilor prezentului cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:

  a) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor personalului didactic;

  b) creşterea calitativă a relaţiilor dintre părţile implicate în actul educaţional;

  c) eliminarea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;

  d) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;

  e) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;

  f) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.

  CAP. II

  Valori, principii şi norme de conduită

 

 

  ART. 4

  Angajații  din ................. trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:

  a) imparţialitate şi obiectivitate;

  b) independenţă şi libertate profesională;

  c) responsabilitate morală, socială şi profesională;

  d) integritate morală şi profesională;

  e) confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;

  f) primatul interesului public;

  g) respectarea şi promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educaţiei;

  h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;

  i) respectarea autonomiei personale;

  j) onestitate şi corectitudine;

  k) atitudine decentă şi echilibrată;

  l) toleranţă;

  m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;

  n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii şi instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii, domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;

  o) implicare în procesul de perfecţionare a caracterului democratic al societăţii.

  ART. 5

  În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul angajat are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură:

  a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi ai educaţiei prin:

  (i) supravegherea atât pe parcursul activităţilor desfăşurate în unitatea de învăţământ, cât şi în cadrul celor organizate de unitatea de învăţământ în afara acesteia;

  (ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcţi ai educaţiei;

  (iii) protecţia fiecărui beneficiar direct al educaţiei, prin sesizarea oricărei forme de violenţă verbală sau fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004  privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  b) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

  (i) fraudarea examenelor;

  (ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea;

  (iii) favoritismul;

  (iv) meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat;

        c) asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive;

  d) respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al educaţiei.

  ART. 6

  În relaţiile cu părinţii şi cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor direcţi ai educaţiei, personalul didactic din............................. respectă şi aplică norme de conduită prin care se asigură:

  a) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală şi de comunicare;

  b) respectarea confidenţialităţii informaţiilor, a datelor furnizate şi a dreptului la viaţă privată şi de familie;

  c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite, în condiţiile art. 5 lit. b) pct. (ii);

  d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise şi gratuite, fără a impune achiziţionarea celor contra cost.

  ART. 7

  (1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială.

  (2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează pentru combaterea fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.

  ART. 8

  Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau care este membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau al inspectoratului şcolar respectă şi norme de conduită managerială prin care se asigură:

  a) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;

  b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;

  c) evaluarea obiectivă conform atribuţiilor, responsabilităţilor şi sarcinilor de serviciu din fişa postului;

  d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcţiei deţinute;

  e) prevenirea oricărei forme de hărţuire, discriminare a personalului didactic, nedidactic  şi a beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

  ART. 9

  În exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare), personalului didactic îi este interzis:

  a) să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte;

  b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise, audio ori vizuale;

  c) să organizeze activităţi care pun în pericol siguranţa şi securitatea beneficiarilor direcţi ai educaţiei sau a altor persoane aflate în incinta unităţii sau a instituţiei de învăţământ;

  d) să consume alcool şi substanţe interzise, cu excepţia celor recomandate medical;

  e) să permită şi să încurajeze consumul de alcool şi de substanţe interzise de către beneficiarii direcţi ai educaţiei, cu excepţia celor recomandate medical;

  f) să organizeze şi să practice pariuri şi jocuri de noroc.

  ART. 10

  În relaţiile cu alte unităţi şi instituţii de învăţământ, precum şi cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care:

  a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

  b) manifestă responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea drepturilor beneficiarului direct al educaţiei, atunci când interesul şi nevoia de protecţie a acestuia impun acest lucru.

  CAP. III

  Dispoziţii finale

  ART. 11

      Prezentul cod se completează cu dispoziţiile Codului administrativ -Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ,  cu modificările  și  completările ulterioare şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.

  ART. 12

  Prin prevederile prezentului cod, activităţile Comisiei  Judeţene de Etică nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor legii educației preuniversitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate.

 

  ART. 13

  Propunerile de modificare sau de completare a prevederilor prezentului cod se fac în Consiliul de Administrație al unității școlare/conexe.

  ART. 14

  Încălcările prevederilor prezentului cod reprezintă abateri disciplinare şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

         ART. 15

      Prezentul   cod  se  aduce  la  cunoștința   angajaților  pe  bază  de  semnătură și  apoi  se    publică la avizier/site.......

-----

Obligativitatea școlarizării în România

 

Obligativitatea  școlarizării 

Constituția României, republicată:

Art. 32 – Dreptul la învăţătură

,,(1)Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, in conditiile legii.
(5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii.
(6) Autonomia universitara este garantata.
(7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege”. 

Potrivit art. 13 din LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 – a învăţământului preuniversitar, actualizată:

,,(1) Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal”.

 Articolul 14 precizeză:

,,(1) Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a)”.

 Articolul 148

,,(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a)nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul şcolar, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică şi în cazul refuzului semnării contractului educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);

 Şcolarizarea la domiciliu

Potrivit LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023 – a învăţământului preuniversitar, actualizată, ,,beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinate”.

 Cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural, prin care se realizează şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale este prevăzut în Metodologia - cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale aprobată prin ordinul MENCS nr. 5086/2016 .

 Potrivit art. 2, alin. 2) din metodologia mai sus menţionată, „beneficiarii acestor forme de educaţie adaptate sunt copiii/elevii nedeplasabiii, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni, cu sau fără alte deficienţe asociatc, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa cursurile şcolare în cadrul unităţii de învăţământ."

 

 

Siguranta în mediul scolar 2023

 

1. Siguranţa în mediul şcolar în LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar

Siguranţa în mediul şcolar a reprezentat un obiectiv prioritar al Guvernului României, aplicarea măsurilor structurilor cu responsabilităţi în domeniu fiind integrate în mecanisme de cooperare interinstituţională pentru crearea cadrului necesar aplicării unitare, la nivel național, a activităţilor subsumate obiectivului de consolidare a climatului de siguranţă şcolară.
Crearea unui mediu şcolar sigur, îmbunătăţeşte calitatea relaţiilor şi a comunicării între toate persoanele angrenate în actul educațional, contribuind, în mod esențial, la calitatea acestuia. Gradul de siguranţă nu se rezumă la incidenţa unor fapte comise cu violenţă, ci vizează impactul mai multor factori, cu determinări psihologice, sociale, culturale şi economice.
Şcoala nu este o entitate izolată, ci este o parte integrantă a comunităţii, asociată dinamicii sociale, iar problemele cu care se confruntă ca instituţie şi mediu de formare a tinerilor privesc întreaga societate.

În Monitorul Oficial nr. 613 din 5 iulie 2023 a fost publicată LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar. Așadar, Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost înlocuită din luna septembrie cu două noi acte normative și care fac parte din pachetul de legi ale educației „România Educată” (Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar, și Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior).

Cu privire la siguranţa în mediul şcolar, LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar prevede:

,, Articolul 65
(1) În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, denumit în continuare PNCVS.
(2) PNCVS vizează prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică - bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi a personalului din învăţământ.
(3) În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unei evaluări a climatului şcolar, în colaborare cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate, precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă socială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţile de învăţământ adoptă planuri de prevenire şi reducere a violenţei în şcoli.
(4) Regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ trebuie să prevadă:
a)procedura de acces al persoanelor din afara unităţii de învăţământ;
b)procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;
c)metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ.
(5) La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii/ reprezentanţii legali pot raporta suspiciunile şi cazurile de violenţă oricărui membru al personalului şcolii.
(6) Personalul şcolii, preşcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă asupra beneficiarilor primari sau personalului şcolii este obligat să acţioneze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violenţă, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra copilului la numărul naţional 119 şi să colaboreze cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
(8) Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze poliţia şi să colaboreze cu organele de anchetă.
(9) Unităţile de învăţământ sunt obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violenţă, la cauzele/efectele posibile ale situaţiei de violenţă şi la nevoile educaţionale/profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ.
(10) Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe perioadă determinată.
(11) Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă beneficiază de servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar”.

2. Planul Naţional Cadru de Acţiune pentru siguranţa şcolară

Pentru identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii, necesare asigurării unui climat optim pentru elevi şi cadrele didactice în unităţile de învăţământ preuniversitar, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost întocmit Planul Naţional Cadru de Acţiune pentru siguranţa şcolară (înregistrat la M.A.I. cu nr. 126935/05.09.2023, M.E. cu nr. 11851/05.09.2023, M.S. cu nr. AR 16170/05.09.2023, M.M.S.S cu nr. 762/05.09.2023, M.F.T.E.S. cu nr. 632/05.09.2023, M.C. cu nr. 5750/05.09.2023, M.D.L.P.A. cu nr. 140415/05.09.2023 şi D.P.R.P. cu nr. DRP/8757/05.09.2023)- aici Planul-National-Cadru-de-Actiune-privind-siguranta-scolara.pdf (gov.ro).

Odată cu intrarea în vigoare a Planului, documentul programatic Planul Naţional Comun de Acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat de către miniştrii Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (înregistrat la M.A.I. cu nr. 111.613/03.08.2022, la M.E. cu nr. 13560/29.08.2022 şi M.D.L.P.A. cu nr. 100239/30.08.2022) își încetează aplicabilitatea.

Toate acestea, coroborate cu adoptarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 în care sunt prevăzute o serie de modificări ale cadrului normativ cu incidenţă în domeniul siguranţei şcolare, cu accent pe colaborarea interinstituţională şi realizarea unui sistem cadru de abordare, impun actualizarea mecanismului de cooperare interinstituţională pentru siguranţa în unităţile de învăţământ preuniversitar.

3. Procedura privind managementul cazurilor de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor şi personalului unităţii de învăţământ

3.1 ORDINUL nr. 6.235 din 6 septembrie 2023

În Monitorul Oficial nr. 856 din 22 septembrie 2023 a fost publicat ORDINUL nr. 6.235 din 6 septembrie 2023 pentru aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor şi personalului unităţii de învăţământ, precum şi al altor situaţii corelate în mediul şcolar şi al suspiciunii de violenţă asupra copiilor în afara mediului şcolar.

Ordinul a intrat în vigoare la data de 22 septembrie 2023 și a fost modificat și completat ulterior prin ORDINUL nr. 6.467 din 3 octombrie 2023.

Procedura din 6 septembrie 2023 privind managementul cazurilor de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor şi personalului unităţii de învăţământ, precum şi al altor situaţii corelate în mediul şcolar şi al suspiciunii de violenţă asupra copiilor în afara mediului şcolar reglementează modalităţile de lucru, regulile aplicabile şi responsabilităţile persoanelor implicate în managementul interinstituţional şi multidisciplinar al:

a)cazurilor de violenţă între antepreşcolari/preşcolari/elevi, săvârşite în mediul şcolar (cazuri uşoare şi grave);
b)cazurilor de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/ elevilor, săvârşite de membri ai personalului unităţii de învăţământ, în mediul şcolar;
c)cazurilor de violenţă asupra personalului unităţii de învăţământ, săvârşite de elevi, în mediul şcolar;
d)situaţiilor corelate: suspiciune de port sau folosire, fără drept, de obiecte periculoase; suspiciune de implicare în alte infracţiuni - furt, tâlhărie; suspiciune de consum de substanţe psihoactive;
e)cazurilor de suspiciune de violenţă comisă asupra copilului în afara mediului şcolar.

Pentru a fi considerate fapte săvârşite în mediul şcolar, acestea trebuie să se comită în perimetrul unităţii de învăţământ preuniversitar, în cadrul activităţilor şcolare/extraşcolare organizate de cadre didactice în afara perimetrului unităţii de învăţământ sau în cadrul activităţilor şcolare/extraşcolare desfăşurate în mediul online.

3.2 Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedură

În sensul prezentei proceduri, următorii termeni sunt definiţi astfel:
– violenţa asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor este o formă de violenţă asupra copilului şi reprezintă un concept integrator pentru diversele forme de abuz fizic, verbal, emoţional, sexual, neglijare, exploatare sexuală, trafic, violenţă prin internet, violenţă de gen, hărţuire sexuală etc.
Această formă de violenţă include violenţa între egali, respectiv între antepreşcolari/preşcolari/elevi.
De asemenea, violenţa asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor cuprinde forme de rele tratamente comise de către adulţi aflaţi în poziţie de răspundere, putere ori în relaţie de încredere cu copilul, care produc vătămare asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol dezvoltarea, demnitatea şi moralitatea;
– sesizarea cazurilor de violenţă este procesul prin care o situaţie de acest gen, manifestată asupra unui copil sau a unui cadru didactic, este adusă la cunoştinţa autorităţilor competente de către personalul UIP/elevi/părinţi, pentru a se lua măsuri adecvate în interesul victimei, al martorului şi al autorului actului de violenţă, urmând ca acestea să asigure sau să faciliteze accesul la servicii specializate, în vederea reabilitării stării de sănătate fizică şi psihică;
– managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităţilor de intervenţie, asistenţă socială, sprijin şi protecţie, desfăşurate în interesul superior al copilului şi respectând nevoile şi siguranţa victimei, de către profesionişti din diferite servicii sau instituţii publice şi private.
Acesta este o metodă care implică parcurgerea de către o echipă multidisciplinară şi interinstituţională a unor etape de lucru interdependente, precum identificarea, sesizarea, investigarea situaţiei de violenţă/corelate, planificarea măsurilor de sprijin şi a sancţiunilor, planificarea măsurilor de prevenire secundară, furnizarea serviciilor specializate, monitorizarea şi reevaluarea periodică a progreselor înregistrate, a măsurilor şi a sancţiunilor, precum şi etapa de închidere a cazului;
– echipa multidisciplinară şi interinstituţională, care intervine în situaţiile care fac obiectul acestei proceduri, este constituită din profesioniştii menţionaţi în componenţa minimă prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state (asistent social, psiholog, medic, poliţist, jurist), la care se adaugă, obligatoriu, unul din membrii personalului din unitatea de învăţământ: directorul, educatoarea/profesorul pentru învăţământ primar/dirigintele, consilierul şcolar sau mediatorul şcolar, dacă este cazul;
– intervenţia multidisciplinară în situaţiile de violenţă şi situaţii corelate se realizează interinstituţional şi în reţea, prin acţiuni de cooperare între instituţiile implicate, precum unităţile de învăţământ preuniversitar (UIP), serviciile publice de asistenţă socială (SPAS)/direcţiile de asistenţă socială (DAS), direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), structurile de poliţie competente, centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA), centrele regionale ale Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane (CR ANITP), organizaţii neguvernamentale cu expertiză relevantă în acest domeniu etc.;
– sancţiunile din mediul şcolar pentru autorul/autorii actelor de violenţă, adulţi sau copii, sunt cele prevăzute în legislaţia naţională din domeniul învăţământului preuniversitar. În cazul contravenţiilor şi/sau al infracţiunilor, sancţiunile sunt prevăzute de lege;
– plan de reabilitare şi/sau reintegrare socială este un document întocmit de managerul de caz de la DGASPC pentru copiii victime ale violenţei, precum şi pentru copiii autori ai actelor de violenţă. Acesta este întocmit în colaborare cu echipa multidisciplinară, alţi profesionişti colaboratori şi cu participarea nemijlocită a familiei/reprezentantului legal şi, după caz, a copilului.
Personalul UIP implicat în implementarea planului dezvoltă propriul program de intervenţie, specific domeniului său de activitate, şi raportează periodic managerului de caz progresele şi dificultăţile întâmpinate în implementarea acestuia.
Raportarea este în scris, iar periodicitatea va fi stabilită de comun acord cu managerul de caz. În situaţii urgente, se comunică imediat cu managerul de caz;
– bullyingul este o formă de violenţă psihologică şi reprezintă acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au caracter repetitiv, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale şi care se desfăşoară în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.
Sunt excluse termenului de violenţă psihologică - bullying: relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între adulţi, în cadrul unităţii de învăţământ;
– cyberbullyingul este o formă de bullying manifestat asupra unui copil/adult, prin mijlocirea tehnologiei digitale în mediul online, prin diverse reţele de socializare, prin intermediul platformelor de telefonie mobilă pentru schimburi de mesaje sau prin platformele de jocuri interactive şi de reţea desfăşurate online. Spre deosebire de caracterul repetitiv al violenţei psihologice - bullying manifestate în mediul offline de către un copil în relaţie cu unul sau mai mulţi copii, cyberbullyingul are un caracter permanent şi are scopul de a speria, înfuria sau umili pe cei vizaţi, făcând ca impactul negativ asupra victimei să fie foarte mare.

3.3 Exemple de cyberbullying pot fi:
• transmiterea de mesaje răutăcioase sau ameninţătoare, răspândirea de zvonuri, minciuni, mesaje sau fotografii cu scopul discreditării sau dezvăluirii de secrete, transmiterea de mesaje negative pe dispozitivul electronic al altei persoane, atât SMS-uri, cât şi mesaje trimise prin intermediul unor aplicaţii online, de cele mai multe ori sub identitate falsă sau ascunsă;
• crearea de spaţii virtuale (website, blog, cont pe reţelele de socializare) cu conţinuturi în care altcineva este ridiculizat (filme, desene, fotografii, texte);
• accesarea şi utilizarea neautorizată a contului de e-mail/a contului de pe platformele de socializare al altei persoane, folosirea identităţii acesteia pentru a trimite mesaje sau materiale de ameninţare menite să producă suferinţă;
• excluderea deliberată a altei persoane din liste de mailing sau grupuri de comunicare online; folosirea parolei altei persoane pentru a-i modifica profilul pe reţele de socializare sau pentru a posta în numele acesteia conţinuturi şi mesaje jignitoare la adresa altora;
• hărţuire online;
• mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen;
• urmărire online;
• ameninţări online;
• publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim;
• transmitere neconsensuală de materiale cu conţinut sexual.

4. Managementul cazurilor de violență în cadrul Ministerului Educației

Ministerul Educației publică la adresa http://www.edu.ro/management_cazuri_violenta o procedură detaliată privind Managementul cazurilor de violență, cu explicații și fișe de management de caz.

Sursa:

-LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar, actualizată;
-ORDINUL nr. 6.235 din 6 septembrie 2023 pentru aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor şi personalului unităţii de învăţământ, precum şi al altor situaţii corelate în mediul şcolar şi al suspiciunii de violenţă asupra copiilor în afara mediului şcolar, actualizat
-Planul Naţional Cadru de Acţiune pentru siguranţa şcolară- https://www.mai.gov.ro/wp-content/uploa ... colara.pdf
-Anexa nr. 2-Semne şi simptome de violenţă asupra copilului
-Anexa nr. 3-Fişă de identificare a cazurilor de bullying
-Anexa nr. 4-Fişa de management al cazurilor de violenţă în şcoală

_________________
 

Consilier juridic Ion NISTOR
E-mail: juridic@isj.hd.edu.ro;
Tel.: 0733996837