Consiliul naţional de etică

 

În  articolul anterior  am  prezentat Comisiile județene de etică din învățământul preuniversitar https://legistm.ro/blog/comisiile-judetene-de-etica-din-invatamantul-preuniversitar.

 

      În  prezentul  articol  continuăm  informarea cititorilor   cu  aspecte privind  organizarea și funcționarea Consiliului naţional de etică, organism consultativ al Ministerului Educației, fără personalitate juridică.

1.     Constituirea Consiliului naţional de etică

În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică.

Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti. Membrii Consiliul naţional de etică  trebuie să facă dovada prestigiului  profesional şi a autorității morale, aceștia reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.

Consiliului naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar.

Membrii comisiilor județene de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri  de drept ai Consiliului naţional de etică.

După constituire, fiecare comisie  județeană de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a)preşedintele comisiei;

b)secretarul comisiei;

c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.

Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului naţional de etică. 

Conducerea Consiliului naţional de etică  are  următoarea componenţă:

a)    preşedinte;

b)    2 vicepreşedinţi;

c)     secretar general;

d)    secretar.

Interdicții, incompatibilități:

Nu pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică persoanele care:

a)   ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;

b)   au sancţiuni profesionale;

c)    prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;

d)   fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e)    practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f)     au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional;

g)    au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.

2.    Atribuţiile Consiliului naţional de etică

Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:

a)elaborarea Codului de etică din învăţământul preuniversitar. În anul 2018, Consiliul naţional de etică, cu sprijinul comisiilor județene de etică, a sindicatelor și a organizațiilor de părinți a elaborat Codul de etică, cod înaintat spre aprobare ministrului educaţiei. Ministrul educaţiei a emis ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ordin publicat în Monitorul oficial nr. 844 din 4 octombrie 2018 și care a intrat în vigoare la 04 octombrie 2018. Codul de etică cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic în activitatea lor profesională;

b)urmăreşte aplicarea Codului de etică prin:

(i) diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;

(îi) evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;

(iii) organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul de etică;

(iv) elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele sesizate;

(v) elaborarea unui "Raport de caz" în urma unei decizii motivate;

c)analizează şi soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile Codului de etică;

d)prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Acest raport se face public.

e)notifică, prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti, instituţiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile pe care le deţine cu privire la cazurile respective;

f)activează împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului, cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;

g)se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;

h)organizează anual câte două întruniri la nivel naţional. Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011;

i)în cadrul întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.

j)oferă consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;

k)diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.

3.    Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică

Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:

a)preşedintele Consiliului naţional de etică:

(i) asigură conducerea operativă a consiliului;

(îi) convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;

(iii) prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;

(v) reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele şcolare, cu Ministerul Educaţiei sau cu alte instituţii de interes public.

b)vicepreşedinţii Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) coordonează comisiile de lucru ale consiliului.

c)secretarul general al Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;

(îi) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii consiliului;

(iii) stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale consiliului.

d)secretarul Consiliului naţional de etică:

(i) exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;

(îi) redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului;

(iii) are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;

(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.

4.    Dispoziţii finale

Potrivit OMECTS nr. 5.550 din 6 octombrie 2011, Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate să  constituie și să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.

Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării întreprind măsurile necesare organizării întruniriilor anuale ale Consiliului naţional de etică.

 

Punem la dispoziție în format pdf:

 

1. LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
2. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările ulterioare;
3. HOTĂRÂREA nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public;
4. HOTĂRÂREA nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate;
5. ORDINUL nr. 5.550 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;
6. ORDINUL nr. 4.831 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

 

Autor: Ionut NISTOR – consilier juridic

 

 

 

Viza de legalitate între uz și abuz

 

Conflictul de interese – Viza de legalitate între uz și abuz

Aici https://ccj.ro/?p=43

 

 

Am sesizat în numeroase cazuri, o supradimensionare în volum a solicitărilor privind ”avizul de legalitate” pentru acte, fapte sau documente ce nu necesită o viză de control legal preventiv.

 

Acest fapt este cauzat de o exagerată percepție că existența vizei de legalitate, transferă răspunderea actului de dispoziție administrativă, ca atribut al organelor de conducere și reprezentare, către actul de dispoziție profesională, ca atribut al unui subordonat tehnic, în cazul nostru, consilier juridic.

 

Această dilatare a uzului vizei de legalitate, către abuzul folosirii acestei proceduri de control legal preventiv, a generat fenomene scăpate de sub control, cum este și cercetarea emoțională privind conflictul de interese.

 

Sesizăm așadar două aspecte esențiale, pe care le vom comenta pe scurt astfel:

1.Suprapunerea confuzivă, subiectivă, între interesul personal și interesul de serviciu;

 

2.Actul de dispoziție administrativă, ca act ce în pondere nu necesita nici măcar minimal, viză de legalitate conformă.

 

Interes personal versus interes de serviciu. Abuzul de viză de legalitate ca sursă a conflictului de interese.

 

            Cazuistica deloc modestă a cercetării unor fapte privind conflictul de interese ce privesc (exemplificativ): angajări, majorări de salarii, deplasări interne sau internaționale, numiri în anumite consilii de administrație sau comisii de control, participări la cursuri de pregătire profesională etc., au deseori ca numitor comun viza de legalitate pentru sine, pentru rude, afini sau chiar concubini.

        Viza de legalitate s-a banalizat ca procedură. A devenit un ”must have” birocratic, fără să se țină cont că aceasta este o procedură extraordinară, accesată în contexte potrivite, nu ”un cod de bare” pe fiecare document.

 

          Excesul de birocratizare este dublat de necunoașterea diferențelor esențiale dintre dintre viza consultativă, viza conformă și viza verbală (la o comandă verbală).

 

            Susținem această ipoteză, a lipsei de necesitate privind viza de legalitate conformă pe aceste numeroase subiecte, pentru că în oglindă, o viză de legalitate, fie ea și consultativă, cu raport negativ, ar fi și aceasta, în contradictoriu cu ipoteza unui organ de cercetare penală sau a unuia de integritate (de regulă A.N.I.), tot un conflict de interese, de astă dată prin ne-avizare, respectiv prin lipsa operaționalizării ordinului unui organ de conducere, eventual cu plata unor daune interese pentru nepunerea în practică a unui ordin direct.

 

Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi solicitată o viză de legalitate, ca demers inutil-necesar, conflictul de interese ar fi fără obiect, deci inexistent.

 

         Apreciem în context art.1 din Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic:

          ”Consilierul juridic apără drepturile și interesele legitime ale…”

          Licitând contextualizarea, prevederea legală – ”interes legitim” – ca o capacitate de exercițiu legală a consilierului juridic și alegerea instinctiv instituțională a organelor de conducere, de a solicita ca opționalitate pozitivă aparentă, viză de legalitate, o apreciem ca o reacție natural-instituțională, chiar defensivă, putem sesiza, dar care nu fluidizează decizia ci o blochează în cele mai diverse stadii de implementare.

 

            Observăm așadar, că demersul organelor de cercetare și urmărire penală sau inspectorii Agenției Naționale de Integritate, au în vedere doar un algoritm normativ-aritmetic simplu, de tipul ”greșești-plătești”, dar care are însă, ca resursă, complicația de a solicita viză de legalitate și atunci când nu trebuie.

 

Secretar General CCJB– Florescu Lucian

”Lucrurile merg mai prost sub presiunea preocupării de a merge mai bine” 

 

 

Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

  

 

21/08/2019

Organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic

 

Profesia de consilier juridic (cod COR -261103, conform Clasificării ocupatiilor din Romania, face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional.

 

Consilierul juridic își exercită profesia conform următoarele acte normative:

 

• Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
• Statutul din 6 martie 2004 al profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
• Codul deontologic al consilierului juridic.

 

Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 867 din 5 decembrie 2003.

 

La data intrării în vigoare (08 Decembrie 2003), s-a abrogat Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.

 

Potrivit legii, consilierul juridic asigură apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se afla şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

  

Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în munca, în condiţiile legii.

  

Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

 

Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

 

Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină; în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

 

Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apararii şi promovarii intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice.

 

Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.

 

Activitatea de consilier juridic este considerata vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.

 

Dobandirea şi încetarea calităţii de consilier juridic 

 

Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele condiţii:

a) este cetatean român şi are domiciliul în România;

b) are exercitiul drepturilor civile şi politice;

c) este licentiat al unei facultati de drept;

d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta condiţie se dovedeste cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;

e) nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.

 

Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate exercita profesia de consilier juridic în România, dacă indeplineste condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a din Legea nr. 514/2003).

 

 

Persoana prevăzută la alin. (1) din Legea nr. 514/2003, care a dobândit calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de provenienţă, poate solicita oricand recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de consilier juridic şi a practicarii acesteia în România.

 

În vederea recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.

 

Ministerul Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului prevăzut la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 514/2003.

 

Persoana prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 514/2003, care exercită profesia de consilier juridic în România, poate desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic român.

 

Prevederile art. 8 se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor şi calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.

 

Nedemnități

 

Este nedemn de a fi consilier juridic:

 

a) cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;

b) cel care, în exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabila;

c) cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.

  

Incompatibilități

 

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:

a) calitatea de avocat;

b) activităţile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;

c) orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate;

d) functia şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciara;

e) activitatea publicistica salarizata;

f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.

 

Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:

 

a) activitatea didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara, culturala şi publicistica nesalarizata;

b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

 

Debutul în profesie

 

La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de consilier juridic stagiar.

 

Condiţiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat (Legea 51/1995 a profesiei de avocat, republicata) şi statutul profesional al profesiei de avocat, care se aplică în mod corespunzător.

 

De asemenea, în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicata.

 

Drepturile şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.

 

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie şi la tribunale ca instanţa de fond, la organele de urmărire penala, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdictionale.

 

Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdictionale.

 

Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate şi competenţa drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezinta şi să respecte normele de deontologie profesionala prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi statutul acestei profesii.

 

Registrele consilierului juridic

 

Evidentele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt tinute de acesta, potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.

 

Uniunea Colegiilor Consilierilor juridici din România, la pagina publică modele de registre ce pot fi ținute de consilierul juridic în exercitarea profesiei.

 

Organizarea şi protectia profesiei de consilier juridic

 

În condiţiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 514/2003, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundatiile (Ordonanţa nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările și completările ulterioare).

 

Formele de asociere şi organizare la nivel judetean şi la nivel naţional sunt stabilite prin statutul asociaţiei, cerut de lege.

 

Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere şi reglementarile legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice.

 

 

Asociaţia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii similare evidentei barourilor de avocati.

 

Obligațiile, răspunderea consilierului juridic

 

Consilierul juridic este obligat să respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi confidentialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.

 

Consilierul juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice în slujba careia se afla.

  

Autorităţile şi persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile prevăzute de lege.

 

Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.

Consilierul juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.

 

Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sanctiunile disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba careia se afla consilierul juridic.

 

Autoritatea disciplinara poate fi sesizata de persoana vatamata sau, după caz, de asociaţia profesionala.

  

În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

 

Propuneri de modificare a Legii nr. 514/2003

 

Cu numărul Pl-x nr. 235/2019, a fost înregistrată la Camera Deputatilor, o ultimă propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Proiectul se află în stadiu la comisii din 23.04.2019.

 

Alte proiecte respinse de modificare a Legii nr. 514/2003 puteți găsi la adresa :

 

	Numar	Titlu /Stadiu
1.	Pl-x 340/31.05.2004	Propunere legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003	respinsa definitiv 29.06.2004
2.	PL-x 303/18.04.2006	Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	Lege 246/2006 22.06.2006
3.	Pl-x 502/29.05.2006	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respinsa definitiv 09.10.2007
4.	Pl-x 553/02.11.2009	Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea şi funcţionarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare	respinsa definitiv 16.02.2010
5.	PL-x 693/16.12.2009	Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respins definitiv 16.02.2010
6.	PL-x 312/10.05.2010	Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic	respins definitiv 27.03.2012
7.	Pl-x 304/28.06.2016	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic precum şi a Legii nr.200 din 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare	respinsa definitiv 07.11.2017
8.	Pl-x 235/23.04.2019	Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea profesiei de consilier juridic, precum şi pentru modificarea punctului 20, lit.A, a Anexei nr.3 la Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare	la comisii 23.04.2019

 

Pentru mai multe informatii ne gasiti si pe Facebook.

 

Text: Ion NISTOR - consilier juridic (detalii facebook, partener LegisTM)

 

 

Iată ce trebuie să știi despre intrarea în profesia de consilier juridic

 

Îți dorești să devii consilier juridic? Iată tot ce trebuie să știi despre intrarea în această profesie

Aici  https://www.avocatnet.ro/articol_43431/I%c8%9bi-dore%c8%99ti-s%c4%83-devii-consilier-juridic-Iat%c4%83-tot-ce-trebuie-s%c4%83-%c8%99tii-despre-intrarea-in-aceast%c4%83-profesie.html 

Prevederi noi privind Statutul personalului didactic

 

 

 

Statutul personalului didactic a fost completat de către LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

 

LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 a fost publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 20 august 2020 și a intrat în vigoare la data de 23 august 2020.

 

LEGEA nr. 184 din 20 august 2020 precizează:

 

1. La articolul 234, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

2. După articolul 293 se introduce un nou articol, articolul 293^1, cu următorul cuprins:

Articolul 293^1

Nu pot ocupa o funcţie didactică persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

 

Prevederile LEGII nr. 184 din 20 august 2020 sunt aplicabile:

 

1. personalului didactic şi didactic auxiliar,
2. personalului de conducere, de îndrumare şi de control.

 

 

Pentru ca acea interdicție să se aplice, condamnarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

 

1. Persoana în cauză să fie condamnată definitiv,
2. Persoana în cauză să fie condamnată definitiv pentru o infracțiune contra persoanei, prevăzută la TITLUL I Infracțiuni contra persoanei în Codul Penal al României,
3. Persoana în cauză să fi săvârșit acea infracțiune cu intenție, 
4. Persoana în cauză să fi comis infracțiunea în împrejurări legate de exercitarea profesiei. 

 

În orice situație în care vor fi îndeplinite condițiile enumerate mai sus, ocuparea funcției nu va mai fi posibilă de către personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi de către cel de conducere, de îndrumare şi de control până la reabilitare, amnistie sau grațiere.

 

Pentru cititorii LEGIStm, punem la dispoziție, în format pdf, Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar - Titlul IV, Capitolul I din Legea nr. 1 din 2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

 

Autor: Ionut NISTOR - Jurist

 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!