Martorul în procesul civil

 

Articolul 249

Sarcina probei

Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Articolul 250

Obiectul probei şi mijloacele de probă

Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

Articolul 258

Încuviinţarea probelor

(1)Probele se pot încuviinţa numai dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.

(2)Încheierea prin care se încuviinţează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviinţate, precum şi obligaţiile ce revin părţilor în legătură cu administrarea acestora.

(3)Instanţa va putea limita numărul martorilor propuşi.

Articolul 260

Administrarea probelor

(1)Administrarea probelor se va face în ordinea stabilită de instanţă.

(2)Probele se vor administra, când este posibil, chiar în şedinţa în care au fost încuviinţate. Pentru administrarea celorlalte probe se va fixa termen, luându-se totodată măsurile ce se impun pentru prezentarea martorilor, efectuarea expertizelor, aducerea înscrisurilor şi a oricăror alte mijloace de probă.

(3)Probele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului, dacă legea nu prevede altfel.

(4)Dovada şi dovada contrară vor fi administrate, atunci când este posibil, în aceeaşi şedinţă.

(5)Dacă s-a dispus o cercetare la faţa locului, aceasta se va efectua, când este cazul, mai înainte de administrarea celorlalte probe.

(6)Când proba cu martori a fost încuviinţată în condiţiile prevăzute la art. 254 alin. (2), dovada contrară va fi cerută, sub sancţiunea decăderii, în aceeaşi şedinţă, dacă amândouă părţile sunt de faţă.

(7)Partea care a lipsit la încuviinţarea dovezii este obligată să ceară proba contrară la şedinţa următoare, iar în caz de împiedicare, la primul termen când se înfăţişează.

Articolul 261

Locul administrării probelor

(1) Administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată sesizate, în şedinţă publică, dacă legea nu dispune altfel.

II. Administrarea probei cu martori

Articolul 311

Ascultarea şi înlocuirea martorilor

(1)Când instanţa a încuviinţat dovada cu martori, ea va dispune citarea şi ascultarea acestora.

(2)Înlocuirea martorilor nu se va încuviinţa decât în caz de moarte, dispariţie sau motive bine întemeiate, caz în care lista se va depune sub sancţiunea decăderii, în termen de 5 zile de la încuviinţare.

(3)Fiecare parte va putea să se împotrivească la ascultarea unui martor care nu este înscris în listă sau nu este identificat în mod lămurit.

(4)Decăderea din dreptul de a administra dovada cu martori pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 262 se acoperă dacă aceştia se înfăţişează la termenul fixat pentru ascultarea lor.

Articolul 312

Ascultarea martorilor necitaţi

(1)Martorii pot fi ascultaţi chiar la termenul la care proba a fost încuviinţată.

(2)La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii încuviinţaţi chiar fără a fi citaţi.

(3)Dacă partea se obligă să prezinte martorul la termenul de judecată, fără a fi citat, însă din motive imputabile aceasta nu îşi îndeplineşte obligaţia, instanţa va dispune citarea martorului pentru un nou termen. Dispoziţiile art. 313 sunt aplicabile.

Articolul 313

Refuzul martorului de a se prezenta

(1)Împotriva martorului care lipseşte la prima citare, instanţa poate emite mandat de aducere.

(2)În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

(3)Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfăţişează, instanţa va putea proceda la judecată.

Articolul 314

Imposibilitatea de prezentare

Martorul care, din cauză de boală sau altă împiedicare gravă, nu poate veni în instanţă va putea fi ascultat la locul unde se află, cu citarea părţilor.

Articolul 315

Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori

(1)Nu pot fi martori:

1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;

2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;

3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;

4. persoanele puse sub interdicţie judecătorească;

5. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.

(2)Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.

Articolul 316

Ascultarea rudelor şi afinilor

În procesele privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele şi afinii prevăzuţi la art. 315, în afară de descendenţi.

Articolul 317

Persoanele scutite de a depune mărturie

(1)Sunt scutiţi de a fi martori:

1. slujitorii cultelor, medicii, farmaciştii, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii, moaşele şi asistenţii medicali şi orice alţi profesionişti cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar şi după încetarea activităţii lor;

2. judecătorii, procurorii şi funcţionarii publici, chiar şi după încetarea funcţiei lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoştinţă în această calitate;

3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune pe ei înşişi sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate la art. 315 alin. (1)pct. 1 şi 2 la o pedeapsă penală sau la dispreţul public.

(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1, cu excepţia slujitorilor cultelor, vor putea totuşi depune mărturie, dacă au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesată la păstrarea secretului, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

(3)Vor putea, de asemenea, depune mărturie şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 2, dacă autoritatea sau instituţia pe lângă care funcţionează ori au funcţionat, după caz, le dă încuviinţarea.

Articolul 318

Identificarea martorului

(1)Preşedintele, înainte de a lua declaraţia, va cere martorului să arate:

a)numele, prenumele, profesia, domiciliul şi vârsta;

b)dacă este rudă sau afin cu una dintre părţi şi în ce grad;

c)dacă se află în serviciul uneia dintre părţi.

(2)Preşedintele va pune apoi în vedere martorului îndatorirea de a jura şi semnificaţia jurământului.

Articolul 319

Depunerea jurământului

(1)Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

(2)În timpul depunerii jurământului, martorul ţine mâna pe cruce sau pe Biblie.

(3)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a martorului.

(4)Martorului de altă religie decât cea creştină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. (2).

(5)Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare şi conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu."

(6)Martorii care din motive de conştiinţă sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în faţa instanţei următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu."

(7)Persoanele mute şi surdo-mute ştiutoare de carte vor depune jurământul transcriind formula acestuia şi semnând-o; persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul, iar cele care nu ştiu să scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.

(8)Situaţiile la care se referă alin. (3)-(7) se reţin de către instanţă pe baza afirmaţiilor făcute de martor.

(9)După depunerea jurământului, preşedintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârşeşte infracţiunea de mărturie mincinoasă.

(10)Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisă.

Articolul 320

Scutirea de jurământ

Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei care sunt lipsiţi de discernământ în momentul audierii, fără a fi puşi sub interdicţie, pot fi ascultaţi, fără jurământ, însă instanţa le va atrage atenţia să spună adevărul şi va ţine seama, la aprecierea depoziţiei lor, de situaţia lor specială.

Articolul 321

Ascultarea martorului

(1)Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultaţi încă neputând fi de faţă.

(2)Ordinea ascultării martorilor va fi fixată de preşedinte, ţinând seama şi de cererea părţilor.

(3)Martorul va răspunde mai întâi la întrebările puse de preşedinte, iar apoi şi la întrebările puse, cu încuviinţarea acestuia, de către partea care l-a propus, precum şi de către partea adversă.

(4)După ascultare, martorul rămâne în sala de şedinţă până la sfârşitul cercetării, afară numai dacă instanţa hotărăşte altfel.

(5)Cu ocazia audierii, martorul va fi lăsat să-şi facă liber depoziţia, fără să aibă voie să citească un răspuns scris de mai înainte; el se poate servi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.

(6) Dacă instanţa găseşte că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege, nu o va încuviinţa. În această situaţie, instanţa va trece în încheierea de şedinţă atât numele părţii şi întrebarea formulată, cât şi motivul pentru care nu a fost încuviinţată.

(7) Dacă întrebarea este încuviinţată, întrebarea, împreună cu numele părţii care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal în declaraţia martorului conform dispoziţiilor art. 323 alin. (1).

Articolul 322

Reascultarea şi confruntarea martorilor

(1)Martorii pot fi din nou întrebaţi, dacă instanţa găseşte de cuviinţă.

(2)Martorii ale căror declaraţii nu se potrivesc pot fi confruntaţi.

(3)Abrogat.

Articolul 323

Consemnarea declaraţiei martorului

(1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai şi literal declaraţia martorului, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face menţiune despre aceasta în încheierea de şedinţă.

(2)Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate şi semnate de judecător, de grefier şi martor, sub sancţiunea de a nu fi luate în considerare.

(3)Locurile nescrise din declaraţie trebuie barate cu linii, astfel încât să nu se poată face adăugiri.

(4)Dispoziţiile art. 231 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 324

Aprecierea probei cu martori

În aprecierea declaraţiilor martorilor, instanţa va ţine seama de sinceritatea acestora şi de împrejurările în care au luat cunoştinţă de faptele ce fac obiectul declaraţiei respective.

Articolul 325

Bănuiala de mărturie mincinoasă

Dacă, din cercetare, reies bănuieli de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului, instanţa va încheia un proces-verbal şi va sesiza organul de urmărire penală competent.

Articolul 326

Drepturi băneşti ale martorului

(1)Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă dacă este din altă localitate, precum şi dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obţinut dacă şi-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, prilejuită de chemarea sa în vederea ascultării ca martor, stabilite în raport cu starea sau profesia pe care o exercită, precum şi cu timpul efectiv pierdut.

(2)Drepturile băneşti se asigură de partea care a propus martorul şi se stabilesc, la cerere, de către instanţă, prin încheiere executorie.

 Sursa: C.Proc. Civ.

Anomalii juridice 2

  

Consilierul juridic al inspectoratului școlar nu are atribuții legale privind avizarea (controlul de legalitate)  actelor emise de un alt  angajator

Potrivit art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările si completările ulterioare, consilierul juridic din ISJ are următoarele atribuţii:

(...)

     g) ,,acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar";

(...)

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

a) Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,

b) Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
c) Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
d) Codului deontologic al consilierului juridic,
e) Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

În esență, acestea  prevăd:

 1.     Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

ART. 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

2.     Codul muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (republicată)(actualizată)

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

3.     Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic

  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

   În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

A  aviza  actele altei  persoane juridice  cu  care  consilierul juridic  nu are  încheiat un contract individual de muncă  presupune  din partea acestuia   profesarea  unei meserii fără  drept. Adică  infracțiune, conform art. 348 Noul Cod Penal.

2.    Consilierul juridic nu poate aviza un act dezbătut și aprobat în cadrul Consiliului de Administrație al unei unități școlare.

Potrivit art. 2 din OMEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014   pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare,  ,,Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, (…) este organul de conducere al unităţii de învăţământ”.

Conform art. 14  alin.  (4) din MEN nr. 4.619 din 22 septembrie 2014   ,,Hotărârile consiliului de administraţie pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea procedurii prealabile reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

,, Criteriile specifice de departajare (elaborate de fiecare unitate de învăţământ preşcolar, aprobate de Consiliul de administraţie al acesteia şi avizate de către consilierul juridic al Inspectoratului Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti până la data de 29 mai 2020) nu pot fi discriminatorii și nu pot include liste de preînscrieri.”, se precizează în Nota MEC nr. 791/04.052020.

Văzând  contradicțiile juridice dintre mai  multe acte  juridice,  aplicabile sunt prevederile legilor și ale  ordinelor de ministru mai sus enunțate ca  fiind  cu forță juridică  superioară unei note  informative.

Prin urmare,    consilierul juridic nu poate aplica  viza  juridică în aceste condiții și  va trebui să  se  abtină,  aplicând  următoarea prevedere: 

,,Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale".

Rolul juridicului și protecția juridică a managerului din educație

 

Analizând cu mare atenție ordinele care reglementează activitatea juridică din  ME,  anume prevederile  care precizează rolul și atribuțiile Direcției Juridice  regăsite în  Ordinul MEC nr. 3390/2020,  cu  modificările  și  completările  ulterioare, văzând și atribuțiile consilierului juridic  din inspectoratul școlar județean precizate la  art. 17 alin. (6) din Ordinul nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare,  se observă  foarte clar că organizarea juridicului  este una anacronică,  depășită, nespecifică provocărilor acestui  deceniu.

Lipsa de colaborare  juridică și de coordonare pe orizontală cât și pe verticala ierarhiei produce disfuncții resimțite  la  niveluri ierarhice inferioare.

Spre exemplu, numai  la  nivelul procesual, nu  se are   în vedere  o practică  unitară   pe  județe/minister  datorită  lipsei de  cooperare/coordonare procesuală.

Un ordin de ministru pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în ME   care să  reglementeze ca  un tot unitar activitatea Direcției Juridice și a consilierilor juridici din învățământul universitar/preuniversitar   ar  putea  fi  soluția de  început. 

A  se vedea în   MApN  (ORDIN nr. M.75 din 14 iulie 2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/110183 ) precum și în  MAI ( ORDIN nr. 107 din 1 septembrie 2017 privind asistența juridică în Ministerul Afacerilor Interne și în unitățile, instituțiile și structurile din subordinea acestuia- http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/192915)

În prezent, managerul  școlar are dreptul să solicite  consultanță juridică și asistență de la  Inspectoratul Școlar județean.  În  practică, acest  aspect este imposibil de realizat.

Soluționarea situațiilor conflictuale  specifice unităților școlare   se pot  realiza în cadrul instituției, însă nu de puține ori conflictele nesoluționate la aceste niveluri se rezolvă de instanțele judecătorești, uneori cu repercusiuni grave asupra managerului.

Pe viitor, în funcție de  mărimea unității școlare și complexitatea   problemelor juridice cu care se confruntă managerul, acesta ar trebui să aibă posibilitatea ca în statul de personal/organigramă să cuprindă   și postul de consilier juridic.

Astfel,  managerul,  cum atribuie  contabilului activitatea specifică  unui  contabil,  va  putea  atribui   activitatea  juridică unui  specialist- consilierul  juridic,   care  poate  reprezenta   în  fața instanțelor de orice  rang  unitatea școlară angajatoare.

---

Ordinul MEC nr. 3390/2020,  cu  modificările  și  completările  ulterioare poate  fi  descarcat de aici 

https://www.research.gov.ro/ro/articol/4479/minister-organigrama 

https://www.research.gov.ro/uploads/minister/rof-mec

https://www.research.gov.ro/uploads/minister/ordinul-mec-4734-20-07-2020.pdf 

 https://www.research.gov.ro/uploads/minister/ordin-5546.pdf

Articolul  întră  sub  incidența  LEGII nr. 571 din 14 decembrie 2004

Anomalii juridice 1

 

Pensionarea personalului didactic de predare in timpul anului scolar! 

Potrivit art. 284 din Legea educatiei nationale, modificata si completata,

“(2)Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.(21)Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.(3)Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie alunităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.”

Ce este de retinut:

1. Pensionarea personalului didactic de predare se poate face NUMAI la data incheierii anului scolar, respectiv la data de 31 august;

2. Pensionarea personalului de conducere, de indrumare si control se poate face si in timpul anului scolar, cu aprobarea consiliului de adminiatratie al unitatii, respectiv al inspectoratului scolar;

In mod diferit, problematica pensionarii in timpul anului scolar este “reglementată” in Metodologia de mobilitate a personalului didactic:

“Art. 29(1) Cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare şi cadrele didactice pentru care nu s-a aprobat menţinerea în funcţie ca titular, peste vârsta de pensionare, se pensionează la data încheierii anului şcolar. Personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ, precum şi personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare şi care nu solicită pensionarea pe parcursul anului şcolar, poate rămâne în funcţie până la data încheierii anului şcolar, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar. Pentru motive temeinice,pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.”

Ca urmare, constatam ca metodologia in speta vine sa adauge la lege, lucru care nu poate fi acceptat, aceasta fiind un act administrativ cu caracter normativ cu evidenta putere juridica inferioara unei legi.

 Practic, nu putem decat constata nelegalitatea prevederii din metodologie potrivit careia pensionarea personalului didactic de predare in timpul anului scolar se poate face, cu aprobarea consiliului de administratie a inspectoratului scolar.

 

 

Viza de control juridic preventiv

 

În conceptul legii, viza de legalitate este în fapt “viza de control juridic preventiv”.

Avem de a face cu trei tipuri de viză de legalitate:

1. Avizul de legalitate consultativ.

Acest tip de viză se acordă preponderent pentru actele premergătoare încheierii unor acte juridice ce pot potența riscuri sau vulnerabilităţi de natură legală. Nu este necesară viza de legalitate pentru situații clare, de notorietate, pentru situații a căror condiții sunt neschimbate și au trecut prin filtrul de legalitate sau acolo unde există o recomandare a unei autorități de reglementare specializată;

2. Avizul de legalitate conform.

Acest tip de viză este obligatoriu la încheierea unui act juridic cu consecințe majore şi are rolul de a elimina răspunderi civile, penale sau chiar blocaje birocratice cauzate de interferențe inovativ-antreprenoriale și constrângerea legii.

Disjungerea răspunderii în cadrul unuia sau mai multor acte de dispoziție administrative (unul sau mai mulți șefi) completat de unul sau mai multe acte de dispoziție profesională (unul sau mai mulți tehnici).

Sursa ÎNTREBĂRI FRECVENTE – Colegiul Consilierilor Juridici București (ccj.ro)

Ocuparea posturile vacante sau temporar vacante pe durata stării de alertă

 

În Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020 a fost publicată Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu dată de intrare în vigoare la  18.05.2020.

Forma  actuală a LEGII nr. 55 din 15 mai 2020 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: DECIZIA nr. 457 din 25 iunie 2020; LEGEA nr. 103 din 2 iulie 2020; LEGEA nr. 203 din 16 septembrie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 186 din 28 octombrie 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 192 din 5 noiembrie 2020L; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2021. Legea  cuprinde  și  NORME DE APLICARE, aprobate prin ORDINUL nr. 86 din 26 mai 2020.  

LEGEA nr. 55 din 15 mai 2020 are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale. Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile.

În  continuare,  vom   prezenta  modalitățile  de  ocupare  a posturile vacante sau temporar vacante pe durata stării de alertă declarate în condiţiile Legii  nr. 55 din 15 mai 2020, actualizată.

Pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea şi în coordonarea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie şi conducere, pot fi ocupate prin numire, fără concurs, de funcţionari publici sau personal contractual care îndeplinesc cerinţele de ocupare stabilite în fişa postului şi în actele normative specifice domeniului de activitate, aplicabile categoriei de personal cu care este prevăzut a fi încadrat postul vacant, şi criteriile prevăzute de statutele profesionale specifice. Numirea în cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătăţii se face prin ordin al ministrului sănătăţii şi încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Numirea în cadrul unităţilor aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei sau al unităţii angajatoare, cu încadrarea în limita numărului maxim de posturi aprobate de către ordonatorul principal de credite prin statul de funcţii, şi încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele şi măsurile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii.

Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzute la art.12 alin. (1),  pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătăţii.

Suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile alin. (1)  art. 12 şi numirea dispusă în condiţiile alin. (2)  art. 12 încetează de drept la încetarea stării de alertă.

Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de instituirea şi aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituţiile publice care au în atribuţii prevenirea contaminării şi combaterii efectelor COVID-19, pot fi suspendate din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă.

Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la art. 12 alin. (1)  pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.

Suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 26  alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile art.26  alin. (2)  încetează de drept la încetarea stării de alertă.

Norme de aplicare - ORDIN nr. 86 din 26 mai 2020:

,,Articolul 1 În funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, unităţile Ministerului Afacerilor Interne pot angaja personal fără concurs, în condiţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Articolul 2 Angajarea de personal fără concurs, în condiţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, se aprobă de către ministrul afacerilor interne, la propunerea inspectoratului general/similar.

Articolul 3 Procedura privind ocuparea, fără concurs, a posturilor vacante din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe durată determinată de 6 luni, în contextul instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 46/2020, se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte angajarea de personal fără concurs în condiţiile art. 1.

Articolul 4 (1) Comisiile desemnate în vederea fundamentării deciziei privind încadrarea postului se stabilesc de către şefii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonator de credite.

(2) Pentru unităţile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi subordonate acestora ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, comisiile se stabilesc de ministrul afacerilor interne”.

Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege şi pentru o durată determinată de maximum 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Art. 27 din LEGEA nr. 55 din 15 mai 2020 prevede:

,,Pe durata stării de alertă, în instituţiile şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 11 şi 12, precum şi a posturilor de predare vacante din unităţile de învăţământ preuniversitar şi a posturilor şi funcţiilor vacante din instituţiile de învăţământ superior, institutele de cercetare, Academia Română şi academiile de ramură”.

Notă:

,,Conform art. II din LEGEA nr. 203 din 16 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 850 din 16 septembrie 2020, prin derogare de la dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, pe durata stării de alertă se pot desfăşura şi concursurile pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante pentru posturile nedidactice, didactice auxiliare, pentru posturile din instituţiile care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene şi instituţiile din subordinea sau coordonarea acestora, Parlamentul României, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Inspecţia Judiciară, din structurile cu sau fără personalitate juridică care derulează programe cu finanţare din fonduri nerambursabile, europene şi naţionale, precum şi pentru posturile vacante de asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali şi medici din unităţile de învăţământ”.

 

Vom  exemplifica  care  sunt  posturile  care  se  includ  în  categoria  de  posturi ,,didactice auxiliare” și ,,posturi  nedidactice”  prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011  și  O.M.E.CT.S. nr. 5.530 din 5 octombrie 2011.

a)   Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu  modificările și completările ulterioare:

Articolul 88:

,,Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic. Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control. În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic de predare asociat, denumit în continuare personal didactic asociat. Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

 Articolul 249:

 ,,Personalul didactic auxiliar este format din: bibliotecar, documentarist, redactor; informatician; laborant; tehnician;pedagog şcolar;instructor de educaţie extraşcolară;asistent social; corepetitor;mediator şcolar;secretar; administrator financiar (contabil); instructor-animator; administrator de patrimoniu; referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unităţi de învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale”.

 b)   O.M.E.CT.S. nr. 5.530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare,  cu  modificările și completările ulterioare:

Articolul  17:  

,,Domeniile economic şi tehnic-administrativ, juridic, audit, POSDRU includ personal nedidactic, de specialitate, necesar desfăşurării activităţilor specifice: ,,financiar-contabile; normare-salarizare; reţea şcolară, plan de şcolarizare; secretariat-arhivă; informatizare; tehnic-administrativ; audit public intern; juridic;POSDRU”.

 

Codul Muncii,  republicat, ca act normativ care reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii, prevede ca încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare să se facă numai prin concurs sau examen, după caz.

Așadar, posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi. În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.

Principiile generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice sunt  prevăzute în:

• Legea nr. 53 din 2003 - Codul muncii, republicat;
• Hotărârea nr. 286 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanta de Urgenta nr. 8/2021 -Ordonanta de urgenta privind unele masuri fiscal-bugetare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
• Regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor şi organigrama entităţii publice;
• Actele normative prin care au fost aprobate statutele specifice ale personalului precum şi statutele corpurilor profesionale;
• Alte reglementări în domeniul muncii.

Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, anume prin Hotărârea nr. 286 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea ocupării unui post vacant sau temporar vacant, angajatorul, prin comisia de concurs, întocmește o  documentaţie numită Propunerea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant care trebuie să cuprindă următoarele:

• anunţul de organizarea a concursului pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă; 
• fişa de post corespunzătoare funcţiei contractuale vacante sau temporar vacante întocmită şi aprobată în condiţiile legii;
• bibliografia şi, dacă este cazul, tematica stabilită de conducătorul structurii de specialitate care propune organizarea concursului de ocupare a postului vacant sau temporar vacant;
• propuneri privind componenţa comisiei de concurs, precum şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
• tipul probelor de concurs: proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz;
• alte menţiuni referitoare la organizarea concursului sau la condiţiile de participare. 

Bibliografia poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documente expres indicate, cu relevanţă pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă pentru care se organizează concursul. Bibliografia întocmită este aprobată de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. Tematica concursului se stabileşte pe baza bibliografiei.

Angajatorul are obligaţia să publice, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită, pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post vacant, respectiv cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant, anunţul privind concursul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, într-un cotidian de largă circulaţie, precum şi la sediul acesteia. 

Adresa: Regia Autonomă Monitorul Oficial, Sediul central - Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti, cod 012329, http://www.monitoruloficial.ro, e-mail ramo@ramo.ro.

Odată cu adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.027/2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, portalul posturi.gov.ro centralizează și posturile vacante de personal contractual din toate entitățile publice din România. 

Portalul posturi.gov.ro reprezintă unificarea într-un portal unic a informațiilor privind posturile vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România. Este, în același timp, o modalitate de respectare a principiului transparenței faţă de cetăţeni şi faţă de societatea civilă. Scopul portalului este informarea publicului interesat de ocuparea unui loc de muncă în cadrul administrației centrale și locale din România.

Documentele aferente concursului, respectiv anunţul cuprinzând condiţiile generale şi specifice, calendarul de desfăşurare a concursului, bibliografia şi, după caz, tematica, se transmit spre publicare către portalul posturi.gov.ro, prin intermediul adresei de e-mail posturi@gov.ro, în termenele prevăzute. 

Afișarea anunțurilor se face obligatoriu și pe pagina de internet a instituţiilor şi autorităţilor publice, la secţiunea special creată în acest scop.

Legislația  specifică  poate  fi  urmarită  aici https://legistm.ro/