PUNCT DE VEDERE REPREZENTARE ÎN INSTANȚĂ

 

PUNCT DE VEDERE

privind imposibilitatea  reprezentării  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor legitime ale  unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel

 

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,

•Codului muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

 

 1.     Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

 

ART. 1 Consilierul juridic asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.

ART. 2 Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.

ART. 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.

  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.

ART. 4 Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.

 

2.     Codul muncii -Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată

 

ART. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

ART. 11 Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

 

3.     Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004

 

Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  
  
ART. 40 Îndatoririle consilierului juridic

  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

   În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

 

  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.

Așadar, cadrul general care reglementează raporturile de muncă  ale  consilierului  juridic ca angajat  este reprezentat de Codul muncii, republicat - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:

,,Art. 10  Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită  salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu”.

În detaliu, activitatea   consilierului juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.

Conform art. 2 alin. (1), Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar[1],  termenul angajator desemnează:

a)      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, reprezentat prin ministru;

b)      Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;

c)      Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;

d)      Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori.

Prin urmare, angajatorul  consilierului juridic este inspectoratul școlar județean.

 Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

,,Art. 1 Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile tării.

În consecință,  Consilierul juridic, ca angajat în muncă în  baza unui contract individual de muncă  asigură reprezentarea,  apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale instituției publice  în slujba căreia  se află, adică  ale angajatorului  său, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

În sprijinul acestei  afirmații  vin următoarele prevederi  din Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:

,,Art. 8  În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;  

- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.  

Art. 40 Îndatoririle consilierului juridic

(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea”.

Mai mult decât atât, nerespectarea  prevederilor legale  mai sus menționate  poate intra sub incidența  Codului Penal  care  incriminează  fapta ,,exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi” la art. 348:

,,Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

 Activităţile specifice  ale consilierului juridic din cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute la art. 17 din Ordinul MEN nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.  În  acest sens, la lit b),  ordinul menționat  prevede: 

,,Consilierul juridic reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.

Se observă  clar că  este  reglementat astfel  și NU în acest mod: ,,Consilierul juridic ...reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar și ale unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel”.

M.E. nu putea să  reglementeze nici  în acest mod: Consilierul juridic ... reprezintă interesele legitime ale Ministerului Educației Naționale în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel,  deoarece  consilierul juridic  nu este  angajat al Ministerului Educației Naționale .

M.E. a  stabilit  această obligație  corect,  de a reprezenta numai  interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel .

În consecință,

Nu  există  temei legal  pentru  reprezentarea  de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean a intereselor interesele legitime ale   unităților școlare în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel.

---

[1] Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S.

cj ION NISTOR

Organizarea şi conducerea contabilităţii unităților școlare

 

Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară, potrivit LEGII contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicată.

Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară.
Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor mai sus menționate.
În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute mai sus revine administratorului, ordonatorului de credite (directorului, în unitățile școlare-na )sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.
Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.
Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Serviciul financiar. Organizare şi responsabilităţi. Management financiar

Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii şi de regulamentul intern.

Serviciul financiar cuprinde, după caz, administratorul financiar, precum şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare, denumit generic „contabil“. Serviciul financiar este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

Serviciul financiar are următoarele atribuţii:

a)desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
b)gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;
c)întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
d)informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;
e)organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
f)consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
g)întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
h)valorificarea rezultatelor procesului de inventariere a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;
i)întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
j)îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
k)implementarea procedurilor de contabilitate;
l)avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;
m)asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
n)întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
o)orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa, precizate explicit în fişa postului.

Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetului propriu. Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare. Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.

Întreaga activitate financiară a unităţilor de învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Personalul didactic auxiliar de administrator financiar (contabil), în unitățile școlare își desfășoară activitatea conform cu Fişa cadru a postului pentru personalul didactic auxiliar de administrator financiar (contabil) –anexa nr. 25 la Ordinul nr. 6.143 din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar, actualizat.

 

Standardul PROCEDURI

 9.1.  Descrierea standardului

Conducerea entităţii publice asigură elaborarea procedurilor documentate într-un mod unitar pentru procesele majore sau activităţile semnificative desfăşurate în cadrul entităţii şi le aduce la cunoştinţă personalului implicat.

9.2. Cerinţe generale

9.2.1. Conducerea entităţii publice se asigură că pentru procesele şi activităţile, declarate procedurale, există o documentaţie adecvată şi că operaţiunile sunt consemnate în proceduri documentate.

 9.2.2. Pentru ca procedurile să devină instrumente eficace de control intern, acestea trebuie:

• să fie precizate în documente scrise (proceduri documentate);

• să se refere la toate procesele şi activităţile importante;

• să asigure o separare corectă a funcţiilor de iniţiere, verificare, avizare şi aprobare a operaţiunilor;

• să fie simple, complete, precise şi adaptate proceselor şi activităţii procedurale;

• să fie actualizate în permanenţă;

• să fie aduse la cunoştinţă personalului implicat.

 9.2.3. Procedurile documentate elaborate trebuie să fie în conformitate cu structura prevăzută în anexa nr. 2 şi/sau cu o procedură de sistem privind elaborarea procedurilor la nivelul entităţii publice.

 9.2.4. Procedurile trebuie să asigure o separare a funcţiilor de iniţiere, realizare, verificare, avizare şi aprobare a operaţiunilor, astfel încât acestea să fie încredinţate unor persoane diferite. În acest mod se reduce considerabil riscul de apariţie a erorilor, fraudelor, încălcării legislaţiei, precum şi riscul de nedetectare a problemelor pe fluxul unui proces sau al unei activităţi.

 9.2.5. Conducătorii entităţilor publice în care, din cauza numărului mic de salariaţi, se limitează posibilitatea de aplicare a separării atribuţiilor şi responsabilităţilor trebuie să fie conştienţi de apariţia riscurilor menţionate anterior şi să compenseze această limitare prin măsuri de control suplimentare implementate pe fluxul proceselor sau activităţilor procedurale.

 9.2.6. În entităţile publice, accesul la resurse, precum şi protejarea şi folosirea corectă a acestora se reglementează prin acte administrative, care se aduc la cunoştinţa salariaţilor. Restrângerea accesului la resurse reduce riscul utilizării inadecvate a acestora.

 9.2.7. Conducerea entităţii publice se asigură că, pentru toate situaţiile în care din cauza unor circumstanţe deosebite apar abateri faţă de politicile sau procedurile stabilite, se întocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzător, înainte de efectuarea operaţiunilor. Circumstanţele şi modul de gestionare a situaţiilor de abatere de la politicile şi procedurile existente se analizează periodic, în vederea desprinderii unor concluzii de bună practică pentru viitor, ce urmează a fi formalizate. 

9.3. Referinţe principale:

• Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările ulterioare;

• Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

legile bugetare anuale;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 174/2015, cu modificările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.151/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune;

• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2012, cu modificările ulterioare;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.235/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat, cu modificările ulterioare.

 AICI veti putea vizualiza fiecare standard în parte (descriere, cerințe generale, referințe legale principale) - articole in lucru - urmariti Blogul LegisTM Control Intern Managerial - Standardul 9 | LEGIStm.ro | Legislatie Online - iLegis | Management Dosare Instanta - JuristPRO si AvocatPRO | Distribuitor autorizat software C.T.C.E. Piatra Neamt http://www.legistm.ro/blog/control-intern-managerial---standardul-9

 La adresa academiacetateanului@gmail.com puteți  solicita modele de proceduri specifice  educației

Noutăți privind REGULAMENTUL INTERN

 Noutăți privind REGULAMENTUL INTERN

Art.242 din Codul muncii prevede ca REGULAMENTUL INTERN cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;

c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;

d) procedura de solutionare pe cale amiabila a conflictelor individuale de munca, a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor[/color];

e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;

f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinara;

h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;

i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor. 

REGULAMENTUL INTERN este obligatoriu pentru toti participantii la raporturile de munca ce se deruleaza in unitatea respectiva. 

Astfel, prevederile lui se aplica:

- salariatilor proprii;

- salariatilor detasati in unitatea respectiva;

- salariatilor care se afla in delegatie in unitatea respectiva;

- ucenicilor, care lucreaza in temeiul unui contract de ucenicie;

- insusi angajatorului care l-a elaborat.

Regulamentul intern produce efecte obligatorii.

Atentie! Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca. 

Neîdeplinirea de catre angajator a acestor obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei (a se vedea art.2 alin.(5^5) si art.26 alin.(1^2) lit.a) din OG nr.137/2000).[/

Update:

Regulamentul intern

Dincolo de obligația legală de a-l avea, regulamentul intern este în practică, alături de contractul de muncă, unul dintre cele mai importante documente care guvernează relația dintre un angajator și salariații săi pentru că el conține normele și procedurile specifice ce trebuie respectate la nivelul companiei în relațiile de muncă, asigurând un grad de detaliu mai mare decât prevederile generale din Codul muncii.

În regulamentul intern, angajatorii trebuie să cuprindă cel puțin următoarele categorii de dispoziții: drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, regulile de SSM aplicabile, procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților, procedura disciplinară, abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile, criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților, regulile privind respectarea principiului nediscriminării.

Suplimentar, odată cu o altă modificare legislativă recentă a Codului Muncii, operată de curând prin Legea nr. 283/2022, conținutul regulamentului intern a fost extins, astfel că documentul trebuie să includă, începând cu 22 octombrie, și informații despre preaviz și politica generală de formare profesională pe care o are angajatorul la nivelul organizației.

---

Noutăți Codul Muncii:

27. La articolul 242, după litera i) se introduc două noi litere, literele j) şi k), cu următorul cuprins:

j)reguli referitoare la preaviz;

k)informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.

28. La articolul 243, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Articolul 243

(1) Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului

intern, în prima zi de lucru, şi de aface dovada îndeplinirii acestei obligaţii.

(2) Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic,cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta.

(3) Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.

 

Aspecte esentiale privind organizarea si exercitarea profesiei de Consilier Juridic

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se exercita conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si prevederilor prezentului statut.

Aici 

Aspecte esentiale privind organizarea si exercitarea profesiei de Consilier Juridic (manager.ro)

Temei legal achizitionare servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare

 

Temei legal achizitionare  servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare

 

OUG 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative. Ordonanta de urgenta nr. 26/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 392 din 12 iunie 2012

Art. I

(1) Autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare.

(2) In situatii temeinic justificate, in care activitatile juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare necesare autoritatilor si institutiilor publice prevazute la alin. (1) nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat in aceste entitati, poti fi achizitionate servicii de aceasta natura, in conditiile legii, numai cu aprobare:

a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale;

b) consiliilor locale, consiliilor judetene sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice locale.

(3) In situatii temeinic justificate, in care activitatile juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare, necesare societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale, precum si regiilor autonome prevazute la alin. (1), nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat in aceste entitati, poti fi achizitionate servicii de aceasta natura, in conditiile legii, numai cu aprobarea sau mandatarea reprezentantilor statului sau unittilor administrativ-teritoriale in organele de conducere ale acestora:

a) de catre ordonatorul principal de credite coordonator, in cazul celor la care statul este actionar integral sau majoritat;

b) de catre consiliile locale, consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru cele la care unitatile administrativ-teritoriale detin integral sau majoritar capitalul social.

Noutăți ROFUIP 2022

 

În MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 6 iulie 2022 a fost publicat ORDINUL nr. 4.183 din 4 iulie 2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

Prevederile noului ROFUIP vor intra în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2022.  

Comparativ cu actualul regulament (în vigoare până la data de 31 august 2022), elementele de noutate incluse în noul act normativ constau în:

1. Compatibilizarea prevederilor ROFUIP cu structura anului școlar.

2. Reglementarea utilizării catalogului electronic, pentru început, în unități-pilot.

3. Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de către cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

4. Modul de încheiere a situațiilor școlare: la fiecare disciplină se încheie anual o singură medie, calculată ca medie aritmetică din numărul de note acordate pe parcursul anului școlar.

5. Includerea unor reglementări privind nivelul antepreșcolar (creșe).

6. Compatibilizarea modului de organizare și funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar cu legislația primară.

7. Creșterea relevanței formării continue a personalului didactic prin definirea comisiei pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, precizându-se atribuțiile specifice.

8. Precizări privind realizarea transferurilor elevilor.

9. Eliminarea dispozițiilor referitoare la exmatricularea elevilor, având în vedere faptul că dreptul la educație este de ordin constituțional. Prin urmare, măsura exmatriculării va fi posibilă numai pentru învățământul postliceal, care nu are caracter obligatoriu.

10. Eliminarea oricărei dispoziții/trimiteri care dă posibilitatea colectării de fonduri bănești de la părinții elevilor.

Altele:

1.     Modificarea/corelarea tuturor prevederilor care stabileau condiționalități funcție de semestru la nivelul unui an școlar; 

2.     Eliminarea avizului direcției de sănătate publică în situația organizării de activități educative în vacanțele școlare și condiționarea organizării acestora în concordanță cu programarea concediilor de odihnă ale salariaților – art. 10;

3.     Dispariția prevederii care stabilea posibilitatea organizării formațiunilor de studiu sub efectivul minim – art. 13, alin. (2);

4.     Eliminarea posibilității ca în cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează exclusiv în învățământ profesional și tehnic cu o pondere majoritară a învățământului dual  președintele consiliului de administrație să fie ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor – vechiul art. 18, alin. (3);

5.     Introducerea condiționării ca în situațiile în care pe ordinea de zi figurează și activitatea directorului, ședința consiliului de administrație să fie condusă de un alt membru – art. 18, alin. (3);

6.     Introducerea unor noi reglementări în ceea ce privește participarea reprezentantului elevilor la ședințele consiliului de administrație – art. 19, alin. (3);

7.     Eliminarea prevederii care condiționa posibilitatea ocupării prin concurs a funcției de director de către cadrele didactice titulare doar în măsura în care erau membre ale corpului național de experți în management educațional – art. 20, alin (2);

8.     Introducerea unui nou instrument de diagnoză în cadrul documentelor manageriale: raportul anual asupra calității educației din unitatea de învățământ (care nu este de confundat cu raportul anual de evaluare internă a calității), realizarea sa fiind reglementată specific – art. 29, alin. (1) și art. 30-31;

9.     Obligativitatea numirii de către directorul unității de învățământ a componenței consiliului profesoral – art. 54, alin (6);

10. Reglementarea modalității de realizare a proceselor verbale ale ședințelor consiliului profesoral – art. 54, alin (8);

11. Introducerea unei noi comisii permanente: comisia pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică – art. 71, alin. (2), atribuțiile sale fiind specificate în cadrul art. 72, alin (4); 

12. Introducerea unei limitări a motivării absențelor care pot fi motivate în baza cererilor scrise ale părintelui, în sensul că nu se poate depăși 20% din numărul orelor la o disciplină – art. 94, alin (5);

13. Introducerea prevederii ca fiecare elev să beneficieze pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare – art. 106, alin (5);

14. Eliminarea prevederilor relative la teze – vechiul art. 107, alin. (7)-(8), respectiv art. 109, alin. (4);

15. Introducerea obligației de a motiva în scris refuzul de aprobare a cererii de transfer a copilului/elevului – art. 138.