Asigurarea calităţii educației-part. 1

 

                                        

             Asigurarea calităţii educației-part. 1

 

1.                Legislație specifică privind asigurarea calităţii educației

 

La data de 03 septembrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

Așadar, actuala Lege a educației naționale nr. 1/2011 a fost înlocuită din luna septembrie cu două noi acte normative care fac parte din pachetul de legi ale educației „România Educată” (Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar și Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior).

În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.

În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.

Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.

Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi servicii educaţionale, în conformitate cu standardele de calitate în vigoare.

Asigurarea calităţii este realizată printr-un ansamblu de acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii sau programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului funcţional.

Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.

Modul concret  de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare în sistemul de învăţământ preuniversitar  este realizat  prin OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, realizat în baza vechii legi a învățământului preuniversitar.

 

2.            Evaluarea externă a calităţii educaţiei

 

Evaluarea externă a calităţii educaţiei se realizează prin desfăşurarea de activităţi şi tehnici având caracter operaţional şi aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calităţii, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

 

3.            Controlul calităţii educaţiei

 

Controlul calităţii educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:

a)monitorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP) şi birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale acesteia;

b)monitorizarea specială complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este necesar, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIIP.

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea unităţii de învăţământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea şi adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de calitate.

Politicile şi standardele de asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internaţional, dar şi cu cele privind realitatea socială şi nevoile educaţionale ale elevilor.

ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menţinerii acreditării în învăţământul preuniversitar.

Unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de proprie-tari ai imobilelor din domeniul public local sau judeţean, după caz, au obligativitatea de a asigura obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.

 

4.            Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei

 

Asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei se realizează în baza unor standarde de calitate şi metodologii de evaluare instituţională privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.

Prin excepţie de la prevederile de mai sus, metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, a alternativelor educaţionale şi a unităţilor de învăţământ special se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.

 

5.            Componentele asigurării calităţii

 

Componentele asigurării calităţii cuprind cel puţin:

a)criterii;

b)standarde de calitate;

c)indicatori de performanţă;

d)rezultate.

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

a)planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor învăţării;

b)monitorizarea rezultatelor;

c)evaluarea internă privind asigurarea calităţii educaţiei;

d)evaluarea externă privind asigurarea calităţii educaţiei;

e)îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

Componentele şi procesele de asigurare a calităţii educaţiei şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:

a)nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;

b)tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;

c)tipul programului de studii;

d)forma de învăţământ.

Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.

Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii:

a)capacitatea instituţională;

b)eficacitatea educaţională;

c)managementul calităţii.

Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:

a)structurile şi procesele instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică beneficiarii primari şi alte părţi interesate;

b)baza materială şi optimizarea utilizării acesteia;

c)resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii;

d)digitalizarea proceselor instituţionale.

Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:

a)conţinutul şi relevanţa programelor de studiu;

b)învăţarea, predarea şi evaluarea centrate pe elev;

c)rezultatele învăţării;

d)activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;

e)dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice şi elevilor, inclusiv prin implementarea unor proiecte sau activităţi de educaţie nonformală şi informală, respectiv participarea în mobilităţi de scurtă sau lungă durată;

f)activitatea financiară a organizaţiei.

 

6.            Managementul calităţii

 

Managementul calităţii este descris prin următoarele criterii:

a)strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii educaţiei, inclusiv respectarea eticii şi deontologiei;

b)proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;

c)proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării, inclusiv de către elevi;

d)proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;

e)bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;

f)transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările obţinute;

g)funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei conform prevederilor legale;

h)acurateţea raportărilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

7.            Asigurarea internă a calităţii

 

Directorul şi consiliul de administraţie ai unităţii de învăţământ sau, după caz, ai unităţii de educaţie extraşcolară sunt direct responsabili de calitatea educaţiei furnizate.

La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din România funcţionează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei (CEAC), în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei, precum şi strategia acesteia se elaborează şi se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor şi a structurilor asociative ale părinţilor.

Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a)1-3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;

b)un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;

c)un reprezentant al părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;

d)un reprezentant al elevilor, în cazul învăţământului liceal şi postliceal;

e)un reprezentant al consiliului local;

f)un reprezentant al minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanţii părinţilor sau ai elevilor.

Pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, alta decât o unitate de învăţământ, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei cuprinde următoarele categorii:

a)1-3 reprezentanţi ai furnizorului;

b)1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;

c)1-3 reprezentanţi ai angajatorilor.

 

8.  Atribuţiile CEAC

 

Atribuţiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei sunt:

a)coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor prevăzute la art. 233 alin. (7) din LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023- a învăţământului preuniversitar;

b)elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;

c)elaborează o strategie care cuprinde cel puţin următoarele direcţii: rezultatele învăţării, reducerea analfabetismului funcţional, reducerea absenteismului, abandonului şcolar şi părăsirii timpurii a şcolii, precum şi promovarea excelenţei;

d)formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.

 

9.   Dispoziții tranzitorii

 

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ho-tărârii Guvernului privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa de minimum 2 ani în activitatea de inspecţie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.

Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia sunt numiţi de către preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ detaşat în cadrul agenţiei sau al birourilor judeţene/Biroului Municipiului Bucureşti de către angajatori, în conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

Personalul ARACIIP şi al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual.

Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.

ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern.

ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.

 

Notă: În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“, „Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar“ se va citi „Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar“.

 

Bibliografie:

1. Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar

2. OMEC nr. 6.106 din 3 decembrie 2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare

 

 

 

Proiecte de acte normative specifice învăţământului preuniversitar

 

 

Așa acum v-am informat în articolul Legea învăţământului preuniversitar (https://www.legistm.ro/blog/legea-invatamantului-preuniversitar), în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023 a fost publicată LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023 (03 septembrie 2023), Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al ministrului educaţiei, măsurile aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea legii învăţământului preuniversitar.

În acest sens, Ministerul Educaţiei pune în dezbatere publică o serie de subsecvente LEGII nr. 198 din 4 iulie 2023.

Proiecte de acte normative:

[ ] Proiectul Metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugete locale pentru finanțarea în anul 2023 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

[ ] Proiect de ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior

[ ] Proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

[ ] Proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar

[ ] Proiecte de ordine de ministru privind aprobarea unor regulamente de organizare și funcționare (palate și cluburi ale copiilor / cluburi sportive școlare)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

[ ] Proiecte de Hotărâri de Guvern privind înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestora în administrare (...)

[ ] Hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (sesiunea 2023) și la examenul național de bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2023)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Educației prin Inspectoratul Școlar Județean Timiș

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui imobil - clădire în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Educației prin ISJ Cluj

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

[ ] Proiecte de Hotărâri de Guvern privind actualizarea caracteristicilor tehnice și a valorii de inventar pentru unele imobile aflate în domeniul public al statului (...)

[ ] Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Educației

[ ] Ordine de ministru privind activitatea din învățământul preuniversitar

[ ] Proiect de Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat

[...]

Proiectele de acte normative supuse consultării publice în anul 2023  sunt disponibile aici www.edu.ro/consultari-publice .

 

Publicăm:

-Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar

-Legea nr. 199 din 4 iulie 2023 a învățământului superior

 

 

 

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

Nou: Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011:

Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele:

- condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei

- săvârşite cu intenţie

- în împrejurări legate de exercitarea profesiei,

- până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

 

LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 învăţământului preuniversitar:

 

Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana:

- care a fost condamnată penal definitiv

- pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat,

- pentru care nu a intervenit reabilitarea.

 

 Extras  din  legislatie:

 

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control

 

 

Articolul 168

(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii.

(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii.

(3) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei/unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.

(4) Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel judeţean în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.

(5) Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).

(6) Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de îndrumare şi control persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:

a)prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă - minimum 300 m;

b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope;

c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.

(7) Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.

(8) Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din sistemul naţional de învăţământ.

(9) Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt incompatibile cu:

a)funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional;

b)funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

c)cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.

 

LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023

învăţământului preuniversitar

EMITENT

·  PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023

Data intrării în vigoare 03-09-2023

 

 

Articolul 234 Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere

 

(1)Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naționale şi Ministerul Sănătăţii.

(2)Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.

(3)Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

(4) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate şcolară, unitate conexă, casa corpului didactic, inspectorat şcolar, unitatea de învăţământ poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei în cauză, un nou examen medical complet.

(4^1)Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti, constituită la nivel judeţean în baza unui protocol între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, care să realizeze expertiza capacităţii de muncă.

(4^2)Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4^1).

(5)Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:

a)prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;

b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;

c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.

 

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011

EMITENT

·  PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2011

Data intrării în vigoare 09-02-2011

 

 

 

Obligația motivării deciziilor emise de angajator

 Deciziile de revocare dintr-o anumită funcție trebuie motivate de angajator, chiar dacă legea nu obligă expres la aceasta și chiar dacă angajatul a fost numit în acea funcție:

(1)
”Este real că cele 2 decizii nu sunt supuse condițiilor de validitate prevăzute de art. 76 și 252 alin. 2 din Codul muncii, nefiind vorba despre concediere sau aplicarea unei sancțiuni disciplinare, însă rolul motivării unui act este acela de a-l obiectiva, de a-i justifica însăși existența, de a elimina arbitrariul și eventualul său caracter discreționar - motivarea nefiind facultativă, opțională, existența ei nedepinzând de factori subiectivi și nici de elementele particulare ale fiecărui caz concret.
În condițiile în care in cele 2 acte nu se individualizează obligațiile încălcate și respectiv obligațiile asumate și neîndeplinite, ci doar sunt enumerate punctele din contractul de administrare care reglementează obligațiile generale ale șefului de secție, astfel cum sunt preluate din modelul cadru aprobat prin Ordinul nr. 320/2007, nu se poate susține că deciziile au fost motivate.
Așa fiind, față de împrejurarea că deciziile nu cuprind motivele pentru care s-a dispus revocarea reclamantului din funcția de șef de secție, apărările pârâtei indicate în întâmpinare nu pot fi reținute de tribunal, acestea fiind în fapt motive noi, nemenționate în decizii, ce ar fi putut sta la baza revocării.
Or, este inadmisibil a se permite completarea motivelor ce au stat la baza unui act contestat în instanță, după supunerea acestuia controlului de legalitate al instanței, concluzie desprinsă din prevederile art. 77 din Codul Muncii, potrivit căruia angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt și de drept decât cele menționate în deciziile contestate”.
(Tribunalul București, s. civ. nr. 6216/12.11.2020, dosar nr. 1384/3/2020).
(2)
”De regulă, decizia cuprinsă într-un act administrativ trebuie motivată atât în fapt cât și în drept, fiind necesar ca autoritatea să expună rațiunile pentru care dispune într-o anumită manieră și respectiv considerentele pentru care dispune o anumită soluție, iar aceasta deoarece actul care emană de la administrație, trebuie executat de îndată, dar și pentru a putea fi examinat din perspectiva legalității de către instanța de contencios administrativ, precum și sub aspectul oportunității, în măsura în care marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită.
Astfel, motivarea actului administrativ conferă garanții că actul în sine nu conține o decizie abuzivă și ca atare nu poate vătăma drepturi sau interese legitime.
Există, așadar, aparența de nemotivare a actului contestat, care este suficientă, în opinia instanței, pentru a se reține existența unui caz bine justificat care impune suspendarea actului administrativ”.
(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 6/07.01.2020, dosar nr. 7254/2/2019).
(3)
”În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative .
Prin urmare, trebuie admis că motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, că reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului .
În raționamentul instanței, motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.
Așadar, a motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și deci motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea în speța de față a motivelor pentru care autoritatea emitentă a ajuns la concluzia necesității emiterii deciziei ca act administrativ, cu alte cuvinte, motivarea trebuia să fie efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială.
Or, Curtea constată că decizia contestată nu este motivată nici în fapt și nici în drept. Motivarea în fapt a unui act administrativ presupune enunțarea împrejurărilor care au determinat autoritatea să ia o anumită decizie, în speță eliberarea din funcție, iar motivarea în drept este expresia principiului legalității actului administrativ care impune ca autoritățile administrative să nu încalce legea, iar pe de altă parte, ca deciziile acestora să se întemeieze pe lege.
Instanța nu contestă apărările formulate în cauză referitor la marja de apreciere de care dispune pârâtul, însă în absența unei minime motivări, actul administrativ contestat nu poate fi examinat din perspectiva legalității și nici sub aspectul oportunității, pentru a afla dacă marja de apreciere recunoscută autorității publice a fost depășită.
Pârâtul nu a putut indica nici măcar prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză dispoziția legală care îi permite eliberarea discreționară din funcție, printr-un act administrativ ce nu trebuie motivat”.
(Curtea de Apel București, s. civ. nr. 388/09.06.2020, dosar nr. 7217/2/2019).
(4)
Privitor la necesitatea motivării în fapt și în drept, într-o măsură suficientă și de natură a permite mai apoi exercitarea neîngrădită a controlului judiciar al instanței de judecată, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1580 din 11 aprilie 2008 a Secției de contencios administrativ și fiscal, publicată, reținând că puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție, ori de lege, constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede în art. 31 alin. 2 obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice, dar și asupra problemelor de interes personal, prin urmare, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-și motiveze deciziile echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității, cu alte cuvinte, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora și în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține, cum pare că ar dori instituția pârâtă, că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat. 

În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, în condițiile în care judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative. 

Prin urmare, motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.
Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur, ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său.
Așadar, a motiva actul implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și, deci, motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea motivelor pentru care autoritatea emitentă a ajuns la emiterea actului atacat, cu alte cuvinte, motivarea trebuie să fie efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială.
De altfel, și în jurisprudența comunitară s-a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și neechivocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților comunitare competente să efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995) și astfel cum a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă, sau greșită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor, mai mult decât atât, insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C 41/1969), iar o detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și, în același timp, permite exercitarea de către curte a controlului jurisdicțional (cauza C- 509/1993).

_________________
 
Consilier juridic Ion NISTOR
E-mail: juridic@isj.hd.edu.ro;